Pretenţii. Sentința nr. 9101/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9101/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 24183/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIA A II-A CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 68/2014
Ședința publică de la 27 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE:P. P.
Judecător:R. M.
Judecător:S. L.
Grefier:G. G.
Pe rol judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 9101/07.10.2013 pronunțată de către Judecătoria G. privind pe recurentul C. L. G. cu sediul în G. . în contradictoriu cu intimata S.C A. R. -ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. cu sediul în G. . . M. G. REPREZENTAT PRIN PRIMAR cu sediul în G. . având ca obiect „pretenții „.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent consilier juridic J. I. cu delegație de reprezentare depusă la dosar, pentru intimata S.C A. R. -ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. consilier juridic S. M. cu delegație de reprezentare depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea excepției lipsei capacității de folosință iar pe fondul cauzei menționează că planșele foto aflate la dosarul cauzei redau două străzi cu două gropi diferite, una dintre gropi este semnalizată fiind în aproprierea unei linii de tramvai iar cealaltă groapă se află pe o stradă lăturalnică care nu este semnalizată. La momentul la care s-a dat declarația s-a menționat faptul că s-a ricoșat o groapă însă care anume groapă a rămas la alegerea expertului de la fond cât și a reclamantei. Menționează că probatoriul la instanța de fond a avut la bază declarația conducătorului auto, însă arată că este un înscris sub semnătură privată care nu le poate fi lor opozabil. Însă întreg materialul probatoriu inclusiv expertiza au avut la bază aceste declarații și planșele foto care nu redau cu exactitate împrejurarea în care s-a produs evenimentul. Față de aceste considerente apreciază că sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală și solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii în fond. Menționează că va solicita cheltuielile pe cale separată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului având în vedere că în chiar raportul de expertiză întocmit în cauză este inclusă fotografia în care este precizată exact groapa în care a intrat mașina.
TRIBUNALUL
Deliberând, în condițiile art. 256 din codul de procedură civilă asupra recursului de față, a reținut următoarele:
- Hotărârea instanței de fond
- Soluția
Prin sentința civilă nr. 9101/07.10.2013 pronunțată de Judecătoria G. a admis acțiunea civilă în regres formulată de reclamanta S.C. A. Romaneasca – ASIROM Vienna Insurance Group S.A, cu sediul în G. . . cu pârâții MUNICIPIULUI G. - prin PRIMAR cu sediul în G., . și C. L. G. cu sediul în ..
A obligat pârâții la plata către reclamantă a sumei de 609 lei cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data promovării acțiunii, respectiv 06.12.2012, până la data plății efective.
A obligat pârâții la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 761,50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariu expert.
1.2 Considerentele
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.12.2012 sub nr._, reclamanta S.C. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A a chemat în judecată pe pârâții C. L. G. și M. G. – prin Primar, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 609 lei reprezentând despăgubiri achitate de reclamantă, precum și la plata dobânzii legale, de la introducerea acțiunii până la data plății. Reclamanta a solicitat și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că, la data de 04.07.2010, numitul D. D., în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare B_, la intersecția dintre . ., a acroșat o groapă din asfalt, provocând avarii la autoturism.
A mai arătat reclamanta că în baza poliței de asigurare facultativă AR nr._/12.04.2006 l-a despăgubit pe asigurat cu suma de 609 lei, iar potrivit art. 22 din Legea nr. 136/1995, este îndreptățită a recupera suma plătită asiguratului de la pârâți.
În opinia reclamantei, culpa aparține pârâților și rezultă din constatările directe făcute la fața locului, fotografii și declarația păgubitului. Reclamanta a mai învederat că pârâții au fost invitate la conciliere, dar nu au comunicat nici un răspuns.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 22 din Legea 136/1995, ale art.5 alin. 2 și 6 din OUG 195/2002 și ale art. 998 și 999 C.civ.
În dovedire s-au depus următoarele înscrisuri: invitație conciliere (f. 6-7),declarație daune (f. 8), notă constatare (f. 9), planșe foto (f.10-14), factura emisă de . (f. 15), deviz de reparații (f.16-17), OP din 08.09.2010 (f. 18), polița de asigurare casco ._/12.04.2006 (f. 19), certificat de înmatriculare (f. 20).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 60 lei și timbru judiciar de 1,5 lei (f. 2).
Pârâtul Municipul G. reprezentat prin Primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii arătând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civil delictuale, declarația conducătorului auto nefiind suficientă pentru dovedirea legăturii de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.
Pârâtul C. L. G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, motivat de faptul că, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, consiliul local al unui municipiu este un organ deliberativ, fără personalitate juridică, ce nu poate sta în judecată, unitatea administrativ-teritorială fiind persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, deci persoana care are calitate procesuală pasivă. De asemenea a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în baza art. 1 pct. 1 și 3 C.proc.civ.
Prin Încheierea din data de 04.03.2013, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul C. L. G..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba cu expertiză tehnică auto, raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expert C. C. aflându-se depus la filele 48-54 ale dosarului.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța a reținut următoarele:
În fapt, la data de 04.07.2010, numitul D. D., conducând autoturismul marca Chevrolet cu număr de înmatriculare B_, proprietate a Finans International Leasing SA, la intersecția dintre . ., a acroșat o groapă din carosabil, producând avarii autoturismului.
În baza poliței de asigurare casco ._/12.04.2006 (f. 19) proprietarul autoturismului păgubit, prin D. D., s-a adresat societății de asigurări cu o cerere de despăgubire (f.8). Reclamanta a achitat contravaloarea reparațiilor efectuate la autovehiculul asigurat în suma de 609 lei, despăgubind astfel pe asigurat, așa cum rezultă din factura, devizul de lucrări (f. 15-17) și ordinul de plată din data de 08.09.2010 (f. 18)
În drept, conform art. 22 din Legea 136/1995, prin mecanismul subrogării personale, reclamanta preia din patrimoniul persoanei despăgubite acțiunea în contra celui răspunzător de producerea pagubei, putându-se regresa împotriva acesteia, asigurătorul beneficiind, în limita indemnizației plătite, de toate drepturile pe care asiguratul despăgubit le avea în contra terțului răspunzător.
Instanța a apreciat că în speță sunt întrunite, în sarcina pârâților, elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale pentru lucrul aflat în paza lor juridică, în sensul art. 1000 alin.1 C.civ. de la 1864 (act normativ incident în cauză).
Fundamentul juridic al acestei forme de răspundere constă în garanția pe care cel ce coordonează mecanismul de funcționare al unui lucru o datorează terților. Pentru angrenarea acestei forme de răspundere delictuală, persoana vătămată trebuie să probeze „fapta lucrului”, prejudiciul înregistrat și legătura de cauzalitate între aceste două elemente, moment în care toate celelalte elemente ale răspunderii instituite de art. 1000 alin.1 C.civ sunt prezumate, inclusiv culpa paznicului juridic.
Revine, astfel, acestuia din urmă, sarcina de a proba existența unor cauze exoneratoare de răspundere, și anume fapta victimei însăși, fapta unui terț pentru care paznicul juridic nu este chemat să răspundă sau existența unui caz de forță majoră.
În speță a fost dovedită „fapta lucrului”, respectiv acea acțiune a lucrului susceptibilă ca prin dinamismul și energia sa proprie, să cauzeze un prejudiciu, cum este cel înregistrat în speță de proprietarul autoturismului.
Esențial pentru angajarea acestei forme de răspundere este ca lucrul aflat în paza juridică să aibă o contribuție preponderentă la producerea pagubei. În speță, groapa din carosabil răspunde acestor exigențe, având independența necesară declanșării unui prejudiciu cum este cel analizat în cauză.
În concret, din înscrisurile depuse la dosar a rezultat existența gropii din carosabil peste care a rulat autoturismul avariat.
Cu privire la legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul creat, instanța reține că o astfel de legătură de cauzalitate există și se presupune, ca și prezumție relativă simplă. Cât timp există o groapă în calea de rulare nesemnalizată, drum pe care în mod obișnuit circulă autoturisme, este prezumat faptul că la un moment dat o persoană care conduce un autoturism va trece prin acea groapă și va suferi o pagubă. Natura pagubei în cauză, respectiv distrugerea jantei și a capacului stânga față, confirmă și mai mult prezumția că una din cele patru roți ale autoturismului a intrat în groapă și a suferit avarii.
Totodată, din declarația conducătorului auto, coroborată cu planșele foto (f. 10-14) și cu raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expert C. C. rezultă că avariile la autoturismul marca Chevrolet cu număr de înmatriculare B_ au fost cauzate de gropile existente în carosabil pe tronsonul de drum indicat în dosarul de daună, respectiv la intersecția dintre . . M. G. în sensul că nu s-ar fi produs prejudiciul a cărui recuperare se solicită în cauză dacă conducătorul auto ar fi circulat cu viteza legală de 50km/h, nu este dovedită cu nici un fel de probe.
De asemenea, prejudiciul a cărui recuperare se solicită în cauză are caracter cert, fiind reprezentat de sumele determinate de remedierea degradărilor suferite de autoturism, sume în cuantum de 609 lei. De altfel, și prin concluziile raportului de expertiză tehnică auto întocmit de expert C. C. s-a stabilit aceeași valoare de despăgubire ( fila 54).
Legătura de cauzalitate între avariile efectiv produse și rularea autoturismului peste groapa din carosabil este, de asemenea, demonstrată, astfel cum s-a reținut mai sus.
Calitatea pârâților de paznic juridic al drumului public decurge din împrejurarea că administrarea străzii unde s-a produs evenimentul rutier se află în sarcina Consiliului L. G., căruia îi revine obligația de a întreține drumul public într-o stare tehnică bună.
Calitatea de administrator al drumului public a Consiliului L. G. rezultă din disp. art. 5 și art. 128 din OUG 195/2002 coroborate cu disp. art. 20 din Legea 215/2001 și cu disp. art. 22 și 40 din OG nr. 43/1997.
În consecință, operează prezumția de culpă a pârâților, ca paznici juridici (M. G. în calitate de proprietar iar C. L. G. în calitate de administrator), pentru prejudiciul înregistrat în cauză de proprietarul autoturismului avariat și anume culpa în îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor ce le reveneau în legătură cu conservarea lucrului aflat în paza lor, prin luarea tuturor măsurilor de preîntâmpinare a producerii vreunor pagube terților.
Pentru aceste considerente, instanța a reținut că răspunderea pentru prejudiciul înregistrat în cauză de proprietarul autoturismului avariat revine pârâților, în calitate de paznici juridici al drumului public.
Cu privire la cererea de obligare a pârâților la plata dobânzii legale aferente sumei de 609 lei, calculată de la data introducerii acțiunii până la data plății efective, având în vedere principiului reparației integrale a prejudiciului, persoana păgubită fiind îndreptățită să pretindă atât repararea prejudiciului efectiv, cât și beneficiul nerealizat, care, în cazul obligațiilor bănești, este prezumat de legiuitor, în conformitate cu prevederile art. 1088 C.civ.de la 1864, la nivelul dobânzii legale, instanța va admite și această cerere a reclamantei.
Instanța nu va lua în calcul cererile și apărările pârâților în conformitate cu care reclamanta ar fi trebuit să depună calculul dobânzii legale și să timbreze capătul de cerere la valoare, întrucât o astfel de cerință se impunea dacă reclamanta ar fi solicitat dobândă legală calculată pentru o perioadă anterioară promovării acțiunii. În cauză însă, reclamanta solicită dobânda legală de la data promovării acțiunii.
În concluzie, pentru considerentele expuse, a obligat pârâții la plata către reclamantă a sumei de 609 lei cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data promovării acțiunii, respectiv 06.12.2012, până la achitare.
2.Recursul declarat la data de 16.12.2013 exercitat în termenul legal de pârâta C. L. G. prin care a solicitat admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 9101/07.10.2013 a Judecătoriei G., modificarea în tot a acesteia în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii.
2.1 Motive
Într-o primă critică se susține că instanța de fond nelegal a invocat excepțiile invocate, respectiv, în esență, că potrivit Legii nr. 215/2001, respectiv Legea nr. 213/1998, C. L. G. nu deține un patrimoniu propriu, element esențial pentru antrenarea răspunderii civile, neavând astfel capacitate procesuală de folosință.
Cât privește fondul cauzei, recurenta a arătat în esență că soluția pe fond este una neegală și netemeinică, întrucât mijloacele de probă folosite în prezenta cauză au fost valorificate în mod necorespunzător.
În drept recurenta a invocat dispozițiile art. 304 indice 1 din Codul de Procedură Civilă, art. 312, art. 1176-1186 din Codul Civil de la 1864.
2.4 Analiza făcută de Tribunalul G. – Secția a II a Civilă
Analizând hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de recurs și în raport de probatoriile administrate, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304 indice 1 din Codul de Procedură Civilă, Tribunalul constată că recursul este nefondat, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală pentru considerentele ce se succed:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, recurentul C. L. G. a chemat în judecată pe intimații . Vienna insurance Group SA.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că, la data de 04.07.2010, numitul D. D., în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare B_, la intersecția dintre . ., a acroșat o groapă din asfalt, provocând avarii la autoturism.
Contrar argumentului recurentei referitor la soluționarea de primă instanță a excepțiilor invocate urmează a constata că în reglementările actuale regăsite în dispozițiile OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Ordonanța nr. 43 din 28 august 1997 republicată privind regimul drumurilor și Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administrația publică locală, recurentei C. L. G. alături de M. G. îi revine calitatea de administrator al drumului public astfel încât operează prezumția de culpă atunci când nu sunt luate toate măsurile de preîntâmpinare a producerii vreunor pagube terților, soluția dată de prima instanță în analiza excepțiilor fiind legală.
În ce privește fondul cauzei urmează a constata că prima instanță a procedat la o analiză în detaliu a susținerilor părților, a probelor administrate aplicând în mod corect prevederile legale în materie, recursul vizând fondul cauzei fiind nefondat.
Totodată analizând cauza sub toate aspectele în baza art. 304 ind. 1 din Codul de Procedură Civilă urmează a constata că nu sunt motive de retractare a hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 9101/07.10.2013 pronunțată de către Judecătoria G. privind pe recurentul C. L. G. cu sediul în G. . în contradictoriu cu intimata S.C A. R. -ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. cu sediul în G. . . M. G. REPREZENTAT PRIN PRIMAR cu sediul în G. . având ca obiect „pretenții „ ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2014.
Președinte, P. P. | Judecător, R. M. | Judecător, S. L. |
Grefier, G. G. |
Red. MR/31.03.2014
Dact. GG/02ex/08.04.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 262/2014. Tribunalul GALAŢI | Pretenţii. Sentința nr. 9411/2014. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
