Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Sentința nr. 1086/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1086/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 279/121/2012/a2
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1086
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.09.2014
JUDECĂTOR SINDIC – R. M.
GREFIER M. S.
La ordine fiind soluționarea cererii de antrenare răspundere patrimonială, formulată de reclamantul C.I.P.I. B. D. lichidator judiciar al debitoarei ., împotriva pârâtului M. J..
La apelul nominal au lipsit părtile.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, judecătorul sindic constată dosarul în stare de judecată.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată
JUDECĂTORUL SINDIC,
P. cererea înregistrată sub nr._ lichidatorul judiciar C.I.P.I. B. D. al debitoarei .. a chemat în judecată pe pârâtul M. J. solicitând admiterea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale potrivit art. 138 lit. E din Legea nr. 85/2006.
În motivarea cererii petenta arată că la data de 23.09.2013 Tribunalul G. a dispus deschiderea procedurii falimentului debitorului ..
P. hotărârea de deschidere a procedurii a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar practician în insolvență C.I. B. D..
În vederea îndeplinirii atribuțiilor legale prevăzute de art. 24 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar a notificat debitorul la sediul acestuia punând în vedere administratorului să predea actele prevăzute de art. 28 din legea aplicabilă și bunurile debitorului falit, corespondența fiind primită de debitor care a predat actele prevăzute de art. 28 din lege.
În cadrul procedurii a fost identificat autoturismul falitei însă nu au fost predate sumele din casieria societății.
Astfel, potrivit ultimei fișe a contului 5311 – casa în lei – din august 2013 falita figurează cu disponibilități bănești în valoare de 77.197,26 lei, sume ce nu au fost predate.
P. faptul că administratorul statutar nu a dat curs solicitării lichidatorului în vederea predării sumei cu care figurează societatea în propria evidență contabilă arătând prin declarația dată la 01.11.2013 sumele de bani nu există fizic, consideră că sunt incidente dispozițiile art. 138 alin. 1 l.it. e din Legea nr. 85/2006, pârâtul ascunzând elementele de activ ale societății pe care le-a luat în stăpânire fără drept.
Consideră că fapta există prin aceea că sumele nu au fost predate, singurul gestionar al bunurilor, inclusiv lichidități, fiind reprezentantul legal al societății.
În privința prejudiciului acesta este vădit prin creanțele creditorilor ce au format masa creditorilor.
În dovedire, lichidatorul judiciar a depus la dosar copii înscrisuri ( filele 3 – 4 ).
Pârâtul nu a făcut apărări în cauză, a depus un memoriu din care rezultă că este bolnav, cerere ce nu are legătură cu cauza de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, judecătorul sindic reține:
Potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 ”la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din următoarele fapte:
e. au deturnat sau au ascuns o parte din pasivul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
Judecătorul sindic reține că, răspunderea persoanelor implicate în conducerea, supravegherea sau activitatea debitoarei ajunsă în stare de insolvență este o răspundere civilă pentru fapta proprie ce întrunește multe din caracteristicile răspunderii delictuale.
Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului este o răspundere față de debitor iar nu față de creditori, fiind menită să asigure repararea prejudiciului cauzat prin ajungerea lui în stare de insolvență.
Antrenarea răspunderii materiale a fostului administrator al falitei în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată, presupune îndeplinirea unei cerințe esențiale de admisibilitate a cererii, respectiv un raport de cauzalitate între fapta administratorului și prejudiciul creat, raportul întocmit în baza art. 59 nefiind însă depus la dosarul cauzei.
Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 are natura juridică a unei răspunderi civile delictuale pentru fapta proprie, această răspundere intervine nu pentru săvârșirea oricărei fapte ilicite, ci numai dacă au fost săvârșite faptele ilicite expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. A – g din lege. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere/conducere a debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin faptele expres și limitativ prevăzute, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită a membrilor organelor de conducere/supraveghere sau a oricărei alte persoane vinovate de producerea stării de insolvență, faptă care să se încadreze în cel puțin unul din cazurile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. A – g, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.
Se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către membrii organelor de conducere dacă s-a dovedit în mod cumulativ că aceștia au săvârșit cel puțin una dintre faptele prevăzute expres de legiuitor, culpa acestora în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și ajungerea debitorului în situația încetării de plăți.
Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent. Prejudiciul creditorilor rezidă în imposibilitatea acestora de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că membrii organelor de supraveghere/conducere sau orice altă persoană a cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile.
Raportul cauzal are în vedere legătura dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. A – g din Legea nr. 85/2006 și ajungerea debitorului persoană juridică în stare de insolvență.
Prejudiciul se produce direct în patrimoniul debitorului persoană juridică și indirect în patrimoniul creditorilor acestuia și constă în aceea că patrimoniul debitorului se caracterizează printr-o insuficiență a fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Ca atare, este necesar să se dovedească în mod ferm raportul de cauzalitate dintre una sau mai multe dintre faptele ilicite prevăzute de art. 138 alin. 1 și prejudiciu care constă în aducerea în insolvență a patrimoniului debitorului și nu doar a unei simple împrejurări care a favorizat apariția insolvenței.
Răspunderea administratorilor în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 este insituită pentru faptele enumerate limitativ de art. 138 din lege și numai în situația în care persoanele interesate fac dovada existenței raporturilor de cauzalitate între fapta administratorului și prejudiciu.
Doctrina românească a ajuns șa concluzia că răspunderea pentru insuficiența activului poate fi angajată numai dacă acest prejudiciu a rezultat direct din greșeala de gestiune, iar la încetarea plăților societății a contribuit și administratorului prin faptele sale culpabile.
Existența raportului de cauzalitate între culpa ( greșeala de gestiune a administratorului ), starea de încetare de plăți a societății i lipsa unei părți din activ, trebuie astfel dovedită în fața judecătorului, nefiind prezumată.
În speță, lichidatorul judiciar nu a administrat nici un fel de dovezi din care să rezulte existența raportului de cauzalitate între culpa pârâtului ca administrator de fapt al societății debitoare și starea de încetare de plăți a societății, în cererea de antrenare a răspunderii acestuia lichidatorul judiciar invocând doar dispozițiile art. 138 lit. E din Legea nr. 85/2006, fără însă a argumenta și a proba vreuna din faptele incriminate de textele de lege ca fiind săvârșite de pârât.
P. urmare, cum din înscrisurile aflate la dosarul cauzei nu rezultă fapte culpabile prin care s-a ajuns la starea de insolvență, nefiind dovedită culpa directă a acestuia la incapacitatea de plată, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, astfel cum reiese din art. 1349 Cod civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de petenta C.I. B. D. în calitate de lichidator judiciar al .., în contradictoriu cu intimatul M. J., ca nefondată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.09.2014.
JUDECĂTOR SINDIC,GREFIER,
R. MironMirela S.
Red. R.M./07.10.2014
Dact. M.S./08.10.2014
5 ex.
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 1543/2014.... | Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 409/2014.... → |
|---|
