PROCEDURA INSOLVENŢEI. INADMISIBILITATEA DECLARAŢIEI DE CREANŢĂ ASUPRA PATRIMONIULUI DEBITOAREI DERIVATĂ DINTR-O SENTINŢĂ PRIN CARE S-A VALIDAT POPRIREA ASUPRA SUMELOR DATORATE DE UN SALARIAT
Comentarii |
|
PROCEDURA INSOLVENŢEI. INADMISIBILITATEADECLARAŢIEI DE CREANŢĂ ASUPRA PATRIMONIULUIDEBITOAREI DERIVATĂ DINT-O SENTINŢĂ PRIN CARES-A VALIDAT POPRIREA ASUPRA SUMELOR DATORATEDE UN SALARIAT AL SĂU.- art. 3 alin. 7, art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedurainsolvenţei
Potrivit art.3 pct.7 din Legea nr.85/2006, creditorul estedefinit ca orice persoană fizică sau juridică, persoană care deţineun drept de creanţă asupra averii debitorului.
Ca urmare, creanţa trebuie să fie împotriva patrimoniuluisocietăţii comerciale aflate în procedura insolvenţei, nu împotrivaunui salariat al acesteia, pentru care s-a înfiinţat şi validatpoprirea, persoana fizică râmânând continuare debitorulobligaţiei de restituire a sumelor pretinse, terţul poprit fiindîndatorat doar să oprească sumele ce ar trebui să le plăteascăsalariatului său, fără a opera o schimbare de debitor.
Terţul poprit este dator ca în baza legii săindisponibilizeze sumele de bani cuvenite salariatului său şi să letransmită creditorului acestuia, situaţie care nu este de natură aschimba natura obligaţiei sale şi convertirea sa într-un debitordirect.
( Curtea de Apel Piteşti - s.c.c.a.f., decizia nr. 759/R-C/12 septembrie 2008 )
Constată că prin sentinţa comercială nr.276/F/9.04.2008,Tribunalul Comercial Argeş a respins contestaţia formulată de cătrecontestatoarea T.C. SA Bucureşti împotriva tabelului preliminar alcreanţelor reţinute în sarcina debitoarei SC M.S. SRL Piteşti., reţinându-se că suma pretinsă este datorată de un terţ, angajat al debitoarei, ci nu decătre aceasta. Împotriva sentinţei, în termen legal a formulatrecurs contestatoarea, care a criticat-o sub următoarele aspecte:
C.L.M. avea calitatea de salariat a debitoarei fiind angajat înfuncţia de director începând cu data de 01.01.2004, fiind şi asociat încadrul acestei firme.
În condiţiile în care s-a admis cererea de înfiinţare a popririi,creanţa sa trebuia înscrisă în tabelul creditorilor pentru că SC T.C s-asubrogat în drepturile de creanţă ale lui C.L.M. faţă de SC M.S. SRL.
Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate, ce seîncadrează în dispoziţiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, cât şi sub toateaspectele, în temeiul art.3041 Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art.3 pct.7 din Legea nr.85/2006, creditorul estedefinit ca orice persoană fizică sau juridică, persoană care deţine un dreptde creanţă asupra averii debitorului.
Ca urmare, creanţa trebuie să fie împotriva patrimoniuluidebitorului, cu alte cuvinte datoria să fie a acestuia.
Este evident că, în speţă, nu suntem în prezenţa unui drept decreanţă asupra averii falitei, întrucât nu este vorba de o datorie a sa,societatea comercială având doar calitatea de terţ poprit, executarea silităderulându-se faţă de debitorul contestatoarei, numitul C.L.M.
Persoana fizică este în continuare debitorul obligaţiei derestituire a sumelor pretinse de recurentă, terţul poprit fiind îndatoratdoar să oprească sumele ce ar trebui să le plătească salariatului său, fără aopera o schimbare de debitor.
Întrucât nu are calitatea de debitoare, ci doar de terţ poprit,nu existau condiţii pentru admiterea contestaţiei şi înscrierea la masacredală a contestatoarei, nefiind îndeplinită cerinţa prevăzută de art. 31din Legea nr.85/2006.
Faptul că C.L.M. ar fi fost salariat şi asociat în cadrul terţuluipoprit - societate aflată în faliment - nu este de natură a schimbaraporturile juridice dintre părţi şi calităţile avute, singurul debitor alcontestatoarei fiind această persoană fizică ci nu terţul poprit.
Terţul poprit este dator ca în baza legii să indisponibilizezesumele de bani cuvenite salariatului său şi să le transmită creditoruluiacestuia, situaţie care nu este de natură a schimba natura obligaţiei sale şiconvertirea sa într-un debitor direct.
Deschiderea procedurii insolvenţei, chiar la un momentulterior înfiinţării popririi nu conduce la crearea unui drept de creanţăasupra averii debitorului - terţ poprit în procedura executării silite.
Pentru toate considerentele de fapt şi de drept expuse, Curteaîn baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
← CERERE DE DESCHIDERE A PROCEDURII INSOLVENŢEI. SCHIMBAREA... | Reclamanta R N a P -R- D S Tg-Jiu împotriva pârâtei SC M SRL B → |
---|