Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 1261/2014. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 1261/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 3024/93/2012/a1

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr.1261

Ședința publică de la 08 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE Judecător sindic N. M. N.

Grefier O. S.

Pe rol judecarea cauzei faliment privind reclamanta Cabinet Individual de Insolventa Tigva T. in calitate de L. judiciar al . AGENCY SRL – radiata și pârâta B. D. V., având ca obiect procedura insolvenței – angajare răspundere.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta prin reprezentant Stretenie L. care depune delegație la dosar, lipsind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat tribunalul acordă cuvântul pe probe.

Reclamanta prin reprezentant solicită proba cu înscrisuri respectiv înscrisurile de la dosar.

Tribunalul, în temeiul art.167 c.pr.civ. apreciază ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei proba cu înscrisuri, astfel că încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri respectiv înscrisurile de la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul pe fond.

Reclamanta prin reprezentant solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Constatând încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art.150 c.pr.civ. reține cauza spre soluționarea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la data de10.12.2013 reclamanta Cabinet Individual de Insolventa Tigva T. in calitate de L. judiciar al . AGENCY SRL – radiata a formulat cerere privind atragerea raspunderii personale patrimoniale prin care a solicitat onoratei instante, in conformitate cu dispozitiile art. 138 alin. 1 lit. c) si d) din Legea nr. 85/2006, sa dispuna suportarea pasivului neacoperit al societatii debitoare in cuantum de 2549,00 lei de către administratorul acesteia, respectiv B. D. V., in calitate de administrator al societatii debitoare.

In motivarea cererii a arătat ca prin incheierea pronuntata in data de 27.08.2013, judecatorul sindic a dispus deschiderea procedurii de faliment a debitoarei . AGENCY SRL, iar in temeiul art. 28 din legea nr.85/2006 lichidatorul judiciar a solicitat reprezentantului debitoarei sa predea documentele de evidență contabilă ale societății si activele societății. Din analiza economico-financiara efectuata in baza raportarii contablile aferente anului 2010, lichidatorul judiciar a apreciat ca a indentificat cauze de atragere a raspunderii fostului administrator al societatii, cauze prevazute de art. 138 lit.d și e din Legea nr. 85/2006, întrucât din evidența contabilă rezultă că societatea avea în patrimoniu active în valoare totală de 4085 lei care trebuiau inventariate, valorificate si distribute creditorului bugetar de către lichidatorul judiciar; nu au pus la dispozitia lichidatorului judiciar documentele contabile prevazute de art 28 din Legea /2006 si a aratat dezinteres privind tinerea contabilitatii societatii debitoare si asigurarea functionarii acesteia in conditii minime de legalitate, avand in vedere ca anul 2010 este ultimul an in care debitoarea depune raportari contabile la organul fiscal. Așadar în opinia lichidatorului judiciar sunt întrunite condițiile legale pentru tragerea la răspundere materială a fostului administrator - B. D. - V. ,dupa cum urmeaza: tragere a raspunderii potrivit art.138 lit. e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia - deoarece activul în valoare totală de 4085,00 lei care a fost identificat scriptic pe baza documentelor contabile ale debitoarei nu a putut fi inventariat faptic de către lichidatorul judiciar;

Invederează că potrivit datelor pe care le detine societatea debitoare figureaza cu bilanturi contabile anuale ne depuse incepand cu anul 2010 si nu a pus la dispozitia lichidatorului judiciar documentele contabile in baza art 28 din Legea 85/2006.

Aceasta consecinta a actiunii culpabile a paratului se regaseste in descrierea continuta in dispozitiile art. 138 alin. 1 lit. d) respectiv prin calitatea detinuta, de administratorul al debitoarei, nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea, incalcand astfel si dispozitiile art. Art. 73 alin. 1 lit. c si art. 73 alin. 2 din Legea 31/1990 republicata, art. 10 alin 1 si 11 din Legea 82/1991.

Din modul in care a fost conceput textul art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea 85/2006 rezulta ca simplul fapt ca administratorul nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea, a tinut o contabilitate fictiva sau a facut sa dispara unele documente contabile este suficient pentru a opera atragerea raspunderii patrimoniale fara a mai fi nevoie a se proba elementele ce compun raspunderea civila obisnuita. Aflându-se pe taramul raspunderii civile contractuale, culpa este prezumata, sarcina rasturnarii acesteia revenind faptuitorilor, iar raspunderea trebuie apreciata in abstracta cu mai multa rigurozitate, avandu-se in vedere ca s-a actionat in temeiul unui mandat comercial. Prejudiciul produs exista si are caracter cert si inca nereparat.

. Prejudiciul este dovedit prin declaratia de creanta formulata de creditorul bugetar, fiind in cuantum de 2549,00 lei. El a fost produs prin neexercitarea cu buna stiinta a atributiilor de administrator in vederea asigurarii unei bune functionari a societatii, in conditii legale.

In drept, a invocat prevederile Art. 138 alin. 1 lit. d) si e) din Legea privind procedura insolventei nr. 85/2006 .

Parata nu a depus in cauza Intampinare.

Sub aspectul probatiunii a fostincuviintata pentru reclamanta proba cu inscrisuri.

Analizând actele și lucrările prezentului dosar și a dosarului nr._ 12, reține următoarele:

Prin incheierea nr. 742/27.08.2013 a Tribunalului Ilfov, pronunțată în dosarul nr._ 12 s-a deschis procedura simplificată față de debitorul S.C. DANJO MODELS & EVENTS AGENCY S.R.L, s-a dispus . debitorului, s-a constatat că debitorul este dizolvat anterior formulării cererii, a fost numit lichidator CII TIGVA T. și s-au luat măsurile legale subsecvente deschiderii procedurii insolvenței.

Conform tabelului definitiv de creanțe împotriva debitorului, masa pasivă a acestuia se compune din suma de 2549 lei creanța datorata DGFP Ilfov.

Prin sentința civila nr. 10.12.2013 Tribunalul Ilfov in temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii insolventei împotriva debitorului S.C. DANJO MODELS & EVENTS AGENCY SRL, radierea debitorului din Registrul comerțului.

Coroborând actele existente la dosar cu raportului cuprinzând cauzele și împrejurările ce au dus la apariția insolvenței, întocmit în condițiile art.59 din lege, rezulta ca ultima situație financiara depusa este cea eferenta anului 2010, totalul activului înregistrează o valoare de 4085 lei, datoriile totale înregistrează o valoare de_ lei, valoarea activului este negativa, ceea ce semnifica faptul ca societatea nu deținea resurse financiare pentru acoperirea datoriilor, societatea nu avea activitate economica, principala cauza a ajungerii in stare de insolventa este stoparea activitati începând cu anul 2009.

Conducerea societatii a fost asigurata de asociata B. D. V..

Instanța are în vedere dispozițiile art.138 alin.1 și 3 din Legea nr.85/2006, din a căror interpretare sistematică rezultă aspectele esențiale privind cererea în atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere/supraveghere ale debitorului în insolvență, și anume aspectele referitoare la noțiunea și natura juridică a acestei cereri, subiecții de drept ce dețin calitatea procesuală activă și cea pasivă, precum și cerințele legale pentru admiterea cererii.

Mai prezintă interes dispozițiile art.998-999 din fostul C.civ.,( aplicabil situației din speță) care prevăd că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, autorul faptei fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.

Cererea privind atragerea răspunderii personale poate fi promovată de administratorul judiciar sau de lichidator ori, în baza hotărârii adunării creditorilor, de către președintele comitetului creditorilor, creditorul desemnat de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține mai mult de jumătate din valoarea creanțelor înscrise la masa credală. Întrucât, în toate cazurile, este promovată în interesul colectiv al creditorilor îndreptățiți să participe la procedură, cererea nu poate fi formulată de orice creditor în scopul satisfacerii propriei creanțe.

Calitatea procesuală pasivă (calitatea de pârâți) în cadrul acestei cererii aparține membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului (așa cum este situația administratorului de fapt).

Răspunderea patrimonială a pârâților este antrenată întrucât aceștia au cauzat starea de insolvență a debitorului prin săvârșirea uneia ori mai multora dintre faptele ilicite enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.1 din lege, iar, consecutiv, prin cauzarea insolvenței, au determinat insuficiența ori lipsa lichidităților din patrimoniul debitorului necesare pentru plata integrală și la termen a datoriilor bănești certe și exigibile, prejudiciindu-i în acest fel pe creditori.

Prin dispozițiile art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 se instituie o răspundere civilă delictuală față de creditori a persoanelor care au determinat incapacitatea debitorului ajuns în insolvență de a-și plăti datoriile sale certe și exigibile. Prin urmare, între prejudiciul creat creditorilor, constând în imposibilitatea de a-și satisface integral creanțele, și faptele ilicite enumerate limitative de lege, săvârșite de organele de conducere/supraveghere ale debitorului (având calitatea de pârâți), există o legătură de cauzalitate mediată (indirectă), în sensul că pârâții i-au prejudiciat pe creditori în mod indirect, respectiv: i) prin săvârșirea faptelor ilicite precizate de lege, au cauzat starea de insolvență a debitorului, caracterizată prin lipsa ori insuficiența lichidităților; și ii) prin ajungerea debitorului în stare de insolvență au cauzat și incapacitatea acestuia de a-și plăti creditorii.

Condițiile cumulative ale angajării răspunderii persoanelor care au cauzat insolvență, sunt următoarele, potrivit dreptului comun (art.998-999 C.civ.) și dispozițiilor speciale din legea insolvenței, anterior menționate:

- existența unui prejudiciu constând în imposibilitatea creditorilor recuperării integrale a creanțelor, ca urmare a lipsei ori insuficienței din averea debitorului insolvent a disponibilităților bănești; acest prejudiciu este egal cu pasivul debitorului insolvent (valoarea totală a masei credale, așa cum rezultă din tabelul definitiv consolidat al creanțelor);

- săvârșirea de către persoanele arătate, a uneia sau mai multor fapte ilicite dintre cele enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006;

- existența unei legături de cauzalitate între fapta/faptele ilicite săvârșite și starea de insolvență; dovada acestui element înseamnă implicit și dovada raportului cauzal între aceste fapte ilicite și prejudiciul creat creditorilor;

- fapta ilicită să fi fost săvârșită cu intenție, ca forma de vinovăție. Consecința antrenării răspunderii persoanelor vinovate de cauzarea insolvenței, ca urmare a îndeplinirii condițiilor prezentate, este aceea că ele vor putea fi obligate să suporte o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență.

Răspunderea acestor persoane este subsidiară, în sensul că doar în ipoteza în care, în cadrul procedurii insolvenței, fie prin intermediul reorganizării judiciare, fie prin valorificări (lichidări) de bunuri ale debitorului în cadrul falimentului, nu s-a reușit plata integrală a pasivului, atunci se poate dispune obligarea pârâților la plata în întregime ori a unei părți din pasivul rămas neachitat.

Întrucât răspunderea patrimonială reglementată de dispozițiile speciale ale Legii nr.85/2006, derogatorii de la dispozițiile art.73 din Legea nr.31/1990, este o răspundere civilă de natură delictuală față de creditori, și nu contractuală ori delictuală față de debitorul persoană juridică, nu este prezumată existența nici uneia din condițiile răspunderii în discuție, iar dovada îndeplinirii acestor condiții este în sarcina probatorie a participantului la procedură care, promovând cererea de atragere a răspunderii (administratorul judiciar/lichidatorul, președintele comitetului creditorilor, creditorul desemnat de către adunarea creditorilor, ori, după caz, creditorul majoritar), are poziția procesuală de reclamant

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că reclamantul creditor susține că starea de insolvență a debitoarei a fost cauzată de către pârâtă în calitate de administrator social al debitoarei, prin săvârșirea de aceasta a faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit. c și d) din Legea nr.85/2006, și anume ,,au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți,, și respectiv ,, de a ține o contabilitate fictivă, de a face să dispară unele documente contabile și de a nu fi ținut contabilitatea în conformitate cu legea ,,

Instanța nu poate retine in raport de probele administrate ca insolventa a fost determinata in tot sau in parte de fapta ilicita a persoanei împotriva căreia este exercitata acțiunea in răspundere civila.

Raportul cauzal trebuie sa existe intre fapta reclamata prevăzuta de art. 138 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006 si starea de insolventa a debitorului, in sensul ca prin săvârșirea unei asemenea fapte debitorul a ajuns in imposibilitatea de a acoperi datoriile exigibile.

Din cererea formulata, așa cum s-a menționat mai sus, nu rezulta care este raportul cauzal dintre presupusele fapte invocate a fi fost savarsite de către parat si starea de insolventa a debitoarei.

Esențial din punctul de vedere al reclamantei, pentru susținerea temeiniciei cererii promovate de către aceasta, este pasivitatea paratului la realizarea obligației sale legale, obligație conținuta de art. 27 si 28 din Legea nr.85/2006.Insa, împrejurarea ca parata nu a pus la dispoziția lichidatorului documentele enumerate de art. 28 din Legea nr.85/2006, ceea ce prezuma legal simplu neținerea contabilitatii, nu poate fi considerata,in mod singular, apta sa justifice temeinicia cererii promovate, deoarece, funcția probatorie a prezumției judiciare este limitata prin art. 1203 Cod civil.

De asemenea, împrejurarea ca parata nu a acționat cu formularea unei cereri de declanșare a procedurii insolventei in condițiile art. 27 din Legea nr.85/2006, chiar si atunci când insolventa era instalata prin neplata, in 30 de zile de la scadenta a datoriilor bănești din lipsa de lichiditati disponibile, nu face o dovada asupra interesului cu care parata a rămas in inacțiune si daca aceasta s-a subordonat scopului de a continua activitatea societatii interesul personal al celui chemat sa răspundă in temeiul art. 138 lit. c) din Legea nr.85/2006.

În ce privește existența acestei se reține că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a dovedi actele și operațiunile materiale ce ar fi fost săvârșite de pârâta și care s-ar încadra în conținutul fapte ilicite a ținerii unei contabilități fictive și nici actele materiale prin care pârâta ar fi distrus ori ascuns contabilitatea societății debitoare.

În privința faptei de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea (art.138 alin.1 lit.d teza III din lege), instanța constată că reclamantul nu precizează și nu dovedește care a fost mecanismul cauzal prin care omisiunea imputată pârâtei ar fi condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență.

În acest sens, nu s-a probat că pârâta, în timpul mandatului său de administrator, ar fi săvârșit fapte conexe ori favorizate de neținerea contabilității, precum ascunderea ori deturnarea unei părți din activele societății, însușirea de fonduri bănești, neînregistrarea unor încasări de creanțe etc., care să demonstreze caracterul fraudulos al faptei de a nu fi ținut contabilitatea conform legislației în materie și intențiile pârâtei de a-i prejudicia pe creditori. Reclamantul se limitează la supoziții nedovedite privind urmărirea de pârâta a unor scopuri frauduloase, care însă nu suplinesc obligația sa procesuală de a dovedi relația de cauzalitate între neținerea contabilității societății și starea de insolvență a acesteia.

În ce privește fapta de a continua o activitate care ducea în mod vădit la încetare de plăți invocată de creditor nu se indică în ce a constat această continuare de activitate astfel că susținerea este neîntemeiată.

În concluzie, instanța reține că reclamanta nu a probat săvârșirea de către pârâta a unor fapte ilicite care să poată fi încadrate în dispozițiile art.138 alin.1 lit. c și d) din Legea nr.85/2006 și nici că pârâta, prin săvârșirea acestor ipotetice fapte ori prin neținerea contabilității, ar fi cauzat starea de insolvență a debitoarei, sens în care, nefiind întrunite condițiile de existență cumulative ale răspunderii personale prevăzute de art.138 alin.1 din lege, va respinge cererea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulata de reclamanta Cabinet Individual de Insolventa Tigva T. cu sediul în București, Splaiul Unirii nr.4, ., etaj 2, apartament 5, sector 4 in calitate de L. judiciar al . AGENCY SRL – radiata, de atragere a răspunderii patrimoniale a paratei B. D. V., cu domiciliul în București ..6, ., etaj 6, ., întemeiată pe art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs in 7 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.04.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

M. N. N. O. S.

Red.jud.NMN

Dactilo O.S.

4 ex./ ……………...2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 1261/2014. Tribunalul ILFOV