Pretenţii. Sentința nr. 13/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 1204/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIA A II-A CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 154/2014
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE:P. P.
Judecător:R. M.
Judecător:S. L.
Grefier:G. G.
Pe rol judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr._/13.11.2013 pronunțată de Judecătoria G. privind pe recurent S.C. A. S.A. P. ADMINISTRATOR JUDICIAR CC INSOL SPRL cu sediul în G. . Județul G. în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 854 cu sediul în G. .. 20 ., având ca obiect „pretenții „.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă consilier juridic D. Schin cu delegație de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimata ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 854 .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de fata, examinând actele si lucrările dosarului constata următoarele:
P. cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, reclamanta S.C.A. S.A G. prin Administrator judiciar CC INSOL SPRL C. Filiala G. a chemat în judecata pe pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI nr. 854 solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 10.993,34 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 16.09.2009 – 30.09.2011, pentru facturile de termoficare emise în perioada 31.01.2009 –31.07.2011.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, în baza contractului de prestări servicii și a actelor adiționale ulterioare încheiate între părți, reclamanta a furnizat pârâtei servicii de termoficare, aceasta din urmă obligându-se să plătească contravaloarea prestațiilor în 15 de zile lucrătoare de la primirea facturilor.
Societatea reclamantă a arătat că și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumat, însă pârâta a achitat cu întârziere contravaloarea facturilor primite, motiv pentru care s-au calculat penalități de întârziere în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice.
A precizat reclamanta că pârâta a fost convocată în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, în conformitate cu dispozițiile art. 7201 C.proc.civ.
Pârâta Asociația de proprietari nr. 854 nu a formulat întâmpinare, dar a fost reprezentată la judecata cauzei de administrator P. E., care a învederat că s-a făcut, la nivelul asociației aplicarea Legii nr. 175/2010 și a contestat suma solicitată de reclamantă. A anexat înscrisuri în susținerea anulării penalităților de întârziere.
La data de 20.05.2013, reclamanta a formulat cerere de îndreptare eroare materială a cererii de chemare în judecată (f. 110), în sensul că pârâta este Asociația de Locatari nr. 854 și nu Asociați de P. nr. 854.
La data de 30.09.2013, pârâta a formulat cerere prin care a solicitat suspendarea cauzei până când reclamanta finalizează procedura de anulare a penalităților de întârziere (f. 127-128).
P. sentința civila nr._/13.11.2013 a Judecătoriei G. s-a admis acțiunea in parte si a fost obligata parata sa plătească reclamantei suma de 10.754,18 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate in perioada 31.01.2009-31.07._,pentru facturi emise in perioada 16.09._11.
S-a reținut in motivarea hotărârii ca potrivit art. 10 și 11 din contract, stabilirea consumului se face lunar, pe baza înregistrărilor aparatelor de măsură montate iar în conformitate cu dispozițiile art. 16 și 17 din contract, contravaloarea energiei termice și a apei calde de consum furnizate utilizatorului se încasează de la acesta, pe bază de factură. Factura reprezintă documentul de plată emis de către furnizor, reclamanta făcând dovada emiterii facturilor (f. 9-62).
În temeiul art. 17 și 18 din contractul încheiat între părți, contravaloarea facturilor emise de furnizor se va achita în termen de 15 zile lucrătoare de la data confirmării de primire de către utilizator.
Pârâta nu a achitat la scadență aceste facturi, deși a fost notificată prin adresa nr._/14.11.2011 (f. 4).
Pentru întârziere, reclamanta a calculat penalități, în baza art. 18 alin. 2 din contractul încheiat între părți, penalități relevate în tabel centralizator (f. 6-8).
Potrivit art. 18 alin. 2 din contracte: „Neachitarea facturii de către utilizator, în termen de 30 de zile de la data scadenței, atrage penalități de întârziere stabilite conform reglementărilor în vigoare, după cum urmează:
a) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;
b) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare;
c) valoarea totală a penalităților nu va depăși valoarea facturii și se constituie în venit al operatorului”.
În drept, potrivit art.969 din C.civ. de la 1864, contractul reprezintă legea părților, acestea fiind ținute să își îndeplinească obligațiile asumate. Facturile emise de reclamantă și penalitățile calculate – ambele în baza contractului – se bucură de forța obligatorie prevăzută de lege.
HG nr. 784/2005 prevede că nivelul dobânzii datorate pentru neachitarea la termen a obligațiilor fiscale este de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere.
Însă, în contractul încheiat între părți, se vorbește despre nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare iar, potrivit Legii nr. 210/2005 privind aprobarea OG nr. 20/2005 pentru modificarea și completarea OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
În aceste condiții, în mod corect, reclamanta a calculat penalitățile de întârziere. Pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a achita la scadență contravaloarea facturilor emise de reclamantă, astfel că în prezent datorează reclamantei penalități de întârziere.
Deși, potrivit clauzelor contractuale, pârâta avea posibilitatea de a refuza motivat total sau parțial plata facturii (art. 8 pct. 2 și 3), aceasta nu a făcut-o, însușindu-și sumele ce trebuiau achitate în termen de 15 zile lucrătoare de la data expedierii prin poștă sau de la data confirmării de primire.
Suma reprezentând penalități de întârziere a fost asumată de pârâtă prin contract constatat prin înscris sub semnătură privată, astfel că devin incidente dispozițiile art. 969 cod civil de la 1864. Totodată, instanța constată că reclamanta a făcut dovada faptului că prin adresa nr._/14.11.201 (f.4) a invitat pârâta la conciliere directă, potrivit art. 720¹ C.proc.civ., în vederea stingerii litigiului pe cale amiabilă.
Pe de altă parte, potrivit art. II alin. 1 din Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și Funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii care își achită integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază, sumele cu titlu de penalități anulate fiind anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii, în baza alin. 4 din același act normativ.
Din Raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză (f. 143-144), a rezultat că suma datorată de pârâtă cu titlu de penalități de întârziere pentru perioada 16.09.2009 – 30.09.2011, la debitul aferent perioadei 31.01.2009 – 31.07.2011, este de 10.993,41 lei. A rezultat totodată că pârâta a anulat din listele de plată suma de 239,23 lei pentru perioada solicitată în acțiune, astfel încât suma care ar fi datorată de pârâtă cu titlu de penalități, în urma deducerii sumei ce a fost anulată, este de 10.754,18 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta . admiterea recursului, casarea sentinței si in rejudecare admiterea acțiunii si obligarea paratei la plata sumei de 10.993,41 lei.
In cuprinsul motivelor de recurs a arătat ca hotărârea instanței este lipsita de temei legal, având in vedere ca si-a dovedit acțiunea prin înscrisurile depuse la dosar. In ceea ce privește penalitățile, instanța a stabilit ca din cele datorate de parata reclamantei trebuie deduse penalitățile anulate de asociație proprietarilor care au îndeplinit condițiile impuse de legea nr.175/2010. Asociația nu a făcut însa dovada faptului ca proprietarii respectivi intra sub incidenta acestei legi. Deși recurenta a arătat acest lucru si la fond, instanța a ținut seama doar de concluziile raportului de expertiza, pronunțând o soluție lipsita de temei legal.
In drept a invocat disp.art.299-316 si art.304 pct.9 Codul de Procedură Civilă.
Intimata, deși legal citata, nu a fost reprezentată in instanța si nici nu a depus întâmpinare.
Verificând legalitatea sentinței civile nr._/13.11.2013 a Judecătoriei G. prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si sub toate aspectele sale, așa cum prevăd dispozițiile art. 304 ind. 1 C.P.Civ., instanța de control judiciar retine ca recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a stabilit in mod corect situația de fapt si încadrarea in drept, reținând ca reclamanta-recurenta a calculat corect penalitățile de întârziere datorate de parata –intimata, aspect confirmat si prin raportul de expertiza efectuat in cauza.
Recurenta este, in esența nemulțumita de faptul ca prima instanța a făcut aplicarea art. II din legea nr.175/2010, referitoare la deducerea penalităților. Parata-intimata a arata ca a anulat pentru 4 proprietari penalitati de întârziere in suma de 239,23 lei. Potrivit legii, aceasta suma se deduse in mod obligatoriu din penalitățile datorate furnizorilor de către asociație, instanța aplicând in mod corect acest termen legal. Suma a fost confirmata prin expertiza efectuata in cauza, expertul verificând situația locatarilor, debitele lunare. Numărul zilelor de întârziere si procentul de penalitate aplicat. In consecința, nu exista nici un temei pentru care instanța de fond ar fi trebuit sa înlăture constatările expertului, susținerile recurentei fiind nefondate sub acest aspect.
F. de considerentele expuse si de dispozițiile legale menționate recursul declarat de reclamanta este nefondat, urmand sa fie respins .
Văzând si disp.art.274 codul de procedură civilă ia act de faptul ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat împotriva sentinței civile nr._/13.11.2013 pronunțată de Judecătoria G. privind pe recurent S.C. A. S.A. P. ADMINISTRATOR JUDICIAR CC INSOL SPRL cu sediul în G. . Județul G. în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 854 cu sediul în G. .. 20 ., având ca obiect „pretenții „ ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2014.
Președinte, P. P. | Judecător, R. M. | Judecător, S. L. |
Grefier, G. G. |
Red. SL/18.06.2014
Dact. GG/02ex/19.06.2014
| ← Plângere împotriva rezoluţiei directorului ORC. Sentința nr.... | Obligatia de a face. Sentința nr. 178/2014. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
