Pretenţii. Decizia nr. 248/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 248/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 23850/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 2949)
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 248/R/2014
Ședința publică din data de 11.09.2014
PREȘEDINTE: D.-M. O.
JUDECĂTOR: R. M.
JUDECĂTOR: C. S.
GREFIER - A. I.
La ordine fiind soluționarea recursului ce are ca obiect „pretenții”, declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. R. - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu sediul în G., ., ., împotriva sentinței civile nr. 239/14.01.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. G., sediul în G., ., județul G. și M. G. prin PRIMAR, sediul în G., ., județul G..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurenta-reclamantă, consilier juridic S. M., în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsind intimatele-pârâte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la primul termen de judecată, recursul este motivat, nu este legal timbrat și se solicită judecarea cauzei în lipsă, iar prin serviciul registratură al instanței, intimata-pârâtă M. G. prin Primar, a depus la dosar întâmpinare din care un exemplar a fost comunicat recurentei-reclamante, după care;
Recurenta-reclamantă prin consilier juridic, depune la dosar taxa de timbru în cuantum de 87,1 lei și timbru judiciar de 3 lei și învederează instanței că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Recurenta-reclamantă prin consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și în rejudecare solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, atât cele datorate la instanța de fond (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert) cât și cele datorate în recurs (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar). Apreciază că, instanța de fond deși prin raportul de expertiză efectuat în cauză, s-a reținut faptul că avariile la autoturism au fost produse de o groapă și că cuantumul prejudiciului solicitat este cert, în mod eronat a respins acțiunea.
TRIBUNALUL
Asupra recursului comercial de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ la data de 03.12.2012, reclamanta . VIENNA INSURANGE GROUP SA a solicitat obligarea pârâților C. L. G. și M. G. reprezentat prin Primar, în solidar, la plata sumei de 2.040 lei reprezentând contravaloarea despăgubirilor achitate de reclamantă, precum și la plata dobânzii legale prevăzute de OG 13/2011, de la data introducerii cererii și până la achitarea integrală a sumei datorate, solicitând și obligarea pârâților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii formulate a arătat că la data de 17.03.2010 a avut loc un eveniment rutier produs din culpa exclusivă a pârâților, soldat cu avarierea autovehiculului B_. Împrejurările în care a avut loc evenimentul rutier sunt consemnate în declarația păgubitului în care se precizează că autovehiculul a fost avariat datorită existenței unei gropi în carosabil la intersecția .. Saturn. A arătat că autovehiculul era asigurat facultativ la societatea reclamantă cu polița AAC_/10.08.2006, motiv pentru care reclamanta a achitat o despăgubire de 2.040 lei în dosarul de dauna_.
Pârâții au fost notificați conform art. 720 ind. 1 C..
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 22 din Legea nr. 136/1995, art. 998, 999 C. civil, art. 5 al. 2 și 6 din OUG 195/2002.
În probarea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul, M. G. prin Primar, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de către reclamantă, ca nefondată.
În motivarea întâmpinării a arătat că art. 58 din Legea 136/1995 prevede expres și limitativ cazurile în care asigurătorul poate recupera sumele plătite drept despăgubiri, nefiind îndeplinite aceste cerințe. A arătat că pârâtul nu a fost găsit vinovat de producerea accidentului, nefiind dovedită legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și eventuala faptă ilicită a pârâtului, singura probă fiind declarația dată în fața asigurătorului de către persoana care conducea autoturismul avariat. A apreciat că avariile autoturismului puteau fi produse doar dacă viteza de deplasare era mai mare de limita legală de 50 km./h.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115 – 118 Cod proc. civilă, OUG 195/2002, Legea nr. 136/1995.
Pârâtul C. L. G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a acestei instituții, întrucât nu are patrimoniu propriu și personalitate juridică.
De asemenea, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivată prin aceea că nu este administratorul drumului public.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, deoarece nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale.
Cu privire la excepția lipsei capacității de folosință a arătat că în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (1) C.proc.civ. („orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.") respectiv dispozițiile art. 161 alin. (1) C.proc.civ. („Când instanța constată lipsa capacității de exercițiu al drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri."), în interpretare per a contrario, înțelege să invoce această excepție a lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului L. G., excepție de fond, absolută și peremptorie.
De asemenea a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pe fondul litigiului a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 41 al. 1, art. 61 al. 1, 115 și urm. Cod proc. civilă, art. 187, 188 cod civil, art. 58 din legea nr. 136/1995.
Prin sentința civilă nr. 239/14.01.2014, Judecătoria G. a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. R. - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A în contradictoriu cu pârâții C. L. G. și M. G. REPREZENTAT PRIN PRIMAR, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit declarației date de D. L. O. la data de 18.03.2010 la societatea de asigurări reclamanta, in data de 17.03.2010, in jurul orei 22,30, in timp ce circula cu autoturismul marca CHEVROLET cu nr. de înmatriculare B_ pe .. G., din direcția străzii Ultimul L. către Tribunal, când a ajuns în dreptul intersecției străzilor Brăilei și Saturn, datorită vizibilității scăzute a intrat cu roata din fața și din spate din partea dreapta într-o groapă din asfalt, fiind avariate jențile roților din față și spate dreapta.
Autovehiculul, proprietatea . SA era asigurat CASCO la societatea reclamantă. Reparația autovehiculului, a costat suma de 2.041,59 lei, reclamanta plătind suma de 2.040 lei .
Reclamanta a invitat pârâta la conciliere .
La dosar au fost depuse fotografii efectuate la o data necunoscuta .
A reținut prima instanță că, aceste elementele sunt singurele probate de către reclamantă, dovedindu-se deci că autovehiculul CHEVROLET cu nr. de înmatriculare B_ a suferit avarii la jențile roților din față și din spate din partea dreaptă, avarii care au necesitat pentru reparații suma de 2.040 lei. Însă, împrejurările in care a avut loc avarierea nu rezulta decât din declarațiile date de persoana conducătorului auto.
Cu privire la împrejurările producerii accidentului instanța de fond a reținut că nu există nici o probă, instanța necunoscând dacă groapa cu privire la care se susține că a produs avariile putea sau nu putea fi evitată de un conducător auto diligent și care respecta normele legislației rutiere, adaptând corespunzător viteza la condițiile carosabilului.
Față de întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanța de fond a apreciat că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului M. G., în temeiul dispozițiilor art. 5 din O.U.G. 195/2002 raportat la art. 998-999 Cod civil.
A mai reținut prima instanță că reclamanta a individualizat porțiunea din drum, pe care pretinde că s-a produs accidentul, prin planșele foto depuse la 13 – 19, dar nu s-a face nici o dovadă privind legătura de cauzalitate dintre existența gropii (datorate pretinsei fapte ilicite omisive a paratei M. G.) și avarierea autovehiculului asigurat. Cu alte cuvinte, nu se dovedește că acea groapă a produs prejudiciul pretins a fi acoperit.
Potrivit disp. art. 129 Cod procedura civilă părțile au obligația sa-și probeze pretențiile. Or, in cauza, singura proba este declarația data in fața asiguratorului de persoana care conducea autovehiculul avariat, restul probelor (cum ar fi planșele foto) decurgând din aceeași declarație.
Instanța a constatat că nu s-a dovedit legătura de cauzalitate, neexistând nici o dovadă în sensul că avarierea autovehiculului se datorează gropii indicate de asiguratul reclamantei. De asemenea, a reținut că nu este suficient ca avaria să fie posibil a fi produsă de o groapă, revenindu-i reclamantei, în baza art. 1169 cod civil anterior si a art. 129 cod procedura civila, obligația de a dovedi că este cert că respectiva groapă a produs prejudiciul, avariind autovehiculul asigurat de aceasta. Din raportul de expertiză efectuat în cauză (expertiza realizata la aproximativ 3 ani de la producerea pagubei și avându-se in vedere doar înscrisurile depuse si planșele foto) rezultă că avariile produse la autoturismul CHEVROLET cu nr. de înmatriculare B_ puteau fi provocate de existența unei gropi din carosabil.
A învederat instanța de fond că, nefăcându-se nici o probă cu privire la împrejurările producerii accidentului, instanța nu a putut stabili culpa pentru producerea avariilor reparate pe cheltuiala reclamantei. Astfel, este posibil ca acestea să fi fost în exclusivitate rezultatul acroșării gropii dar la fel de posibil este ca șoferul autovehiculului să fi avut o culpă, dacă nu culpa exclusivă în producerea avariilor, fie prin nerespectarea legislației rutiere, fie prin faptul că nu a fost suficient de diligent în exercitarea acestei activități.
Față de toate considerentele mai sus arătate, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 998-1000 Cod civil pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtului M. G. în speță, reclamanta nefiind în măsură să probeze legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat, instanța a respins cererea ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, a declarat recurs reclamanta . VIENNA INSURANGE GROUP SA, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât accidentul s-a produs din culpa exclusivă a pârâților, împrejurarea care rezultă din declarația păgubitului.
Recurenta a precizat că și în raportul de expertiză se menționează că evenimentul s-a produs ca urmare a pătrunderii autoturismului în groapa cu muchii de 90 de grade, prelucrată mecanic. De asemenea, prin aceeași expertiză s-a reținut că avariile puteau fi provocate de existența gropii în carosabil, groapă care avea dimensiunile prezentate în planșele foto din dosar.
În drept, recurs a fost întemeiat pe dispozițiile art. 242 alin. 2 C.proc.civ.
M. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondata, apreciind că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și analizând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate sub toate aspectele, așa cum prevede art. 3041 C. proc. Civ., ținând seama de probele administrate în dosar, Tribunalul constată că recursul declarat în cauză este nefondat, din considerentele ce urmează a fi expuse mai jos:
Instanța de fond a stabilit în mod corect că situația de fapt invocată de reclamanta – recurentă nu poate fi probată dincolo de orice dubiu, întrucât aceasta rezultă doar din declarația conducătorului auto, care în mod evident este interesat să obțină decontarea cheltuielilor de la asigurător, și dintr-o . planșe foto, despre care nu se cunoaște data și locul în care au fost efectuate. Prin urmare, și concluziile raportului de expertiză de specialitate, care s-a efectuat pe baza acestor planșe foto, la o distanță de 4 ani de la data producerii pretinsului accident, nu poate fi convingătoare, nefiind reținute de instanța de fond la stabilirea situație de fapt, în mod corect.
Alta era situația dacă expertul ar fi putut să aprecieze dinamica producerii accidentului prin perceperea cu propriile simțuri, fie a gropii din asfalt, fie a urmelor produse de aceasta pe jantele autovehiculului sau pe celelalte piese avariate.
Având în vedere că în recurs nu s-au administrat alte probe decât cele administrate la instanța de fond, recurenta criticând doar modul de interpretare a probelor de către instanța de fond, văzând și cele expuse mai sus, instanța constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și că recursul declarat în cauză este nefondat, întrucât situația de fapt invocată de reclamantă nu rezultă din probele administrate în cauză, probele fiind neconvingătoare.
Astfel fiind, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 C.prociv., instanța va respinge recursul declarat în cauză, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul ce are ca obiect „pretenții”, declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. R. - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu sediul în G., ., ., împotriva sentinței civile nr. 239/14.01.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. G., sediul în G., ., județul G. și M. G. prin PRIMAR, sediul în G., ., județul G., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
D.-M. O. R. M. C. S. A. I.
Red .C.S.
Tehnored.A.I.
2 ex/02.10.2014
Fond: M. H.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 233/2014. Tribunalul GALAŢI | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
