Pretenţii. Sentința nr. 7409/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7409/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 5405/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIA A II-A CIVILA
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 28/2014
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE:S. L.
Judecător:P. P.
Judecător:R. M.
Grefier:G. G.
Pe rol judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 7409/30.07.2013 pronunțată de către Judecătoria G. privind pe recurentul C. L. G. LA SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ D. &ASOCIAȚII cu sediul în G. ., . în contradictoriu cu intimata S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. cu sediul în G. ., . G. REPREZENTAT PRIN PRIMAR cu sediul în G. ., și chemata în garanție . sediul în G., . având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent avocat J. I. fără delegație de reprezentare depusă la dosar, pentru intimata S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. consilier juridic S. M. fără delegație de reprezentare depusă la dosar, lipsă fiind intimații și chemata în garanție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este motivat, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Reprezentantul recurentului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 106 lei și timbrul judiciar de 6 lei, după care:
Tribunalul solicită lămuriri din partea reprezentantului recurentului în sensul dacă a înțeles sau nu să recureze Încheierea din 11.01.2013 prin care a fost respinsă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului L..
Reprezentantul recurentului învederează instanței că a recurat sentința civilă nr. 7409/30.07.2013 pronunțată de Judecătoria G. dar rațiunea pentru care a făcut aceste susțineri în cuprinsul motivelor de recurs rezidă din aceea că, recurând respectiva sentință civilă a înțeles practic să recureze toate încheierile premergătoare, deci inclusiv încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra excepției lipsei capacității de folosință a Consiliului L.. Arată că în aprecierea sa, nu se impune menționarea expresă a faptului că înțelege să recureze și încheierea respectivă. Arată că va depune și concluzii scrise în acest sens.
Tribunalul apreciază că se impune susținerea unor aspecte foarte clare în sensul dacă recurenta înțelege să critice soluția instanței de fond cu privire la excepția respectivă sau nu înțelege să critice soluția instanței de fond dar reiterează excepția în calea de atac.
Reprezentantul recurentului arată că de fapt critică soluția instanței de fond și nu reiterează excepția în calea de atac.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului declarat cu mențiunea că în mod neîntemeiat s-a admis acțiunea, în speța de față nefiind întrunite condițiile răspunderii civilă delictuală. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului. Conform art. 36 alin. 6 din Legea nr. 215/2001, conform art. 128 din Codul Rutier, unitățile administrativ teritoriale au obligația de a întreține carosabilul. Arată că evenimentul rutier a avut loc la intersecția străzilor T. cu S.. Menționează faptul că, Codul Rutier folosește pluralul, respectiv autoritățile administrației publice locale, deci și C. L. G. cu putere de deliberare dar și cea executivă, M.. Susține că avariile s-au produs astfel cum au fost relatate de către păgubit, aspect susținut și de expertiza dispusă în cauză, sens în care solicită respingerea recursului ca nefondat. Nu solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând, în condițiile art. 256 din codul de procedură civilă asupra recursului de față, a reținut următoarele:
- Hotărârea instanței de fond – Judecătoria G. dosar nr._
- Soluția
Prin sentința civilă nr. 7409/30.07.2013 pronunțată de Judecătoria G. a fost respinsă excepția lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului M. G., ca neîntemeiată.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a ., cu sediul în G., ., jud. G..
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a . fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă acțiunea având ca obiect „pretenții” formulată de reclamanta . Vienna Insurance Group S.A.-Agentia Galati, cu sediul în Galati, ., . în contradictoriu cu pârâții C. L. G. și M. G. PRIN PRIMAR, cu sediile instituțiilor în G., ., jud. G..
Au fost obligați pârâții C. L. G. și M. G. prin Primar, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 2.503 lei reprezentând despăgubiri, împreună cu dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data de 27.03.2012 și până la achitarea efectivă a debitului.
Au fost obligați pârâții C. L. G. și M. G. prin Primar, în solidar, la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 814,24 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar si onorariu expertiză.
1.2 Considerentele
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, cu privire la excepția lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M. G., având în vedere că potrivit dispozițiile art. 22 din OG 43/1997, interpretat in sensul dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001, obligatia de a asigura starea tehnica corespunzatoare a drumurilor de interes local apartine acestuia, instanța urmează să o respingă, ca fiind neîntemeiată.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ., avand în vedere că potrivit art.29 din caietul de sarcini anexa la contractul de concesiune invocat de paratul M. Galati (filele 43-46), concedentul asigura starea tehnica corespunzatoare a carosabilului, instanța de fond a admis-o si a respins cererea de chemare în garantie, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul litigiului dedus judecații, instanța a reținut că la data de 04.05.2009, numitul E. E., în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_ în G., pe . avariat mașina . carosabil aflată la intersecția acestei străzi cu . asigurat conform politei de asigurare AC_/05.06.2008, reclamanta a platit cu titlu de despăgubire suma de 2503 lei, cu ordinul de plată nr._/02.06.2009 (filele 22-23).
În drept, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea 136/1995, în limitele indemnizației plătite, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului, fiind în drept să recupereze sumele achitate cu acest titlu de la cel vinovat de producerea pagubei. În spetă, reclamanta a făcut atat dovada că a avut calitatea de asigurător al persoanei păgubite, cat si dovada faptului că a achitat acesteia suma reprezentând contravaloarea daunei produse.
In ceea ce privește apărarea paraților potrivit căreia nu exista niciuna dintre situațiile reglementate de art. 58 din Legea 136/1995, care prevede în mod limitativ cazurile în care asiguratorul recuperează sumele platite de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, instanta urmează să o respingă ca neîntemeiată, având in vedere că acest articol este aplicabil doar în cazul despăgubirilor acordate în temeiul politelor RCA.
Reclamanta si-a întemeiat actiunea pe prevederile art. 998-999 Cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie.
Instanța a reținut întrunirea cumulativă a condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, constand in proasta administrare/întreținere a drumului respectiv, existenta prejudiciului constand in avarierea autovehiculului asigurat si existenta legăturii de cauzalitate dintre faptă si prejudiciu. Astfel, potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat in cauză (filele 86-92), producerea prejudiciului s-a datorat traversarii unei gropi de pe carosabil.
Față de cele susmenționate, instanța a apreciat cererea reclamantei ca fiind întemeiată, sens în care a admis-o si a obligat parații la plata sumei de 2503 lei către reclamantă, cu titlu de despăgubiri.
În lumina principiului reparației integrale a prejudiciului, persoana păgubită este îndreptățită să pretindă atât repararea prejudiciului efectiv, cat și beneficiul nerealizat, care în cazul obligațiilor bănești este prezumat de legiuitor, în conformitate cu prevederile art.1088 C.civ. de la 1864, la nivelul dobânzii legale.
Acest drept este preluat și de asigurător, neputându-se considera că în acest mod s-ar depăși cadrul impus de art. 22 din Legea 136/1995, prin sintagma „în limitele indemnizației plătite”, întrucât dobânda legală reprezintă un accesoriu inerent oricărei obligații pecuniare, astfel încât acordarea acestor dobânzi răspunde exigenței unei reparații integrale a prejudiciului bănesc.
Față de cele expuse mai sus, instanța a acordat dobânda legală de la data plății despăgubirii și până la plata efectivă a debitului.
În temeiul prevederilor art. 274 Cod proc. civilă, instanța a obligatparații la plata cheltuielilor de judecată in cuantum total de 814,24 lei către reclamantă.
2.Recursul declarat la data de 09.10.2014 exercitat în termen legal de C. L. G. prin care a solicitat admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 7409/30.07.2013 a Judecătoriei G., modificarea în tot a acesteia, cu consecința admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosință, și a respingerii acțiunii.
2.1 Motive
Într-o primă critică se susține că în mod eronat instanța a admis acțiunea reclamantei, obligând C. L. G. împreună cu M. G., la plata sumelor solicitate de către aceasta.
Se susține că pentru a pronunța hotărârea de obligare a recurentei către reclamantă, la plata sumei de 2.503 lei plus dobânzi aferente perioadei 27.03.2012, până la achitarea efectivă, instanța a reținut că sunt întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, constând în proasta administrare/ întreținere a drumului public, existența prejudiciului constând în avarierea autoturismului asigurat și existența legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
În esență recurenta a arătat că adevărul judiciar care transpare prin intermediul probelor administrate în prezentul dosar, este în realitate o iluzie formată din declarația unui martor subiectiv ( pentru că nu se va susține niciodată că mergea cu viteză sau că a avariat mașina din propria culpă), din planșele foto realizate de inspectorii de daună ( într-o fotografie, cu suficient Know- how, orice poate fi făcut să pară ceea ce nu este), și din concluziile raportului de expertiză care prezintă opinii bazate pe nu se știe ce.
2.2 Întâmpinarea
Intimata . Vienna Insurance Group SA pe calea întâmpinării a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
2.3 Dovezi administrate în recurs
În dovedirea și combaterea motivelor de recurs, părțile nu au solicitat probe noi în condițiile art. 305 din Codul de Procedură Civilă.
2.4 Analiza făcută de Tribunalul G. – Secția a II a Civilă
Analizând hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de recurs și în raport de probatoriile administrate, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304 indice 1 din Codul de Procedură Civilă, Tribunalul constată că recursul este nefondat, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală pentru considerentele ce se succed:
Tribunalul ia act că recurentul C. L. G. nu a înțeles să mai invoce excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului L. G. astfel cum a fost soluționată de prima instanță prin Încheierea din 11.01.2013.
Criticile formulate de recurentă nu pot fi admise având în vedere că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și a încadrat-o în drept, făcând o justă aplicare a dispozițiilor legale.
Dacă, în ceea ce privește despăgubirea asiguratului de către asigurător se face în baza poliței de asigurare facultativă, răspunderea fiind una contractuală, în ceea ce privește recuperarea acestui prejudiciu de la persoana vinovată de producerea lui, asigurătorul este ținut să facă dovada condițiilor cumulative ale răspunderii civile delictuale, art. 22 din lege neconferindu-i decât dreptul la acțiune în regres ca urmare a subrogării în drepturile asiguratului.
Concluzionând, instanța de fond a făcut o corectă interpretare a îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale.
Urmează a constata că, urmare analizării cauzei în baza art. 304 ind. 1 din Codul de procedură civilă, sub toate aspectele, în cauză nu au fost identificate motive de casare sau modificare a hotărârii care să poată fi avute în vedere din oficiu.
În consecință, pentru motivele arătate anterior instanța va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 din Codul de Procedură Civilă constată că nu s-au ocazionat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 7409/30.07.2013 pronunțată de către Judecătoria G. privind pe recurentul C. L. G. LA SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ D. &ASOCIAȚII cu sediul în G. ., . în contradictoriu cu intimata S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. cu sediul în G. ., . G. REPREZENTAT PRIN PRIMAR cu sediul în G. ., și chemata în garanție . sediul în G., . având ca obiect „pretenții” ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2014.
Președinte, S. L. | Judecător, P. P. | Judecător, R. M. |
Grefier, G. G. |
Red. RM/03.03.2014
Dact. GG/02 ex/11.03.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 248/2014. Tribunalul... | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
