Pretenţii. Decizia nr. 333/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 333/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 22826/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 2949)
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 333/R/2014
Ședința publică din data de 02.12.2014
PREȘEDINTE: M. H.
JUDECĂTOR: D.-M. O.
JUDECĂTOR: R. M.
GREFIER - A. I.
La ordine fiind soluționarea recursului ce are ca obiect „pretenții”, declarat de recurenta-reclamantă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE - FILIALA G., cu sediul în G., ., J. G., împotriva sentinței civile nr. 7798/17.07.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ORGANIZAȚIA U. DE A. PENTRU IRIGAȚII CHINEJA 1, cu sediul în G., ., J. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, se prezintă pentru intimata-pârâtă, avocat I. G., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsind recurenta-reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997, se solicită judecarea cauzei în lipsă, iar prin serviciul registratură al instanței, intimata-pârâtă a depus la dosar concluzii scrise, după care;
Intimata-pârâtă prin apărător învederează că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Intimata-pârâtă prin apărător, solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată, apreciind că din probele administrate în cauză, respectiv: acte, punctaj și expertiză, converg la concluzia la care a ajuns instanța de fond, în sensul că acțiunea este neîntemeiată. Mai susține că, din actele respective rezultă cu claritate raportul juridic dintre cele două părți, în care recurenta avea obligația să presteze activitatea prevăzută în contracte și tot din același contract rezultă că, prețul avea două componente, respectiv: 90% din procent trebuia să plătească statul cu titlu de subvenție și 10% din procent trebuia să plătească beneficiara, intimată-pârâtă în cauză, cu titlu de preț. Din punctajul făcut de părțile însele, semnat și ștampilat de reprezentanți rezultă cu certitudine că de fapt intimata a achitat acei 10% la timp și întârzierea a constat în procentul de 90% al statului. Din raportul de expertiză dispus de instanță și efectuat în cauză, rezultă aceeași situație, că intimata a achitat la timp și că întârzierea de 90% s-a datorat statului, care a achitat subvenția mai târziu. Funcție de aceste aspecte apreciază că intimata nu datorează penalități.
TRIBUNALUL
Deliberând, în condițiile art. 256 Cod procedură civilă asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ din data de 20.11.2012 reclamanta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala G. a chemat în judecată pârâta Organizația U. de A. pentru Irigații Chineja 1, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata sumei de_,39 lei penalități de întârziere .
În fapt, în motivarea cererii, reclamanta a arătat că în temeiul contractului multianual pentru prestarea serviciilor de irigații încheiat cu pârâta modificat și completat prin acte adiționale, ANIF RA - Sucursala Teritorială M. de Sud în calitate de prestator a efectuat servicii de prelevare și de transport a apei de la sursă la punctul de livrare prin intermediul infrastructurii de irigații, pe bază de tarif de livrare a apei de irigații în campania de irigații a anilor 2008 - 2009.
Obligația de plată a contravalorii facturilor emise de prestator a fost asumată de beneficiar prin semnarea contractului și a actelor adiționale, care prevăd aceste obligații la art. 8 alin.1, art.10 alin.1, iar conform art. 11 dacă beneficiarul nu onorează contravaloarea facturilor în termenul prevăzut de art. 10, acesta va plăti 0,1% pe zi întârziere penalități din suma neachitată.
Reclamanta a arătat că penalitățile sunt în cuantum de_,39 lei și au fost calculate astfel:
Penalitățile datorate pentru plata cu întârziere a tarifului de livrare al apei de irigații pe anul 2008 în sumă de 9.103,06 lei, iar pentru anul 2009 sunt în sumă de 6.376,33 lei.
In drept și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.969, 970 și 1073 din vechiul C.civ.
In dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri .
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii deoarece subvențiile acordate în baza actelor normative în vigoare intrau direct în contul reclamantei și că aceasta trebuia să verifice dacă aceste subvenții au fost primite, care au fost cuantumul lor, la ce dată s-au primit și în ce conturi au intrat.
Susține pârâta că penalitățile pretinse de reclamantă reprezintă subvenția de 90% acordată de bugetul de stat conform Legii 138/2004 pentru care a depus documentația la DADR G..
A mai invocat pârâta, excepția prescripției dreptului material la acțiune, arătând că reclamanta poate ridica pretenții numai pentru perioada 20.11.2009 – 20.11.2012
În combaterea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin hotărârea nr. 7798//17.07.2014 a Judecătoriei G. a fost respinsă ca nefondată, excepția prescrierii dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
A fost respinsă cererea formulată de reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE - FILIALA G. cu sediul în G., ., Cod poștal_ în contradictoriu cu pârâta ORGANIZAȚIA U. DE A. PENTRU IRIGAȚII CHINEJA 1, cu sediul în G., ., Cod poștal_ având ca obiect pretenții, ca nefondată.
Pentru pronunțarea acestei soluții instanța de fond, în temeiul art. 137 alin.1 din vechiul C.pr.civilă, s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prima instanță a reținut că potrivit art. 1, 3 și 7 din decretul nr.167/1958 rep.- privitor la prescripția extinctivă, dreptul material la acțiune al reclamantei, în prezenta cauză, se stinge prin prescripție, după împlinirea termenului de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Având în vedere faptul că penalitățile de întârziere au fost facturate de reclamantă prin facturile nr._/31.12.2009 în sumă de 9.103,06 lei și nr._/01.07.2010 în sumă de 6.376,33 lei, termenul de prescriere de 3 ani nu s-a împlinit, întrucât acțiunea a fost introdusă pe rolul instanței la data de 20.11.2012. Astfel, instanța a respins, ca nefondată excepția prescrierii dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă.
La data de 08.09.2006 între ANIF Sucursala Teritorială M. Sud, în calitate de prestator și Organizația U. de A. pentru Irigații Chineja 1 - G., s-a încheiat Contractul multianual pentru prestarea serviciilor de irigații nr.06/_, prelungit ulterior prin acte adiționale, având ca obiect executarea de către reclamantă a serviciilor de irigații către pârâtă (f. 127-149, 10-27).
Potrivit art. 8 alin. 1 și 4 din contract beneficiarul constituit în organizații ale utilizatorului de apă pentru irigații va plăti lunar prestatorului contravaloarea volumului de apă livrat pentru irigații conform facturii emise de prestator astfel: 10% contribuție proprie din tariful de livrare a apei de irigații și 90% din subvenția acordată de la bugetul de stat.
Potrivit art. 10 din contract beneficiarul va achita contravaloarea facturii emise de prestator lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii. Valoarea facturii reprezintă diferența dintre valoarea totală a volumului de apă livrat, calculată pe baza tarifului de livrare a apei de irigații la punctul de livrare și contribuția proprie anticipată,achitată.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, instanța de fond a reținut că potrivit art. 11 din Contract, în cazul în care beneficiarul nu onorează contravaloarea facturilor în termenul prevăzut la art. 10, acesta va plăti penalități de 0,06% pe zi din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere (procent modificat prin actele adiționale la 0,1% pe zi de întârziere), penalități ce vor curge după 30 de zile de la data scadentă, calculate până la achitarea integrală a facturii.
Din raportul de expertiză judiciară contabilă întocmit de expertul B. C., a rezultat faptul că suma de 15.479,39 lei, facturate de reclamantă cu facturile nr._/31.12.2009 în sumă de 9.103,06 lei și nr._/01.07.2010 în sumă de 6.376,33 lei, reprezintă cuantumul penalităților de întârziere aferente contravalorii energiei electrice livrate reclamantei pentru prestarea de servicii de irigații către pârâtă în perioada 2008-2009. Pârâta a achitat la timp toate obligațiile sale de plată privind prestările de servicii de alimentare cu apă pentru irigații și de alimentare cu energie electrică necesară livrării de apă pentru irigații. Penalitățile au fost generate de decontarea cu întârziere a cotei de 90% din valoarea facturată, reprezentând subvenție acordată de stat (f.182).
Cu privire la dispozițiile legale aplicabile în cauză instanța de fond a reținut că potrivit art.5 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicarea a Noului Cod civil, dispozițiile acestui cod se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate ori după caz produse sau săvârșite după . precum și situațiilor născute după .. Așadar s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile din Vechiul cod civil deoarece acordul privind furnizarea de apă pentru irigații a fost realizat sub imperiul acestei reglementări iar dreptul de creanță s-a născut odată cu împlinirea termenului de plată și de la care a început să curgă penalitățile.
În drept, potrivit art. 379 alin. 2 C.pr.civ., ...creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Conform art. 379 alin. 3 C.pr.civ., creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
Potrivit art. 1073 din vechiul C.civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației. În cadrul obligațiilor care au ca obiect o sumă de bani, executarea în natură este întotdeauna posibilă, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.
În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația să dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție, iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Deși jurisprudența anterioară a instanței era îndreptată spre o soluționare favorabilă a unor astfel de acțiuni formulate de reclamanta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala G., totuși nu se poate face abstracție de următoarele:
Prin actele adiționale nr.3/17.09.2007 și nr. 4/09.09.2008 la contractul multianual nr.06/_, reclamanta a prestat servicii de irigații în favoarea pârâtei (f.10-23). Prin urmare, conform principiului tempus regit actum, în desfășurarea relației contractuale se aplică legislația în vigoare în momentul perfectării contractului și, ulterior, a actelor adiționale.
Astfel, potrivit art. 67 din Legea nr. 138/2004 - legea îmbunătățirilor funciare (versiunea în vigoare în perioada 17.09._08), ... organizațiile și federațiile primesc subvenții de la bugetul de stat pentru exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații, care se folosesc numai pentru:
a) achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului anual aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual;
b) achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului de livrare a apei pentru irigații aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual;
c) achitarea către furnizorul de energie electrică a costului energiei electrice și decontarea cheltuielilor cu energia termică de pompare a apei pentru irigații prin punctele de livrare a apei prevăzute în contractul multianual.
Prin Legea nr. 167/2008, publicată în Monitorul Oficial nr.699/14.10.2008 și intrată în vigoare la data de 17.10.2008 (conform art. 11 alin.1 din Legea nr.24/2000 rep. - privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative), a fost modificat art. 67 lit.c din Legea nr. 138/2004, în sensul că organizațiile și federațiile primesc subvenții de la bugetul de stat pentru exploatarea, întreținerea și reparațiile amenajărilor de irigații, care se folosesc numai pentru ... achitarea către furnizorul de energie electrică a costului energiei electrice, a penalităților facturate de către furnizorul de energie electrică și decontarea cheltuielilor cu energia termică de pompare a apei pentru irigații prin punctele de livrare a apei prevăzute în contractul multianual.
Astfel, în cazul în care pârâta ar achita aceste penalități de întârziere facturate de furnizorul de energie electrică, aceasta ar urma să recupereze suma plătită prin acordarea de către stat, ulterior, a unor subvenții, la solicitarea pârâtei.
Cu toate acestea, pentru anul 2008, pârâta nu poate beneficia de subvenții pentru plata penalităților facturate de către furnizorul de energie electrică, întrucât legislația nu prevedea această oportunitate.
De asemenea, întrucât actul adițional nr. 4/2008 la contractul multianual nr.06/_, privind prestarea serviciilor de irigații, a fost perfectat de părți la data de 09.09.2008 pentru anul 2009, anterior modificării art. 67 lit. c din Legea nr.138/2004 prin Legea nr. 167/2008, conform principiului de drept expus anterior, pârâta nu poate beneficia de subvenții nici pentru plata penalităților facturate de către furnizorul de energie electrică aferente anului 2009.
Conform at. 969 alin.1 din vechiul C.civil, ... convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Potrivit art. 970 din vechiul C.civil, ... convențiile trebuie executate cu bună-credință.
Astfel, instanța de fond a reținut faptul că pârâta și-a respectat, la timp, toate obligațiile contractuale, achitând contribuția sa de 10% din tariful de livrare a apei de irigații, conform art. 8 alin.4 din contract, iar penalitățile au fost generate de decontarea cu întârziere de către stat a cotei de 90% din valoarea facturată, cu titlu de subvenție.
Prin urmare, prima instanță a apreciat faptul că este inechitabil și s-ar încălca principiul bunei credințe în desfășurarea relațiilor contractuale dacă pârâta ar fi obligată să plătească penalități de întârziere, deși a respectat propriile obligații contractuale. De asemenea, dacă pârâta ar fi obligată să plătească penalitățile de întârziere solicitate prin acțiune, aceasta nu ar putea beneficia de subvenția prevăzută de art. 67 lit.c din Legea nr. 138/2004 (în prezent abrogat prin Legea nr. 281/24.12.2010- pentru abrogarea unor reglementări din domeniul ajutorului de stat în agricultură și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010), întrucât, în momentul perfectării actelor adiționale nr. 3/17.09.2007 și nr. 4/09.09.2008 la contractul multianual, această posibilitate nu era legiferată.
Funcție de aceste considerente, instanța de fond a respins, ca nefondată, excepția prescrierii dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
Împotriva hotărârii a declarat recurs în termen legal reclamanta, care a solicitat admiterea acestuia,modificarea în tot a sentinței recurate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată și obligarea intimatei la plata sumei de 15.479,39 lei penalități de întârziere.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat că pretențiile solicitate izvorăsc din Contractul Multianual pentru prestarea serviciilor de irigații nr. 06/_ modificat și completat prin Acte adiționale, ce reprezintă baza drepturilor și obligațiilor părților, plata penalităților de întârziere izvorând din aceste prevederi contractuale .
Astfel, susține recurenta că, potrivit dispozițiilor art. 11 din contract și art. 11 din Actul adițional nr. 4 în care se stipulează că, în cazul în care beneficiarul nu onorează contravaloarea facturilor în termenul de scadență, va plăti penalități de 0,1% din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere, penalități ce vor curge după 30 zile de la data scadenței calculate până la achitarea integrală a contravalorii facturii.
Apreciază recurenta că instanța de fond a respins acțiunea sa motivând că nu se poare reține culpa intimatei pentru plata cu întârziere a facturilor de prestații devenind incidente dispozițiile Legii nr. 138/2004, legea îmbunătățirilor funciare cu modificările și completările ulteriore. Mai susține recurenta că suma totală a penalităților facturate intimatei și neachitate de către aceasta este de 15.479,39 lei.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale fiind sesizat cu privire la modalitatea de plată a penalităților facturate pentru energia electrică consumată pentru pomparea apei de irigații pentru anul 2009 de către Organizațiile U. de A., a soluționat aceste aspecte transmițând o procedură la nivelul Direcțiilor Județene pentru Agricultură pin care Organizațiile U. de A. pentru irigații să solicite subvenții de la bugetul de stat în vederea achitării penalităților de întârziere la energia electrică consumată pentru pomparea apei de irigații în anul 2009.
Același minister sub autoritatea căruia funcționează atât Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare cât și intimata, față de „avizarea favorabilă a cererilor de subvenționare a penalităților facturate de către furnizorul de energie electrică către ANIF RA și transmise de către aceasta către Organizațiile U. de A. pentru Irigații sub formă de penalități la tariful de livrare”, a precizat că „facturile penalităților la tariful de livrare este o condiție înscrisă în Contractul Multianual, iar plata acestora se suportă de Organizații”.
Solicită recurenta, având în vedere cele menționate și probatoriul administrat la instanța de fond, să se constate că este greșită concluzia instanței de fond potrivit căreia intimata nu poate fi obligată la plata penalităților de întârziere.
Probe: Recurenta a solicitat proba cu înscrisuri, depunând corespondența cu M.A.D.R. (fila 6-7 dosar recurs).
În drept, recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 299, 304 pct.8 și 304(1) Cod procedură civilă vechi.
Legal citată intimata a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând hotărârea atacată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs și în raport de probatoriile existente la dosar, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304 și 304 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că recursul este nefondat considerentele ce se succed:
În fapt, între părți s-a încheiat contractul multianual pentru prestarea serviciilor de irigații nr 06/_, contract având ca obiect executarea (prestarea) serviciilor de irigații, constând în: servicii de întreținere și reparații a infrastructurii principale de irigații până la punctul de livrare a apei (SPP, priza gravitaționala sau hidrant) pe baza de tarif anual si, după caz, servicii de întreținere și reparații de la punctul de livrare până la hidrant; servicii de prelevare și de transport al apei de la sursă la punctul de livrare prin intermediul infrastructurii de irigații, pe bază de tarif de livrare al apei de irigații si, după caz, servicii de exploatare a infrastructurii din amenajările interioare de irigații.
Prin art.8 alin.4 din contract se prevede ca „Beneficiarul, constituit în organizații ale utilizatorilor de apă, va achita în termen de 5 zile lucrătoare c/val prestației efectuate de prestator, conform facturii emise de acesta pe baza volumelor de apa livrate astfel: 10% contribuție proprie din tariful de livrare a apei de irigații; 90% din subvenția acordata de la bugetul de stat, în limita plafonului maxim aprobat prin ordin MADR.
Contractul menționat a fost modificat prin mai multe acte adiționale încheiate la datele de 17.09.2007, 09.09.2008 și 30.09.2009, dar nu s-au modificat procentele menționate de art.8 alin.4, ci doar valoarea contractului sau data până la care trebuia achitată contribuția proprie.
Potrivit cererilor de subvenții depuse de intimată la dosar rezultă că sumele primite de la Statul Român cu această destinație erau livrate direct către furnizorul de energie electrică Muntenia Nord AFEE G..
Prin urmare, Statul Român prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare) furniza intimatei apă pentru irigații și tot Statul Român prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (prin Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) primea cererile de acordare a subvențiilor și acorda aceste subvenții, care se plăteau direct furnizorul de energie electrică Muntenia Nord AFEE.
Intimata a făcut dovada că a achitat la timp contravaloarea tarifului de livrare a apei de irigații reprezentând 10% din valoarea facturii, așa cum a reținut și instanța de fond, atât cât era menționat de recurenta în facturile fiscale de debit. Restul de 90% - din factură ce reprezenta subvenții nici nu putea fi încasată de pârâtă, deoarece aceste sume erau direct plătite de stat furnizorul de energie electrică și nu pârâtei.
Mai mult, prin prezenta acțiune practic Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își invocă propria culpă contractuală, respectiv că nu a putut să plătească subvenția în termenul legal (în luna următoare depunerii documentației pentru acordarea subvenției), pentru a nu se produce întârzieri la plata energie electrică către Muntenia Nord AFEE. Din întregul material probator invocat de reclamantă nu s-a dovedit o culpă contractuală a pârâtei, deoarece potrivit prevederilor contractuale (art. 8 al.4) plata trebuia făcută de pârâtă din contribuție proprie doar în limita a 10 %, restul de 90% trebuia achitată de reclamantă sub forma subvenției.
Potrivit Ordinului Nr. 438/3 iulie 2008 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind alocarea și acordarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfășurării activităților de îmbunătățiri funciare se stabilește că beneficiarii subvenției trebuie să depună lunar documentația pentru subvenții, iar fondurile se alocă lunar, trimestrial sau anual funcție de categoria subvenției. Astfel, în cazul de față pârâta în calitate de organizație a utilizatorilor de apă primea lunar subvenții, astfel că după depunerea documentației necesare, în luna următoare depunerii actelor trebuiau livrați banii.
Nerespectarea termenelor de plată a subvențiilor duce la suportarea despăgubirilor de persoanele vinovate, în cazul de față de către Statul Român prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Astfel, în mod corect a apreciat și instanța de fond că prin coroborarea art. 6 lit.g din contract cu art. 8, 10 și 11 din același act, într-o interpretare teleologică (unitară a dispozițiilor legale) rezultă că plata penalităților de întârziere se datorează pentru întreaga sumă (100%) numai pentru plata cu întârziere a cotei de 10% din preț, care la rândul său implică depunerea sau soluționarea cu întârziere a cererii privind acordarea subvenției.
Față de considerentele mai sus arătate, instanța va respinge recursul ca nefondat și va menține ca legală și temeinică hotărârea atacată, deoarece culpa pentru neplata contravalorii subvenției nu aparține intimatei-pârâte, ci tocmai recurentei-reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul ce are ca obiect „pretenții”, declarat de recurenta-reclamantă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE - FILIALA G., cu sediul în G., ., J. G., împotriva sentinței civile nr. 7798/17.07.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ORGANIZAȚIA U. DE A. PENTRU IRIGAȚII CHINEJA 1, cu sediul în G., ., J. G., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.12.2014.
pentru PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. H. D.-M. O. R. M.
- aflat în C.O.-
conform art. 261 C. pr. civ.
PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI
Judecător, A. P.
GREFIER,
A. I.
Red .R.M.
Tehnored.A.I.
2 ex/19.12.2014
Fond:G.N.
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Plângere împotriva rezoluţiei directorului ORC. Sentința nr.... → |
|---|
