Pretenţii. Hotărâre din 27-01-2016, Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul OLT la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 64/2016
Dosar nr._ fond litigii profesioniști
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SETNINȚA Nr. 64/2016
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Grefier F. F. M.
Pe rol pronunțarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind pe reclamantii M. O. M., M. N.-M. cu domiciliul ales la SCPA J., G., V. & Asociatii cu sediul în C. . 1, . În contradictoriu cu pârâtul F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, cu sediul în București, .. 40-40 bis, ., având ca obiect pretenții .
Instanța, constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2016 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, a amânat pronunțarea în cauză la data de 27.01.2016 pentru ca apărătorul reclamanților să depună la dosar concluzii scrise, când a pronunțat următoarea soluție:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată sub nr._ /2014, pe rolul Tribunalului O., reclamanții M. O. M. și M. N. – M. au chemat în judecată pârâta F. de Protecție a Victimelor Străzii, solicitând obligarea acesteia la plata daunelor morale pentru decesul numitului T. N., în cuantum de 250.000 lei pentru fiecare dintre reclamanți și la plata daunelor materiale în cuantum de 10.000 lei pentru fiecare dintre reclamanți și acordarea cheltuielilor de judecată.
Se motivează cererea în sensul că, la data de 19.04.3014 pe raza localității Criva, Piatra O., județul O., numitul Tritescu N. a fost accidentat mortal, însă șoferul vinovat a părăsit locul accidentului, în cauză înregistrându-se dosar penal (in rem) pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, sub nr.2152/P/2014 la P. de pe lângă Judecătoria Slatina, la cauzele cu autori necunoscuți așa cum rezultă din ordonanța Parchetului din data 18.11.2014.
Același aspect, privind înregistrarea dosarului penal în evidența dosarelor cu autor necunoscut rezultă și din adresa IPJ O. – Serviciul Rutier din data de 09.04.2015.
Se arată că, în cadrul dosarului penal, s-a dispus efectuarea unui raport de necropsie a cadavrului numitului Tritescu N., din care rezultă faptul că moartea acestuia a fost una violentă, decesul intervenind urmare a hemoragiei interne, cauzată de un traumatism toraco-abdominal forte, cu rupturi multiple de organe interne, în condițiile unui politraumatism prin accident rutier, stabilindu-se și faptul că leziunile au legătură directă și necondiționată de cauzalitate cu decesul.
Având în vedere aspectele arătate, se consideră că în cauză are calitate procesual pasivă pârâtul F. de Protecție a Victimelor Străzii.
Se arată că, reclamanții locuiau cu defunctul T. N., la domiciliul acestuia din . O.) încă din anul 2005, trăind și gospodărind împreună cu el, deoarece, era singur și nu a avut descendenți.
Aceștia erau și rude îndepărtate cu victima, în sensul că mama reclamantului a fost vară cu decedatul și în perioada în care au locuit împreună s-au creat legături apropiate, de afinitate, mai ales că reclamanții au și o fiică minoră.
Acest fapt s-a și materializat în sensul întocmirii unei chitanțe sub semnătură privată, încheiată de reclamanți cu victima, prin care aceasta și-a dat acordul să înstrăineze imobilul reclamanților.
Și în prezent reclamanții locuiesc în acest imobil și aceștia s-au și ocupat de înmormântarea victimei, suportând toate cheltuielile conform tradiției, pe care le estimează la 20.000 lei, ce reprezintă daune materiale, parte din această sumă fiind dovedită cu chitanțe și facturi, neputând depune documente justificative pentru întreaga sumă cerută și solicită să se aibă în vedere de instanță aprecierea acestor daune materiale, care se încadrează în cuantumul unor sume ce se cheltuiesc pentru astfel de evenimente.
Cuantumul daunelor morale solicitate de reclamanți este justificat de suferința trăită de aceștia și durerea încercată prin pierderea victimei, într-o manieră neprevăzută și neașteptată, victima reprezentând un sprijin moral și material pentru reclamanți și pentru creșterea fiicei acestora.
Doctrina nu contestă faptul că daunele morale pot fi reparate prin mijloace bănești, deoarece, trebuie să se aibă în vedere o reparație, nu atât în sensul tradițional al repunerii în situația anterioară, care nu este cu putință, ci și în sensul unei compensații constând într-o sumă de bani, ce poate permite părții prejudiciate să uite, eventual, să realizeze un transfer de activitate ori să găsească o alinare în condiții de viață mai confortabile.
Solicită să se aibă în vedere că daunele morale, în realitate, reprezintă despăgubiri ce vin să compenseze prejudiciul și nu prejudiciul material ca atare, iar acestea trebuie să fie efective și rezonabile, sens în care, se invocă și jurisprudența CEDO.
Sunt invocate dispozițiile art.453 C.p.c. și art.26 lit. d din Norma CSA din 29.06.2011 și în dovedirea acțiunii, solicită proba cu înscrisuri și proba testimonială cu doi martori, pe care îi nominalizează.
S-au atașat la acțiune înscrisuri constând în copia certificatului de deces al victimei, actele de stare civilă ale reclamanților, chitanța sub semnătură privată privind promisiunea de vânzare a imobilului proprietatea victimei, procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de IPJ O., raportul de constatare medico-legală nr.95/A/21.04.2014 al Serviciului județean de Medicină Legală O. și facturi fiscale și bonuri fiscale evidențiate și pe anexa aflată la fila 21, în sumă totală de 2.161 ,72 lei.
Pârâtul F. de Protecție a Victimelor Străzii a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale active, deoarece, reclamanții nu au făcut dovada faptului că sunt rude cu defunctul, iar simpla susținere de grad îndepărtat de rudenie nu constituie temei pentru a solicita daune materiale și morale, în temeiul Legii nr.136/1995.
În ce privește daunele materiale, în cuantum de 20.000 lei, cerute de către reclamanți, la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri sub acest aspect, în cuantum de 2.162,72 lei.
Se arată că pârâta este o asociație profesională, fără scop lucrativ, constituită în vederea protejării persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente rutiere, potrivit art.10 din capitolul 4 al Directivei 2009/103/CE, care obligă fiecare stat membru să instituie sau să autorizeze un organism responsabil cu despăgubirea, cel puțin în limitele obligației de asigurare a pagubelor materiale sau a vătămărilor corporale, cauzate de un vehicul neidentificat sau neasigurat.
Prevederile sus menționate au fost transpuse și în dreptul intern prin dispozițiile art.25 ind.1 din Lg.32/2000 și art.61 ind.1 din Lg. 136/1995 și au fost emise normele de punere în aplicare a Ordinului Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.20/2008.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la daunele morale, potrivit Legii 136/1995 și ordinului CSA nr.14/2011, în vigoare la data producerii accidentului, acordarea despăgubirilor pentru daunele morale suferite de o persoană în urma accidentelor rutiere se face în conformitate cu legea română în vigoare și jurisprudența.
Pentru stabilirea daunelor morale nu există prevederi legale exprese cu privire la cuantumul lor, dar pentru a fi acordate acestea trebuie dovedite, astfel încât să se încerce o reparație a prejudiciului adus victimelor, fără să se realizeze o îmbogățire fără just temei.
În cauză, se apreciază că în lipsa unor motive temeinice și a unor probe de necontestat, care să justifice acordarea de despăgubiri pentru daunele morale în cuantumul solicitat de reclamanți, de 500.000 lei, cuantumul reprezintă o reparație injustă, astfel că, acordarea despăgubirilor morale trebuie să se facă în conformitate cu legislația și jurisprudența din țară, așa cum este prevăzut în art.49 pct.12 lit. f din Ordinul CSA 1/2008.
În continuare, în motivarea întâmpinării se face trimitere la doctrină, la jurisprudență, precum și la Ghidul pentru soluționarea daunelor morale, elaborat de CSA împreună cu Asociația pârâtă și Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România, în urma unui studiu cu privire la daunele morale acordate de instanțele de la nivelul curților de apel din țară.
În determinarea cuantumului sumei reprezentând daune morale, solicită să se aibă în vedere principiul echității și stabilirea unui just echilibru între prejudiciul suferit și reparația ce urmează să fie acordată, cu luarea în considerare a faptului că daunele morale constau în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințe de același ordin și nu a unei satisfacții patrimoniale.
În ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, solicită să se aibă în vedere prevederile art.3 și 4 din Ordinul CSA 1/2008, referitoare la constituirea Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, care reprezintă un garant pentru despăgubirea victimelor accidentelor de circulație, în situațiile expres prevăzute de lege, astfel că în sarcina acestuia nu se pot pune și cheltuieli de judecată sau orice alte cheltuieli ce exced scopului pentru care acest fond a fost constituit.
Reclamanții au răspuns la întâmpinarea pârâtei, solicitând respingerea excepției lipsei calității procesual active a acestora, deoarece, repararea prejudiciului în cazul răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1391 Cod civil, prevede că instanța poate să acorde despăgubiri rudelor victimei, precum și oricărei alte persoane care la rândul ei ar putea dovedi existența unui prejudiciu
Pe fondul cauzei, se solicită înlăturarea apărărilor pârâtei, deoarece, reclamanții pot face dovada asupra prejudiciului constând în daune morale și întinderea acestora, urmând ca instanța, prin aprecierea criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză, în plan fizic și psihic, să stabilească că întinderea acestora nu este exagerată ci rezonabilă.
De asemenea, și daunele materiale solicitate pot fi dovedite prin orice mijloc de probă, și nu numai prin documente justificative.
În ce privește invocarea Ghidului pentru soluționarea daunelor morale, invocat de pârâtă, acesta emană de la această parte și de la societățile de asigurare, astfel că, nu este opozabil instanței.
Excepția invocată de către pârâtă prin întâmpinare a fost unită cu fondul cauzei, fiind necesară administrarea de probe din care să rezulte interesul justificat al reclamanților, în promovarea acțiunii, potrivit încheierii din 30.09.2015, dată la care au fost încuviințate probele solicitate în apărare de către reclamanți, respectiv, înscrisuri și proba testimonială cu martorii T. E. și R. D..
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, a probelor administrate, instanța reține următoarele.
La data de 19.04.2014, a avut loc un accident mortal, pe raza localității satului Criva din orașul Piatra O., victimă fiind numitul T. N., iar șoferul vinovat a părăsit locul accidentului, aspect rezultat din procesul verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2014, întocmit de IPJ O., și raportul de constatare medico-legală (autopsie), emis de Serviciul Județean de Medicină Legală O., aflat la fila 18, care a constatat că moartea victimei a fost violentă, cauzată unui politraumatism prin accident rutier, aceasta având și o alcoolemie de 2,30gr %0.
În această situație s-a înregistrat dosarul penal nr.2152/P/2014, cu autor necunoscut, și se efectuează cercetări sub aspectul infracțiunilor prev. de art.192 și 338 din NCP, aflându-se în lucru la Serviciul Rutier O., conform adresei din 09.04.2015 a acestui serviciu, aflată la fila 20.
În ce privește excepția invocată de către pârâtă, referitoare la lipsa calității procesual active a reclamanților, din cauza faptului că nu s-a dovedit că sunt rude cu defunctul, instanța constată că este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.
Potrivit art.1391 Noul Cod Civil, privind repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale, instanța poate să acorde despăgubiri rudelor victimei, precum și oricărei alte persoane care poate să dovedească existența unui prejudiciu.
Reclamanții justifică un interes în promovarea cererii de chemare în judecată, deoarece, au suferit prejudicii, ca urmare a decesului victimei, aspecte ce sunt dovedite cu înscrisurile aflate la filele 21-27, reprezentând cheltuieli cu înmormântarea victimei, cât și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, care au relatat că reclamanții au fost persoanele care au efectuat cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei și cele creștinești ulterioare, conform obiceiului.
În ce privește despăgubirile materiale solicitate de reclamanți, în cuantum de 20.000 lei (câte 10.000 lei pentru fiecare), din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că aceștia au reușit să facă dovada un or asemenea cheltuieli, în cuantum de 2.161,72 lei (filele21-27), iar faptul că au efectuat cheltuieli cu înmormântarea victimei rezultă și din declarațiile martorilor audiați în cauză, la termenul de judecată.
Prin urmare, instanța reține ca fiind făcută dovada acestor daune materiale numai până la concurența sumei menționate, din celelalte probe administrate nerezultând în totalitate suma solicitată ca despăgubiri, astfel că, cererea formulată de reclamanți sub acest aspect, urmează să fie admisă în parte.
Referitor la capătul de cerere privind daunele morale, potrivit Legii nr._ și Ordinului CSA br._, în vigoare la data producerii accidentului, acordarea despăgubirilor pentru daunele morale suferite de o persoană, în urma unor accidente rutiere, se face în conformitate cu legea română în vigoare și cu jurisprudența.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor, trebuie să se aibă în vedere faptul că acestea vitează efectul compensatoriu al suferințelor cauzate părților vătămate, fără ca prin aceasta să se realizeze îmbogățirea fără just temei a reclamanților.
Atât în doctrină cât și în jurisprudență, s-a stabilit că daunele morale au rolul de a acoperi prejudiciile cu caracter nepatrimonial, suferite de părțile vătămate și sunt menite să conducă la realizarea unei reparații echitabile, în raport cu prejudiciul ce le-a fost cauzat.
Prin urmare, instanța, când stabilește cuantumul daunelor morale ce urmează a fi acordate, evaluează despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul și nu prejudiciul ca atare, iar aceste despăgubiri să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă.
În speță, reclamanții sunt rude îndepărtate cu victima, locuiau împreună cu aceasta din anul 2007 și s-au creat relații apropiate, aceștia ajutându-se reciproc. Acest fapt i-a și determinat pe reclamanți să se ocupe de înmormântarea victimei, aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor audiați.
Potrivit relatărilor acelorași martori, mai rezultă și faptul că victima împreună cu fratele său, T. I., au fost de acord ca reclamanții să efectueze lucrări de renovare la imobilul proprietatea victimei și să-i înstrăineze imobilul respectiv, aspect consemnat și în actul sub semnătură privată, aflat la fila 13.
Aceste probe coroborate și cu statutul pârâtului, F. de Protecție a Victimelor Străzii, care este o asociație profesională, fără scop lucrativ, constituită în vederea protejării persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente rutiere, așa cum este reglementat la art.3 din Ordinul CSA 1/2008, determină instanța să aprecieze că despăgubirile solicitate ca daune morale de către reclamanți de câte 250.000 lei, este exagerată, iar suma de 10.000 lei (câte 5.000 lei pentru fiecare reclamant) corespunde prejudiciului moral suferit de aceștia.
Se mai are în vedere faptul că, fondul respectiv intervine ca garant pentru respectarea obligației de despăgubire a victimelor accidentelor de circulație, în situațiile expres prevăzute de lege, iar în speță, acordarea despăgubirilor se realizează în urma unui accident unde vehiculul a rămas neidentificat.
Pe de altă parte, ICCJ a precizat că repararea prejudiciului nepatrimonial este prezumată de natura relațiilor apropiate în cazul rudelor, față de celelalte persoane care pot dovedi existența unui prejudiciu (decizia nr.2075/2015), în acest sens fiind și practica judiciară invocată și depusă de reclamanți la dosar, care se referă la stabilirea unor daune morale prin hotărâri penale, sau ca urmare a unor vătămări corporale sau cereri formulate de rudele directe ale victimelor, și care nu corespunde cauzei prezente.
Pentru considerentele expuse, se va admite în parte și acest capăt de cerere, urmând să fie obligat pârâtul la daune morale, în sumă totală de 10.000 lei către reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantii M. O. M., M. N.-M. cu domiciliul ales la SCPA J., G., V. & Asociatii cu sediul în C. . 1, . în contradictoriu cu pârâtul F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, cu sediul în București, .. 40-40 bis, . și obligă pârâtul la 2162 lei daune materiale și la 10.000 lei daune morale către reclamanți.
Cu apel
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2016
Președinte, G. I. | ||
Grefier, F. F. M. |
Red.GI/FM
5 ex/25.02.2016
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 100/2016. Tribunalul OLT | Contestaţie la executare. Decizia nr. 64/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
