CERERE DE DESCHIDERE A PROCEDURII INSOLVENŢEI. SCHIMBAREA SEDIULUI DEBITOAREI PE PARCURSUL JUDECĂŢII. INSTANŢA COMPETENTĂ SĂ SOLUŢIONEZE CEREREA.
| Comentarii |
|
CERERE DE DESCHIDERE A PROCEDURIIINSOLVENŢEI. SCHIMBAREA SEDIULUI DEBITOAREI PEPARCURSUL JUDECĂŢII. INSTANŢA COMPETENTĂ SĂSOLUŢIONEZE CEREREA.- art. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
Conform art.6 din Legea nr.85/2006, toate procedurileprevăzute de lege, cu excepţia recursului declarat împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul sindic în exercitareaatribuţiilor prevăzute de art.11, sunt de competenţa exclusivă atribunalului în jurisdicţia căruia se află sediul debitorului, astfelcum figurează acesta în registrul comerţului, respectiv în registrulsocietăţilor agricole sau în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Schimbarea sediului pe parcursul procesului nu arerelevanţă pentru determinarea competenţei teritoriale a instanţei,momentul care interesează sub acest aspect fiind acela la care s-aînregistrat cererea de chemare în judecată.
(Curtea de Apel Piteşti - s.c.c.a.f., decizia nr. 702/R-C/13 august 2008)D
Constată că, la data de 25 iulie 2007, C.D.T. Argeş, în calitatede creditor, a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei privind pedebitoarea S.C. CM.M. S.R.L., pentru suma de 35.420,64 lei,reprezentând chirie, mijloace fixe şi obiecte de inventar, contravaloareaenergiei electrice, majorând, ulterior, sumele la 51.0968,87 lei, respectiv58.118,20 lei şi 138.352,9 lei.
Tribunalul Comercial Argeş, prin sentinţa comercialănr.354/F/19 mai 2008, a admis cererea formulată de creditorul C.D.T.Argeş şi şi-a declinat competenţa teritorială în favoarea TribunaluluiBucureşti - judecătorul sindic.
Ca să pronunţe această sentinţă, instanţa a avut în vederedisp.art.6 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenţei, careprevăd că procedurile instituite de acest act normativ sunt de competenţatribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul debitorului, precum şisusţinerea creditorului confirmată prin certificatul eliberat de OficiulNaţional al Registrului Comerţului, din care rezultă că debitoarea aresediul social în Bucureşti.
Debitoarea a formulat recurs împotriva sentinţei de mai sus,pe care a criticat-o pentru nelegalitate, în sensul motivului prev. deart.304 pct.9 Cod pr.civilă, susţinând că greşit instanţa a apreciat ca fiindcompetent teritorial Tribunalul Municipiului Bucureşti, întrucât a fostsesizată corect, schimbarea sediului intervenind pe parcursul litigiului,ceea ce nu are nici un efect asupra competenţei determinate iniţial.
Recursul este fondat.
Conform art.6 din Legea nr.85/2006, toate procedurileprevăzute de lege, cu excepţia recursului declarat împotriva hotărârilorpronunţate de judecătorul sindic în exercitarea atribuţiilor prevăzute deart.11, sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în jurisdicţia căruia seaflă sediul debitorului, astfel cum figurează acesta în registrul comerţului,respectiv în registrul societăţilor agricole sau în registrul asociaţiilor şifundaţiilor.
În cauză, acţiunea formulată la data de 25 iulie 2007, a fostadresată corect Tribunalului Comercial Argeş, în raza teritorială a căruiase afla sediul debitoarei, potrivit actului emis la data de 17 septembrie2007, de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă TribunalulArgeş, care atestă sediul în municipiul Piteşti, din data de 21 mai 2007.
Este adevărat că la data pronunţării instanţei - 19 mai 2008 -debitoarea nu mai avea sediul în locaţia de mai sus, potrivit actului emisde Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din care rezultă că ultimaînregistrare a sediului acesteia poartă data de 3 decembrie 2007 şifiinţează în Bucureşti.
Prin urmare, debitoarea şi-a schimbat sediul pe parcursulprocesului, la data sesizării instanţei având sediul în municipiul Piteşti, înraport de care corect a sesizat Tribunalul Comercial Argeş, competent, înconsecinţă, să soluţioneze cauza, deoarece momentul care intereseazăpentru determinarea competenţei teritoriale este acela al înregistrăriicererii de chemare în judecată.Aşa fiind, numai prin încălcarea legii şi ignorarea actelor dosarului,Tribunalul Comercial Argeş a apreciat competenţa teritorială aTribunalului Bucureşti - judecătorul sindic, urmând a admite recursul,potrivit art.312 Cod pr.civilă, şi a modifica sentinţa în sensul că varespinge excepţia de necompetenţă teritorială invocată de creditor şi atrimite cauza spre soluţionare acestei instanţe, pentru continuareajudecăţii.
| ← TAXA DE PRIMĂ INMATRICULARE. PRIORITATEA DREPTULUI COMUNITAR.... | PROCEDURA INSOLVENŢEI. INADMISIBILITATEA DECLARAŢIEI DE... → |
|---|
