Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 3291/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3291/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 2002/93/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 3291
Ședința publică de la 23 Octombrie 2014
Tribunalul constituit din:
Președinte – Judecător Sindic C. C. M.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea cauzei F. privind pe creditor A. A. L. și pe debitor ., având ca obiect procedura insolvenței – societăți cu răspundere limitată
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 02.10.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.10.2014, pentru când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de fata se constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 13.06.2014, sub numărul de mai sus, creditorul A. A. L. a chemat in judecata debitorul ., solicitând deschiderea generala a procedurii insolventei si numirea in calitate de administrator judiciar pe SP M. SI ASOCIATII SPRL.
In motivare, creditorii au arătat, in esența, următoarele:
- are o creanța in valoare de 1.334.000 euro certa, lichida si exigibila din data de 24.09.2012 reprezentata prin biletul la ordin . 3AA0471026;
- biletul la ordin . 3AA0471026 a fost investit cu formula executorie la data de 07.11.2012 de către Judecătoria Sectorului 2 si la data de 22.11.2012 de Judecătoria Cornetu, fiind constituit dosarul de executare nr. 2717/2012 la B. M. A.;
- la data de 22.11.2013 B. M. A. a emis somația de executare silita prin care debitoarea era obligata la plata creanței;
- la data de 19.04.2013 debitoarea prin administrator A. E. s-a angajat printr-o cerere adresata B. M. A. ca va achita integral debitul până la data de 10.05.2014;
- debitoarea este in stare de insolventa îndeplinind condițiile prevăzute de art. 3 alin. a din legea 85/2006.
In drept, cererea a fost întemeiata pe disp. legii 85/2006, art. 62 alin. 1 si 2 din legea 58/1934, disp. de la pct. 320 lit. K si L din Normele cadru BNR nr. 7/2008, art. 192-195 NCPC.
In dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, f. 8-41.
A solicitat judecarea cauzei in lipsa.
La termenul din data de 02.10.2014, debitorul . a depus întâmpinare, pe care instanța de judecata a calificat-o drept note scrise.
Analizând actele si lucrările dosarului se rețin următoarele:
.., persoana juridica romana, cu sediul social in localitatea Vidra, sat Sintesti, ., județul Ilfov, inmatriculata in registrul comerțului Ilfov de pe langa Tribunalul București sub nr. J_, atribut fiscal R, Cod Unic de înregistrare nr._, în calitate de debitor - parat în dosarul mai sus menționat, legal reprezentata prin administrator A. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la C.. Av. I. M. din București, . nr. 1, ., ., sector 2,, a formulat în temeiul disp. art. 186 alin. (1) din NCPC, cerere de repunere in termenul de formulare a contestației prevăzută de disp. art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;
Instanța, analizând termenul de introducere a contestației constată că a fost depășit termenul de 10 zile prevăzut de lege, calculat de la momentul recepționării primei rezoluții a judecătorului sindic de către pîrîta debitoare.
Instanța va înlătura apărările acesteia legate de împrejurarea că nici o persoană cu atribuții de conducere din cadrul societății nu ar fi luat la cunoștință de rezoluția judecătorului sindic, dat fiind faptul că debitoarea este un profesionist, care are un sediu social declarat, sediu la care s-a procedat la comunicarea legală a rezoluției judecătorului sindic.
Propria culpă invocată de debitoare nu poate fi invocată în sensul obținerii unei situații mai favorabile.
Reclamantul creditor A. A. L., (prin avocat B. D.) a solicitat deschiderea procedurii insolventei a .., invocând existenta unei creanțe in cuantum de 1.334.000 Euro reprezentata prin BO ., creanța pe care o considera certa, lichida si exigibila din data de 24.09.2012.
Instanța reține din analizarea documentelor contabile ale debitoarei, ca nu au existat niciodata relații comerciale cu creditorul - reclamant A. A. L., iar pretinsele datorii NU SE REGĂSESC ÎN CONTABILITATEA societății debitoare. În evidentele contabile nu există nici un debit către pretinsul creditor, asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar in atare context debitoarea nu se află în stare de insolvență comercială nefiind îndeplinite condițiile cerute de Legea nr. 85/2006 .
Prin disp. art. 1 din legea sus-menționată se stabilește domeniul de aplicare al procedurii insolvenței ca fiind numai în situația debitorilor aflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă, iar scopul procedurii reglementata de Legea nr. 85 /2006, cuprinsa în art. 2, îl reprezintă instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență.
Din analiza textelor precitate, rezulta fara posibilitatea de a extinde prin analogie, ca acest scop nu trebuie deturnat, nefiindu-le permis creditorilor să utilizeze procedura de executare colectivă ca pe un mijloc de soluționare a unui diferend comercial prin intermediul judecătorului-sindic.
In cauza de fata, este evident ca aceasta procedura este folosita cu rea intentie de pretinsul creditor ca instrument de constrângere a subscrisei sa plateasca o suma de bani ( pe care nu o datoreaza in contextul lipsei unei obligații valabil asumate) sub amenințarea falimentului (creditorul incercand să determine subscrisa să-i plătească acesta suma de bani).
Ceea ce cu rea credința ignora pretinsul creditor este aceea ca procedura insolvenței nu este o modalitate simplificată de soluționare a unei chestiuni litigioase, de orice natură, între părțile contractante, ea având un scop expres prevăzut de art. 2 din legea- cadru, și anume instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea creanței debitorului aflat în insolvență, iar nu pentru stabilirea răspunderii contractuale a părților aflate în litigiu.
In atare context, este evident ca judecătorul-sindic nu poate soluționa pretențiile reciproce ale părților decurgând din interpretarea radical diferită a acestui BO, competența în acest sens revenind doar judecătorului de drept comun.
Sub un prim aspect, desi indica cu valoare absoluta BO ., ca fiind titlul in baza caruia isi justifica prezentul demers judiciar, din probatoriul administrat in cauza rezulta ca nu exista nici o dovada ca intre emitentul inițial si . a existat nici un raport comercial (c-v vanzare terenuri agricole) de natura sa genereze o creanța in patrimoniul subscrisei, si in atare context sa o gireze către pretinsul creditor A. A. L..
Urmare a celor de mai sus, chiar daca pretinsul creditor A. A. L. invoca titlul executoriu reprezentat de BO in justificarea prezentului demers judiciar ("incadrandu-se aparent in condițiile de admisibilitate prev. de legea nr. 85/2006) totuși aceasta prezumție de insolventa a subsrisei este evident rasturnata din probele administrate in cauza.
Așadar, lipsa de disponibil în cont nu reprezintă în mod automat o dovada a stării de insolventa a societatii, câta vreme o societate comerciala poate avea o lipsa de disponibil de moment care poate fi înlaturata ulterior si care se poate datora unor diverse împrejurări obiective sau subiective.
Aceasta posibilitate de insuficienta temporara de disponibil a fost prevăzută de legiuitor prin instituirea doar cu caracter relativ a prezumției de insolventa datorata neplății creanței, prezumție ce poate fi rasturnata ulterior, asa cum este si cazul de fata.
Pe de alta parte, in sistemul Codului de procedură civilă, dupa cum se stie, se consideră ca fiind certe acelea în care elementul probatoriu nu lasă nicio îndoială asupra existenței lor.
În speță, în mod evident nu este îndeplinită condiția referitoare la caracterul cert al creanței, instanța neputând concluziona că din actele existente la dosar ar rezulta fără niciun dubiu caracterul cert al creanței reclamate.
În materia insolvenței s-a reținut în mod constant faptul că, în condițiile în care debitoarea contestă cuantumul sumelor sau invocă neexecutarea obligațiilor contractuale, nu mai este îndeplinită una dintre condițiile pretinse de lege în vederea deschiderii acestei proceduri judiciare, respectiv cea a existenței unei creanțe certe, stabilirea sumelor pretins datorate putându-se realiza exclusiv într-un alt cadru juridic, cel al dreptului comun.
BO ., nu este opozabil celorlalți creditori ai societății debitoare in lipsa unei obligații valabile asumata statutar conform prevederilor Legii nr. 31/1990 intrucat potrivit actului constitutiv inregistrat la ORC ILFOV in anul 2010 (anterior emiterii BO) se mentioneaza expres ca „ în relațiile cu terții, societatea va fi reprezentată de cei doi administratori, aceștia avand drept de semnătură numai impreuna, semnătură lor . si producând obligații valabile pentru societate„.
Societatea nu se afla in incetare de plați ( a se vedea ca nu exista nici o datorie către bugetul statului) iar pe de alta parte, nu poate fi vorba de o neonorare a unei obligații de plata fata de pretinsul creditor ci refzul de a plați o datorie care nu exista, creanța neavand in acest fel caracter cert, lichid si exigibil;
Pretinsa datorie nu se regăsește în contabilitatea debitoarei, in evidentele contabile neexistand nici un debit către pretinsul creditor;
În ultimă instanță, prezentul complet reține că BO ., nu este opozabil celorlalți creditori ai societății debitoare in lipsa unei obligații valabile asumata statutar conform prevederilor Legii nr. 31/1990 intrucat potrivit actului constitutiv inregistrat la ORC ILFOV in anul 2010 (anterior emiterii BO) se mentioneaza expres ca „ în relațiile cu terții, societatea va fi reprezentată de cei doi administratori, aceștia avand drept de semnătură numai impreuna, semnătură lor . si producând obligații valabile pentru societate„ și mai mult decât atât acceptarea acestei creanțe ca fiind certe lichide și exigibile deși nu are nicio legătură cu activitatea societății comerciale ar prejudicia ceilalți creditori ce s-ar înscrie la masa credală a societății, creditori care sunt părți în raporturi juridice concrete, care angajează în mod efectiv și justificat societatea debitoare..
Pe această cale s-ar deturna fraudulos toate activele societății debitoare în favoarea unui terț în raport cu debitoarea, iar creditorii societății angajați în raporturi juridice comerciale, fără nicio culpă a lor, ar rămâne să suporte o posibilă acțiune frauduloasă ce poate fi îndreptată chiar împotriva lor.
Garantarea cu activele societății a unor raporturi juridice externe este contrară principiului continuității activității economice a oricărei societăți comerciale.
Pe cale de consecință, prezenta instanță va respinge cererea de deschidere a insolvenței ca neîntemeiată înlăturând argumentele prezentate de creditorul reclamant ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității introducerii contestației.
Respinge contestația ca tardiv formulată.,
Respinge cererea introdusă de creditorul A. A. L. cu sediul ales la C.. Av. B. D. în .. 7, ., ., bucuresti, in contradictoriu cu debitorul . cu sediul in ., ., ca neîntemeiată .
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.10.2014
Președinte Grefier
C. C. M. A. M. M.
Red.jud.CM/Dact. AM- 4ex
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 1726/2014.... | Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 2400/2014.... → |
|---|
