Pretenţii. Decizia nr. 332/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 332/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 22735/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 2949)
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 332/R/2014
Ședința publică din data de 02.12.2014
PREȘEDINTE: M. H.
JUDECĂTOR: D.-M. O.
JUDECĂTOR: R. M.
GREFIER - A. I.
La ordine fiind soluționarea recursurilor ce au ca obiect „pretenții”, declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. prin administrator judiciar CC INSOL SPRL C. – Filiala G., cu sediul în G., ., J. G. și de recurenta-pârâtă ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 853, cu sediul în G., .. 29, . 39, J. G., împotriva sentinței civile nr. 6688/20.06.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, se prezintă recurenta-reclamantă, prin consilier juridic D. Schin, în baza împuternicirii de reprezentare juridică depuse la dosar, fila 17, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la al doilea termen de judecată, recursurile sunt motivate, recursul declarat de reclamantă este scutit de plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 77 din Legea nr. 85/2006, iar recursul declarat de pârâta Asociația de Proprietari nr. 853, nu este legal timbrat; iar prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 15.10.2014, instanța a admis cererea de acordare ajutor public judiciar, în sensul că a redus taxa de timbru de la 1503,82 lei la 100 lei, însă recurenta-pârâtă nu a achitat taxa ce i s-a pus în vedere, după care;
Tribunalul, având în vedere faptul că recurenta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 853 G., nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru ce i-a fost pusă în vedere, din oficiu, invocă excepția de netimbrare a recursului și acordă cuvântul asupra excepției invocate.
Recurenta-reclamantă prin consilier juridic solicită admiterea excepției și anularea recursului declarat de recurenta-pârâtă, ca netimbrat.
Recurenta-reclamantă prin consilier juridic învederează instanței că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Recurenta-reclamantă prin consilier juridic solicită admiterea recursului pentru considerentele expuse pe larg în cererea de recurs, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul, reține dosarul în pronunțare atât asupra excepției invocate cât și pe fondul recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând, în condițiile art. 256 C.p.civ. asupra recursului de față, constată următoarele:
P. hotărârea nr. 6688 pronunțată la data de 20.06.2014 de Judecătoriei G. în dosarul cu nr._, instanța a dispus:
„Admiterea în parte a cererii având ca obiect pretenții formulata de reclamanta S.C. A. S.A.P. ADMINISTRATOR JUDICIAR CC INSOL S.P.R.L. C. - FILIALA G. in contradictoriu cu parata ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 853.
- Obligarea pârâtei Asociația de Proprietari nr. 853 G. la plata sumei de 715,56 lei, din care 30.453,05 lei, reprezentând debit energie termică aferent perioadei 31.03.2010 – 08.06.2012 și 1.770,71 lei, reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada 08.01.2012 – 30.06.2012, către reclamanta S.C. A. SA G..
- Obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.”
Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., la data de 19.11.2012, sub nr._ pe rolul Judecătoriei G., reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta Asociația de Proprietari nr. 853 G. solicitând:
- obligarea acesteia la plata sumei de 69.831,86 lei, din care 64.831,86 lei, reprezentând debit aferent perioadei 31.03._12 și 4.379,39 lei, reprezentând contravaloarea majorărilor de întârziere calculate la facturile de energie termică emise în perioada 31.01.2010 – 08.05.2012, pentru perioada 08.01.2012 – 30.06.2012.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că în baza contractului nr. 1704/2010 încheiat între părți, reclamanta a furnizat pârâtei servicii de energie termică și apă caldă menajeră, aceasta din urmă obligându-se să plătească contravaloarea prestațiilor în 15 zile lucrătoare de la emiterea facturilor.
Astfel, societatea reclamantă și-a îndeplinit obligațiile asumate însă pârâta a achitat cu întârziere contravaloarea facturilor primite, motiv pentru care s-au calculat penalități.
A precizat că pârâta a fost convocată în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, în conformitate cu dispozițiile art. 7201 C.p.c. prin adresa nr._/05.10.2012, însă aceste demersuri au rămas fără rezultat.
În drept, a invocat prevederile art. 1166, 1169, 1178, 1766, 1768 Cod civil, Legea 51/2006.
În dovedirea cererii sale, reclamanta a depus înscrisuri (filele 4-64 dosar fond).
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat pârâta că înscrisul reprezentând contractul nr. 1704/18.02.2010 privește trei asociații de proprietari, respectiv Asociațiile de P. nr. 865, 866 și 853, așa încât facturile și penalitățile de întârziere aparțin tuturor acestor asociații de proprietari.
În drept, întâmpinarea nu a fost motivată.
În contradovadă, pârâta a depus înscrisuri (filele 71-76 dosar fond).
La solicitarea instanței de fond, reclamanta a formulat precizări la acțiunea introductivă arătând că într-adevăr facturile fiscale depuse la dosarul cauzei cuprind și contravaloarea serviciilor prestate pentru asociațiile de proprietari nr. 865 și 866.
A arătat reclamanta că pârâta Asociația de Proprietari nr. 853 are de plătit suma de 37.034,19 lei, din care 32.654,80 lei, debit și 4.379,39 lei, penalități.
La termenul din 25.10.2013, față de apărările pârâtei, instanța de fond a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile, cu care părțile au fost de acord.
Față de expertiza contabilă (filele 106-118 dosar fond), părțile au formulat obiecțiuni, care au fost admise de instanță la termenul din 14.02.2014, iar expertul a depus răspunsul la obiecțiuni (f.129-133 dosar fond). Părțile au formulat din nou obiecțiuni, admise de instanță la termenul din 11.04.2014, iar expertul a depus răspunsul la obiecțiuni (filele 151-159 dosar fond).
În motivarea hotărârii instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a invocat ca temei al răspunderii pârâtei, contractul de furnizare a energiei termice și a apei calde de consum nr. 1704/18.02.2010 (filele 54-64 dosar fond). Potrivit art. 10 și 11 din contractul părților „stabilirea consumului se face lunar pe baza înregistrărilor aparatelor de măsură montat”.
Potrivit art. 18 din contractul părților, consumatorii sunt obligați să achite facturile în termen de 15 zile de la emitere, iar neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la scadență atrage penalități de întârziere.
Însă, instanța de fond a constatat că acel contract a fost încheiat cu trei asociații de proprietari, respectiv asociațiile nr. 865, 866, 853. Această situație de fapt a fost recunoscută și de reclamantă în precizările formulate la termenul din 25.10.2013. În aceste condiții, pentru stabilirea debitului aferent doar pârâtei Asociația de Proprietari nr. 853 G., instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Potrivit expertizei contabile efectuată în cauză, inclusiv a răspunsurilor la obiecțiuni, instanța de fond a constatat că pârâta datorează suma de 30.453,05 lei, reprezentând debit aferent perioadei 31.03._12 și 1.770,71 lei, cu titlu de majorări de întârziere calculate pentru perioada 08.01._12 (filele 158-159 dosar fond).
Pentru toate aceste motive, instanța de fond a admis în parte cererea și a obligat pârâta la plata sumei de 32.223,76 lei, din care 30.453,05 lei, reprezentând debit aferent perioadei 31.03._12 și 1.770,71 lei, cu titlu de majorări de întârziere calculate pentru perioada 08.01._12.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.p.c., instanța de fond a obligat pârâta, ca parte căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză (onorariu expert) în sumă de 600 lei, către reclamantă.
Împotriva hotărârii mai sus arătate a fost declarat recurs în termen legal, de către:
1.Recurenta-pârâtă Asociația de proprietari nr.853 G. a criticat hotărârea atacată și a solicitat admiterea recursului și respingerea pe fond a acțiunii reclamantei.
În apărare recurenta a formulat apărări cu privire la sumele datorate, în sensul că mare parte din sumele pe care instanța s-a pronunțat au fost deja achitate de pârâtă. Pentru acest considerent și având în vedere dispozițiile art.2 și 11 din legea 146/1997 și art. 24 din OUG 80/2013 norme privind stabilirea taxei de timbru, instanța a pus în vedere recurentei-pârâte să achite în recurs o taxă de 1503,82lei, pe care recurenta nu a onorat-o.
Recurenta a formulat însă cerere de ajutor public judiciar pe care instanța a admis-o și a dispus reducerea taxei de timbru de la 1503,82lei la suma de 100lei. Nici această din urmă sumă nu a fost achitată de recurenta-pârâtă, motiv pentru care instanța a pus în discuția părților excepția netimbrării recursului.
2. Recurenta-reclamantă .> solicitând admiterea recursului și în rejudecare schimbarea în parte a hotărârii în sensul obligării pârâtei la plata unui debit de 30.453,05lei și penalități de întârziere de 4.379,39lei.
Recurenta a arătat faptul că hotărârea atacată este netemeinică.
În apărare recurenta a arătat că între momentul introducerii acțiunii și cel a administrării probelor pârâta a efectuat plăți, motiv pentru care instanța de fond a apreciat că se impune efectuarea unui raport de expertiză. Primul raport de expertiză a fost contestat de părți prin obiecțiunile formulate, astfel că s-a dispus efectuarea unui nou raport de către expertul contabil. Și acest din urmă raport a fost contestat de reclamantă, dar instanța de fond nu a mai dispus refacerea raportului sau efectuarea unui nou raport de către alt expert contabil.
Recurenta apreciază că raportul de expertiză nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
În drept, recursul a fost întemeiat pe disp. art. 299-316 C.p.civ.
Cererea de recurs nu a fost timbrată deoarece recurenta a intrat în procedura falimentului sens în care se aplică dispozițiile art. 77 din legea 85/2006.
Nici una din părți nu a solicitat și nici administrate noi probe în recurs.
Analizând încheierea atacată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs și în raport de probatoriile existente la dosar, cât și în temeiul dispozițiilor 304 1C.p.civ., Tribunalul constată că:
- Cu privire la recursul formulat de Asociația de proprietari nr. 853 instanța a pus în discuția părților excepția netimbrării recursului având în vedere că în baza art. 137 C.p.civ.vechi, instanța trebuie să analizeze cu prioritate excepțiile care fac de prisos analiza fondului dreptului.
Cu privire la excepția netimbrării, instanța reține că potrivit legii 146/1997 reclamanta datora la fond o taxă de timbru raportat la suma ce forma obiectul pretenției. În recurs, atât potrivit art. 2 din legea 146/1997, cât și potrivit art. 24 din OUG 80/2013, se datorează o taxă de timbru de 50% din cea datorată la fond, taxă pe care instanța a apreciat-o la suma de 1503,82lei.
Față de solicitarea recurentei de a beneficia de ajutor public judiciar sub forma reducerii taxei de timbru, instanța a admis cererea acesteia și a redus taxa datorată în recurs la suma de 100lei.
Nici această taxă nu a fost achitată de recurentă, deși încheierea privind admiterea cererii de ajutor public judiciar a fost comunicată acesteia. Având în vedere că taxa de timbru se datorează de recurentă și trebuia plătită odată cu introducerea cererii de recurs sau cel mai târziu la prima zi de judecată după stabilirea acesteia, instanța apreciază că această obligație legală recurenta nu și-a îndeplinit-o.
Pentru acest motiv, instanța va admite excepția netimbrării recursului și va anula recursul ca netimbrat.
În aceste condiții, instanța nu va mai efectua o analiză a motivelor de fapt și de drept invocate de recurenta-pârâtă prin cererea de recurs.
- Cu privire la cererea de recurs formulată de . o apreciază ca nefondată pentru următoarele considerente:
În fapt, în baza contractului de furnizare a energiei termice și a apei calde de consum nr. 1704/18.02.2010 reclamanta a furnizat pârâtei energie termică, dar aceasta nu s-a achitat integral și la termen de obligațiile sale. Ca urmare, reclamanta a calculat penalități de întârziere în baza prevederilor contractuale și a legii 51/2006 (art.42).
În drept, potrivit art. 969 alin.1 din Codul civil 1864, în vigoare la momentul încheierii contractului dintre părți, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, acestea fiind ținute să își îndeplinească obligațiile asumate.
Așa cum rezulta din art. 2 și art. 9 pct. 3 din contractul de prestări servicii nr. 1704/2010, reclamanta și-a asumat obligația furnizării către pârâtă a apei calde pentru consum și a energiei termice pentru încălzire, în timp ce pârâta s-a obligat să achite integral, în ordinea scadenței, la termen, facturile emise de furnizor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate.
De asemenea, potrivit art. 18 alin. 2 din contractul nr. 1704/2010, neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 zile lucrătoare atrage penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Cu privire la întinderea obligațiilor pârâtei, reclamanta a depus precizări la data de 25.10.2013 (f.84 și următoarele dosar fond) prin care a arătat că întinderea obligațiilor pârâtei sunt de 37.034,19lei din care debit-32.654,80lei și 4379,39lei penalități de întârziere, fără a preciza perioada pentru care se solicită aceste sume. Instanța de fond în urma administrării probei cu expertiză contabilă a admis în parte cererea reclamantei în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 715,56 lei, din care 30.453,05 lei, reprezentând debit energie termică aferent perioadei 31.03.2010 – 08.06.2012 și 1.770,71 lei, reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada 08.01.2012 – 30.06.2012. Din însumarea a 30.453,05lei și 1770,71lei rezultă un total de 32.223,76lei și nu suma de 715,56lei, aceasta fiind doar rodul unei erori materiale, pe care o poate îndrepta doar instanța de fond și nu se poate îndrepta pe calea recursului, având în vedere dispozițiile art. 281 ind.2 a C.p.civ. vechi.
Astfel, instanța reține că la fond recurenta-reclamanta a primit satisfacerea sumei debit de 30.453,05lei pe care o solicita și în recurs, singura problemă în litigiu mai rămânea valoarea penalităților de întârziere. Această sumă era indicată de reclamantă la suma de 4379,39lei, dar instanța de fond a apreciat-o la suma de 1770,71lei potrivit raportului de expertiză criticat.
Instanța reține că în mod corect la fond instanța a stabilit un cuantum de 1770,71lei reprezentând majorări de întârziere calculatela facturile de energie termică emise în perioada 31.01.2010 – 08.05.2012, pentru perioada 08.01.2012 – 30.06.2012. Astfel, inițial reclamanta a solicitat un debit de 64.831,86lei și penalități de întârziere în sumă de 4379,39lei, dar aceste sume (debit+penalități) reprezentau datoriile a trei asociații de proprietari, așa cum a reținut și instanța de fond și cum a recunoscut și reclamanta.
Însă în momentul în care reclamanta își precizează acțiunea a indicat noul debit datorat numai de asociația pârâtă, dar a uitat să indice și valoarea penalităților numai pentru pârâtă, indicând aceeași valoarea cumulată a penalităților pentru toate cele trei asociații de proprietari nr. 865, 866, 853. Acest aspect este indicat și de expertul contabil în răspunsul la obiecțiuni (f.153 dosar fond).
Ca urmare, instanța apreciază că nu sunt întemeiate toate criticile formulate de recurentă față de hotărârea atacată, motiv pentru care va respinge recursul ca nefondat și va menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării recursului.
Anulează recursul formulat de ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 853, cu sediul în G., .. 29, .. 2, parter, Micro 39, J. G., împotriva sentinței civile nr. 6688/20.06.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, ca netimbrat.
Respinge recursul formulat de S.C. A. S.A. prin administrator judiciar CC INSOL SPRL C. – Filiala G., cu sediul în G., ., J. G., împotriva sentinței civile nr. 6688/20.06.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, pentru JUDECĂTOR,
M. H. D.-M. O. R. M.
- aflat în CO -
conform art. 261 C. pr. civ.
PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI
Judecător, A. P.
GREFIER,
A. I.
Red .D.M.O.
Tehnored.A.I.
2 ex/30.12.2014
Fond:R.D.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 133/2014. Tribunalul GALAŢI | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5741/2014.... → |
|---|
