Contestaţie la executare. Decizia nr. 935/2013. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 935/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 2972/327/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ nr.935

Ședința publică din data de 19 decembrie 2013

Completul compus din:

Președinte: E. N.

Judecător: Ș. R.

E. B.

Grefier: P. L.

S-a luat în examinare recursul civil formulat de către recurentul-contestator P. P. domiciliat in Tulcea, ., ., ., împotriva sentinței civile nr.3863 din 02.12.2011 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect contestatie la executare, in contradictoriu cu intimata ., cu sediul in Bucuresti, . Olympus House, nr.6A, ..

Dezbaterile in recurs au avut loc in sedinta publica din 16.12.2013, sustinerile in recurs ale partii prezente fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea dată, care face parte integranta din prezenta hotarare.

TRIBUNALUL:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 20.04.2011 sub nr._, contestatorul P. P. a formulat în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.A., contestație la executarea silită împotriva popririi nr. 506/E/103 din data de 31.03.2011.

În motivare, contestatorul a arătat, în esență că împreună cu defuncta P. A. și Ț. G.-I. a garantat împrumutul acordat S.C. Gemsin-Cons S.R.L. Tulcea de către intimată. Pentru creditul în cauză a fost încheiat cu EFG Eurolife Asigurări de Viață S.A. contractul de asigurare pentru risc de deces și invaliditate totală permanentă privind pe P. A., intimata figurând în calitate de contractant al asigurării, de plătitor al tuturor primelor de asigurare și de unic beneficiar al oricăror despăgubiri plătite de asigurator în cazul producerii riscului asigurat.

A mai arătat contestatorul faptul că nu a fost notificat de intimată potrivit prevederilor contractuale și nu s-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului.

Nu a fost comunicată somația de executare iar măsura executării silite i-a fost adusă la cunoștință doar prin adresa de înștiințare asupra înființării popririi, aceasta fiind primul act prin care a aflat despre executarea creanței rezultată din contractul de creditare nr. BL37328/08.09.2008.

Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea, prin Sentința civilă nr. 3863 din 2 decembrie 2011 a respins contestația la executare ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

S.C. Gemsin-Cons S.R.L. semnatară a contractului de credit nr. BL37328/08.09.2008, a emis la data de 08.09.2008 în favoarea B. S.A. biletul la ordin cu scadență la data de 07.10.2010, locul plății Tulcea, pentru suma de 179.697,64 lei, avalizat de către avaliștii P. A., P. P., Ț. G.-I. (fila 70).

Potrivit art. 63 din Legea nr. 58/1934, neplata la scadență a sumei prevăzute în titlul de credit deschide posesorului acestuia dreptul la acțiunile directe și la executarea nemijlocită a titlului, în speță intimata optând pentru valorificarea dreptului său, în favoarea ultimei variante.

Cât privește procedura executării, pe baza titlului de credit ajuns la scadență și neplătit de debitor, posesorul acestuia poate cere judecătoriei, învestirea cu formulă executorie. Odată învestit cu formulă executorie, posesorul titlului de credit va putea proceda la îndeplinirea formalităților de executare, pe toată perioada de timp cât dreptul său nu a fost prescris, respectiv trei ani de la scadență contra obligatului principal, un an de la scadență contra girantului sau a altor debitori de regres, șase luni de la scadență dacă este vorba de regresul unui girant sau al altui debitor de regres care a plătit.

Executarea începe printr-o somație adresată unuia sau oricăruia dintre obligații titlului de credit.

Astfel, întrucât la termenul scadent, datoria debitoarei nu s-a achitat, biletul la ordin fiind refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil, titlul de credit a fost învestit cu formulă executorie iar prin cererea nr. 52.7.A/166/11.02.2011, S.C. B. S.A. a solicitat punerea în executare silită a acestuia, fiind constituit dosarul execuțional nr. 3/2011 al Corpului Executorilor Bancari al B. S.A..

Prin încheierea din data de 25.02.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosar nr._ a fost încuviințată executarea silită împotriva avaliștilor P. P., P. A. și Ț. G.-I. (fila 58-59).

În dosarul de executare a fost emisă somația de executare cambială nr. 3/2011/25.03.2011 comunicată la aceeași dată prin afișare (fila 52-54).

Prin adresa nr. 506/E/103/31.03.2011, creditoarea a solicitat înființarea popririi asupra tuturor disponibilităților în lei sau altă monedă pe care avalistul P. P. urma să le primească, până la concurența sumei de 179.697,64 lei, reprezentând credit restant și dobânzi (fila 51). În acest sens a fost înștiințat și debitorul prin adresa nr. 506/E/104/31.03.2011 (fila 50).

Terțul poprit a procedat la indisponibilizarea sumelor existente în contul avalistului P. P., decurgând din contractul de depozit bancar încheiat la data de 17.02.2011 (fila 138), respectiv suma de 172.052 lei iar potrivit obligațiilor care îi reveneau în această calitate, a consemnat suma indisponibilizată pe seama și la dispoziția executorului bancar, acesta aprocedând ulterior la eliberarea sumei către creditoarea intimată (fila 44-45).

În aceste condiții, contestatorul avalist P. P., în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.A., a formulat contestație la executare în ceea ce privește înființarea popririi prin adresa nr. 506/E/103/31.03.2011.

Potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

Biletul la ordin este un instrument de plată reglementat de Legea nr. 58/1934 care cuprinde condiții de validitate distincte de raportul obligațional care a dus la întocmirea lui și, de asemenea, obligația care se naște din biletul la ordin este distinctă de obligațiile existente inițial între părți.

Potrivit pct. 197 din Norma cadru B.N.R. nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin, avalul este o garanție personală prin care o persoană, denumită avalist, adică acela care dă avalul, garantează obligația unuia dintre obligații cambiali, direcți sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toată suma menționată pe titlu sau pentru o parte din ea, validitatea avalului presupunând ca suport existența măcar formală a obligației, al cărei accesoriu este.

Conform pct. 203 din același act normativ și art. 35 din Legea nr. 58/1934 cu modificările și completările ulterioare, avalistul are o obligație identică, cu același cuprins și cu aceeași întindere ca și cea garantată.

Potrivit art. 35 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 cu modificările și completările ulterioare, când avalistul plătește cambia, el dobândește drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat precum și împotriva acelora care sunt ținuți către acesta din urmă în temeiul cambiei.

În speță, emitenta biletului la ordin cu scadență la data de 07.10.2010 nu și-a îndeplinit obligațiile de plată, creditoarea intimată S.C. B. S.A. înțelegând să se îndrepte pentru recuperarea creanței împotriva avaliștilor P. P., P. A. și Ț. G.-I..

Prin avalizarea biletului la ordin, avaliștii au garantat plata creanței datorate de societatea emitentă, astfel încât au devenit obligați alături de societatea emitentă față de posesorul biletului la ordin, în speță intimata.

Faptul că prin contractul de credit s-au instituit și alte garanții pentru asigurarea riscului de neplată, nu înseamnă, în nici un caz, că obligația pentru care s-a garantat prin biletul la ordin s-a stins iar avalistul nu mai poate fi urmărit, fiind exonerat de orice obligație.

Caracterul autonom al obligațiilor cambiale și implicit al obligațiilor decurgând dintr-un bilet la ordin, face ca posibilitățile de apărare ale debitorului avalist să fie mai limitate decât în dreptul comun.

De asemenea, legea nu prevede o ordine în care creditorul trebuie să urmărească persoanele care s-au obligat prin semnarea unui bilet la ordin, din contră art. 106 raportat la art. 52 din Legea nr. 58/1934 prevăzând expres faptul că trăgătorul, care în cazul biletului la ordin este în același timp și acceptantul, girantul și avalistul sunt ținuți solidar față de posesor care are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat. Același drept îl are orice semnatar care a plătit cambia/biletul la ordin. Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați nu împiedică urmărirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi.

În ceea ce privește critica contestatorului cu privire la lipsa unei concilieri prealabile se constată că prin adresa nr. 52.7.A/662/17.01.2011 intimata, înainte de declanșarea executării silite, a comunicat contestatorului deprecierea serviciului datoriei debitoarei S.C. Gemsin-Cons S.R.L. solicitând acestuia, în calitate de garant, să întreprindă demersurile neceesare alimentării contului cu suma necesară rambursării datoriei (fila 64). Adresa în cauză a fost înaintă cu confirmare de primire și restituită cu mențiunea "expirat termenul de păstrare", ceea ce nu-i poate fi imputat creditoarei intimate.

În ceea ce privește asigurarea de viață aferentă contractului de credit nr. BL37328/08.09.2008, instanța reține că potrivit poliței de asigurare nr._ din data de 29.02.2008 încheiată între S.C. B. S.A. și EFG Eurolife Asigurări de Viață S.A. (fila 119), rezultă că societatea de asigurare acoperă cu titlu de eveniment asigurat decesul asiguratului și invaliditatea totală permanentă a asiguratului, prin asigurat înțelegându-se persoana eligibilă din structurile împrumutaților care au un contract de credit de la departamentul de companii mici și personae fizice autorizate al băncii și care îndeplinesc condițiile de preluare în asigurare și criteriile de eligibilitate.

Conform informațiilor generale privind asigurarea de viață atașată contractului de credit, în cazul în care evenimentul asigurat intervine, moștenitorii legali sunt obligați să anunțe evenimentul asigurat la S.C. B. S.A. și, de asemenea, să prezinte o . documente precum certificatul de deces, certificatul medical constatator al decesului, etc. (fila 123).

Or, formularul anexa 4, anunț eveniment asigurat la contractul de asigurare de grup pentru clienții B. S.A. beneficiari ai creditelor pentru întreprinderi mici și persoane fizice autorizate (asigurare de viață pentru riscul de deces din orice cauză sau riscul de invaliditate totală permanetă) nr. 41/31.10.2007, a fost completat la data de 09.05.2011, fiind înregistrat la aceeași dată la intimată.

Cum nu au mai fost invocate alte aspecte legate de modul de executare silită precum și de actele îndeplinite în această fază, pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța urmează să respingă contestația la executare, ca nefondată.

Impotriva acestei sentințe civile a formulat recurs contestatorul P. P., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte:

- suma existentă în contul contestatorului face parte din masa bunurilor succesorale, rezultată în urma decesului defunctei P. A.. Consideră contestatorii că instanța a reținut greșit lipsa înștiințării de către moștenitorii legali a evenimentului asigurat și efectuarea acesteia cu întârziere reținând doar faptul că formularul anexa 4, anunț eveniment asigurat la contractul de asigurare de grup pentru clienții B. S.A. beneficiari ai creditelor pentru întreprinderi mici și persoane fizice autorizate nr. 41/31.10.2007 a fost completat la data de 09.05.2011 și nu a ținut cont de demersurile pe care moștenitorii legali le-au efectuat începând cu septembrie 2009 așa cum reiese din corespondența atașată la dosar, între S.C. GEMSIN CONS S.R.L. și A. A. pentru S.C. B. S.A.

La data la care s-a efectuat înștiințarea către S.C. B. S.A. moștenitorii nu au știut despre existența asigurării și nici nu a fost comunicată aceasta de către intimată.

Mai mult, având în vedere că moștenitorii legali nu erau parte în contract, nu puteau fi considerați în culpă.

Consideră contestatorii că în acest caz culpa aparține intimatei care a ascuns existența asigurării pentru a-i împiedica pe moștenitorii legali să beneficieze de asigurarea încheiată între intimată și defuncta P. A., asigurare pe care era îndreptățit să o valorifice.

Totodată, instanța a reținut greșit solidaritatea moștenitorilor legali în cauză, executarea silită pornită împotriva contestatorului nu ar fi trebuit să fie pornită împotriva bunurilor din masa succesorală fără respectarea prevederilor art. 398 și urm. Cod proc. civ., și art. 19 din Legea nr. 58/1934 din Legea cambiei și biletului la ordin conform căruia posesorului cambiei i se pot opune excepții întemeiate pe raporturi personale dacă posesorul a lucrat cu știință în paguba debitorului, fapt care reiese din faptele prezentate mai sus și din probele administrate la dosar.

Un alt doilea motiv de critică se referă la lipsa concilierii prealabile, justificată de instanță prin existența unei adrese cu nr. 527A/662&17.01.2011, aceasta pe lângă faptul că nu constituie conciliere prealabilă în sensul prevederilor legale nici nu a fost primită de recurent.

In situația restituirii acesteia, pârâta avea obligația recomunicării iar în niciun caz nu se poate susține ideea culpei, în lipsa unei dovezi corespunzătoare.

Mai susține recurentul că pentru a fi valid și executoriu, biletul la ordin trebuie semnat de avalist.

Biletul la ordin din data de 08.09.2008, scadent la 07.10.2010, pentru suma de 179.697,64 lei, care are înscriși ca avali, la rubrica avaliști numele P. A., P. P., Tuțuianu G. I. (fila 70 din dosar) nu poartă semnătura recurentului, fiind semnat de o altă persoană, fiind încălcate astfel prevederile art. 1 și art. 2 din Legea nr. 58/1934, titlul de credit fiind lovit de nulitate absolută.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că recursul nu este întemeiat.

Prin contestația la executare cu care a învestit prima instanță, contestatorul-recurent a invocat numai împrejurări legate de faptul că unitatea bancară intimată în calitate de beneficiară a asigurării de viață aferentă contractului de credit trebuia să se îndestuleze din sumele obținute în baza acestei asigurări, deasemeni că moștenitorii nu au fost înștiințați anterior demarării procedurii de executare despre acest lucru și că nu a fost notificat în vederea rezolvării pe cale amiabilă a litigiului.

Susținerea că suma existentă în contul contestatorului face parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. A. este formulată pentru prima dată în recurs, astfel că ea nu poate face din acest punct de vedere obiect de analiză pentru instanța de recurs.

Mai mult, susținerea este și neîntemeiată.

Din actele dosarului rezultă că P. A. a decedat la data de 23 mai 2008.

Conform certificatului de moștenitor nr. 128/24.09.2009 eliberată de B.N.P. Asociați A. și G. G. rezultă că masa succesorală de pe urma acesteia se compune din cota de ½ părți din 50% din capitalul social al S.C. GEMSIN – CONS S.R.L.

In ce privește critica referitoare la anunțarea evenimentului de deces, în mod corect instanța de fond a reținut că în ceea ce privește asigurarea de viață aferentă contractului de credit BL_ din 08.09.2008, potrivit poliței de asigurare nr._ din 29.02.2008 încheiată între B. S.A. și EFG EUROLIFE ASIGURARI DE VIAȚA S.A. societatea de asigurare acoperă cu titlu de eveniment asigurat decesul asiguratului și invaliditatea totală permanentă a asiguratului, prin asigurat înțelegându-se persoana eligibilă din structurile împrumutaților care au contract de credit de la departamentul de companii mici și persoane fizice autorizate al băncii și care îndeplinesc condițiile de preluare în asigurare și criteriile de eligibilitate așa cum s-a arătat mai sus.

Fiecare dintre garanții avaliști care au semnat contractul de credit nr. BL_ din 8 septembrie 2008 au semnat și cererea de asigurare aferentă contractului de credit nr. BL_ din 8 septembrie 2008 contract în care s-a consemnat faptul că semnatarii au fost pe deplin informați asupra încheierii unei asigurări pentru risc de deces și de invaliditate totală permanentă, având ca obiect viața, sănătatea și integritatea asiguratului, în scopul garantării rambursării creditului contractat, prin asigurat înțelegându-se persoana eligibilă din structurile împrumutaților care au un contract de credit de la departamentul de companii mici și persoane fizice autorizate ale băncii și care îndeplinesc condițiile de preluare în asigurare și criteriile de eligibilitate.

Prima instanță a reținut deasemeni în mod corect că potrivit informațiilor generale privind asigurarea de viață atașată contractului de credit, în cazul în care evenimentul asigurat intervine, moștenitorii legali sunt obligați să anunțe evenimentul asigurat la S.C. B. S.A. și, de asemenea, să prezinte o . documente precum certificatul de deces, certificatul medical constatator al decesului, etc. (fila 123).

Or, formularul anexa 4, anunț eveniment asigurat la contractul de asigurare de grup pentru clienții B. S.A. beneficiari ai creditelor pentru întreprinderi mici și persoane fizice autorizate (asigurare de viață pentru riscul de deces din orice cauză sau riscul de invaliditate totală permanetă) nr. 41/31.10.2007, a fost completat la data de 09.05.2011, fiind înregistrat la aceeași dată la intimată.

Se constată astfel că la momentul indisponibilizării conturilor contestatorului, intimata nu era înștiințată, conform procedurii arătate mai sus despre producerea evenimentului asigurat, respectiv decesul avalistei P. A..

In ceea ce privește cea de-a doua critică, instanța reține că este neîntemeiată întrucât s-a constatat că la dosarul cauzei exista adresa nr. 52.7A/62/17.01.2011 prin care intimata, înainte de declanșarea executării silite, a comunicat contestatorului din cauză deprecierea serviciului datoriei debitoarei S.C. GEMSIN –CONS S.R.L. solicitând acestuia, în calitate de garant, să întreprindă toate demersurile necesare alimentării contului cu suma necesară rambursării datoriei.

Nu poate fi primită susținerea referitoare la nulitatea absolută a biletului la ordin pentru nesemnarea acestuia de contestator, ea fiind formulată pentru prima dată în recurs, contestatorul contestând în fața primei instanțe titlul – biletul la ordin.

Mai mult, contestarea biletului la ordin nu putea fi formulată decât pe calea opoziției în termenul prevăzut de Legea nr. 58/1934, și nu pe calea contestației la executare.

In consecință, pentru toate aceste considerente, recursul a fost respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul civil formulat de către recurentul-contestator P. P. domiciliat în Tulcea, ., ., ., împotriva sentintei civile nr. 3863 din 02.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea in dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimata . cu sediul in Bucuresti, . Olympus House, nr. 6A, ., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 decembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

E. N. Ș. R. P. L.

E. B.

31.01.2014

Red.jud.EN

Tehnored.DS/ex. 2

07.02.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 935/2013. Tribunalul TULCEA