Confirmare plan reorganizare judiciară-art.100 şi art.101 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei

Jurisprudenţă şi speţe de drept comercial

Tribunalul VÂLCEA Sentinţă civilă nr. 890 din data de 22.04.2015

Confirmare plan reorganizare judiciară-art.100 și art.101 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței

Faptul că una și aceeași creditoare este titulara atât a unei creanțe garantate, cât și a unei creanțe chirografare nu conduce la concluzia că aceasta nu își poate exercita dreptul la vot în cadrul fiecărei categorii de creanțe.

Atât timp cât valoarea totală a creanței sale este cuprinsă parțial în categoria creanțelor garantate și parțial în categoria creanțelor chirografare, ea este luată în calcul în mod distinct pentru stabilirea majorității stabilite de lege pentru fiecare dintre cele două categorii.

Nu poate fi primită nici susținerea contestatoarei că pentru exercitarea dreptului la vot fiecare creanță trebuie raportată numai la titlul de creanță în baza căruia s-a născut, din moment ce majoritatea absolută se stabilește doar prin raportare la valoarea creanțelor înregistrate în tabelul definitiv, așa cum stabilesc prevederile art.74 alin.2) din Lege.

SENTINȚA Nr. 890/2015 din 22 Aprilie 2015 -TRIBUNALUL VÂLCEA - SECȚIA A II A CIVILĂ

La data de 16.03.2015 a fost înregistrată contestația formulată de creditoarea E F SA împotriva Hotărârii Creditorilor X SA din data de 09.03.2015, solicitându-se anularea hotărârii în raport de nulitatea voturilor exprimate și de nelegalitatea cvorumului luat în considerare pentru aprobarea planului de reorganizare.

În motivare se arată că societatea creditoare a solicitat înscrierea la masa credală a creanței garantate în cuantum de 56.533.826,02 lei, creanță înscrisă ca atare în tabelul preliminar.

Cu toate acestea, în condițiile în care nu s-a formulat nicio contestație împotriva creanței deținute de către creditoarea-contestatoare, în tabelul definitiv al creanțelor structura creanței, dar și a altor creanțe deținute de alți creditori garantați, au fost modificate, fapt ce a condus la distorsionarea dreptului de vot, atât în categoria creanțelor garantate, cât și în cea a creanțelor chirografare.

Astfel, se arată că, în tabelul definitiv, contestatoarea apare cu o creanță garantată în valoare de 26.832.832 lei, restul fiind înscrisă ca și creanță chirografară.

Cum consorțiul administratorilor judiciari a procedat în același mod și cu alți creditori, creditoarea apreciază că s-a ajuns ca, în mod nefiresc, în categoria creanțelor chirografare, majoritatea drepturilor de vot să fie deținute de către creditorii garantați, eliminând orice putere de decizie a creditorilor chirografari.

Sunt date cu titlu de exemplu, societățile E G și E SA, care, în urma modificării, dețin în categoria creanțelor chirografare un procent de aproximativ 46% din totalul drepturilor la vot.

Contestatoarea precizează că motivul invocat pentru modificarea creanțelor îl constituie pretinsa aplicare a dispozițiilor art.41 alin.2) din Legea 85/2006, ce reglementează satisfacerea creanțelor debitoarei printr-o altă modalitate decât reorganizarea, respectiv valorificarea bunurilor prin vânzare la licitație publică.

Întrucât consorțiul administratorilor judiciari și-a exprimat intenția de a depune plan de reorganizare încă din anul 2013, creditoarea consideră că textul citat nu poate fi aplicabil speței de față.

Creditoarea precizează că împotriva tabelului definitiv al creanțelor a formulat contestație, contestație ce face obiectul dosarului 309/90/2015, astfel că apare ca nelegală convocarea adunării creditorilor de către consorțiul administratorilor judiciari pentru aprobarea planului de reorganizare.

În aceste condiții, creditoarea-contestatoare conchide că în cadrul adunării creditorilor s-a votat aprobarea planului de reorganizare, prin votul creditorilor garantați exprimat de două ori în temeiul aceleiași creanțe, o dată în cadrul categoriei căreia îi aparțin și a doua oară în cadrul categoriei creanțelor chirografare.

Creditoarea invocă nulitatea hotărârii adoptate în raport de nulitatea exprimării voturilor și a interpretării greșite a cvorumului legal, fiind invocate:

-nulitatea convocării și întrunirii adunării creditorilor în raport de nelegalitatea modalității de întocmire a tabelului definitiv de creanțe;

-nulitatea voturilor exprimate și nelegalitatea cvorumului luat în considerare în raport de dispozițiile art.41 alin.2) din Legea 85/2006;

-nulitatea voturilor exprimate și nelegalitatea cvorumului luat în considerare în raport de dispozițiile art.100 alin.2) din Legea 85/2006;

-nulitatea hotărârii adunării creditorilor în raport de dispozițiile art.101 din Legea 85/2006 referitoare la condițiile imperative pentru aprobarea planului de reorganizare;

-nulitatea hotărârii în raport de încălcarea ordinii de prioritate.

Cu privire la primul aspect,raportat la dispozițiile art.15 din Legea nr.85/2006, se arată că până la soluționarea contestațiilor împotriva întocmirii nelegale a tabelului definitiv, nu se poate determina valoarea totală a creanțelor împotriva averii debitorului.

În concret, se precizează faptul că pe rolul instanței a fost înregistrat dosarul 309/90/2015 ce are ca obiect contestația formulată de creditoarea EF SA împotriva tabelului definitiv de creanțe, dosar în care s-a invocat aplicarea dolosivă a unor dispoziții legale cu scopul de a altera drepturile de vot ale creditorilor înscriși în procedură, și anume a dispozițiilor art.41 alin.2) din Legea 85/2006.

Se arată că, prin această interpretare, administratorul judiciar a creat o majoritate artificială, atât în categoria creanțelor garantate, cât și în categoria celor chirografare.

Astfel, practic, în temeiul aceleiași creanțe, creditorii garantați EG și E SA dețin împreună un procent de 45% din totalul drepturilor de vot existente în categoria creanțelor chirografare, în măsura în care, anterior publicării tabelului definitiv, aceștia aveau numai calitatea de creditori garantați, exprimându-și votul de două ori.

În acest mod, în opinia creditoarei, anumiți creditori controlează două categorii de creanțe, creându-se astfel în mod fraudulos toate premisele aprobării planului.

În continuare, se arată că planul nu este o reală reorganizare, ci o modalitate de a înlătura creanțele înscrise în procedură și de a înstrăina libere de sarcini bunurile ce fac obiectul garanțiilor.

Creditoarea-contestatoare menționează că prin plan nu se propune o modalitate de reorganizare a activității, ci o vânzare a întregului activ, un faliment mascat, cu fraudarea evidentă a intereselor unor creditori, fiind dat cu titlu de exemplu încălcarea prevederilor referitoare la tratamentul corect și echitabil.

Referitor la cel de-al doilea aspect, se reiterează faptul că, prin interpretarea nelegală a dispozițiilor art.41 alin.2) din Lege, mai multor creditori, în temeiul unei singure creanțe, li se acordă mai multe drepturi de vot, aflându-ne în ipoteza absurdă în care creditorului i s-a născut un drept de vot atât în categoria creanțelor garantate, cât și în categoria creanțelor chirografare, pentru una și aceeași creanță deținută.

Creditoarea dezvoltă susținerile în legătură cu interpretarea dispozițiilor art.41 alin.2) din Lege, care, în concepția acesteia, nu sunt aplicabile procedurii reorganizării, ci numai procedurii falimentului, textul vizând o situație de excepție în care creanțele societății debitoare vor fi satisfăcute prin valorificarea bunurilor deținute de aceasta, prin vânzare la licitație.

Se menționează faptul că, din interpretarea sistematică a alineatelor 2 și 3 ale art.41 alin.2) din Legea nr.85/2006 reiese că dispozițiile alineatului 2) se aplică numai în condițiile eșuării planului de reorganizare, iar în cazul în care debitoarea își manifestă intenția de reorganizare nu se poate proceda la înscrierea în tabelul definitiv în categoria de creanțe garantate numai o parte din această creanță până la concurența valorii stabilite pentru obiectul garanției.

În privința celui de-al treilea aspect,s-a subliniat faptul că, urmare a întocmirii nelegale a tabelului definitiv, a avut loc răsturnarea majorității, planul de reorganizare fiind votat și de către categoria creanțelor chirografare, deși această categorie este înlăturată în totalitate de la plată, cu încălcarea dispozițiilor art.100 alin.2) din Lege, conform cărora "(2) Fiecare creanță beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanțe din care face parte creanța respectivă.";

Se arată că pentru una și aceeași creanță nu se mai poate acorda mai mult decât un singur drept de vot ce trebuie exercitat numai în categoria de creanțe în care aceasta a fost înscrisă.

În opinia contestatoarei, pentru una și aceeași creanță, născută în temeiul unui singur titlu de creanță, indiferent de modalitatea în care este divizată, în cadrul procedurii insolvenței și în special în cazul votului asupra planului de reorganizare, nu se poate acorda mai mult de un singur drept de vot și doar într-o singură categorie de creanță.

Contestatoarea invocă faptul că, în acest fel, se împiedică desfășurarea în condiții de legalitate a procedurii, fiind afectată în mod ireversibil posibilitatea creditorilor de a lua orice fel de hotărâre în cadrul adunării, în condiții de legalitate, iar încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale de către administratorul judiciar a creat în mod artificial și nelegal titularilor acestor creanțe două drepturi de vot ce au fost exprimate atât în categoria creanțelor garantate, cât și în cea a creanțelor chirografare.

Cu privire la cel de-al patrulea aspect, se menționează faptul că, referitor la aprobarea planului de reorganizare, legiuitorul a stabilit condiții suplimentare de vot, fiind invocate prevederile art.101alin.2) din Lege care reglementează tratamentul corect și echitabil, dispoziții conform cărora "Tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) nici una dintre categoriile care resping planul și nici o creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului.";

Contestatoarea interpretează textul citat, în sensul că independent de rezultatul votului într-o anumită categorie, fiecare creanță care respinge planul trebuie să primească cel puțin sumele pe care le-ar fi obținut în cazul falimentului.

Se menționează că prin impunerea acestei condiții, legiuitorul a urmărit înlăturarea oricărei posibilități de fraudare a intereselor oricărui creditor înscris în procedură, față de care se urmărește diminuarea sau chiar înlăturarea creanței acestuia prin planul de reorganizare, precum și diminuarea sau chiar înlăturarea garanțiilor deținute de acesta în vederea satisfacerii creanței sale.

Contestatoarea menționează că propria creanță a fost diminuată prin plan cu aproximativ 70%, aceasta urmând să primească 70% din mai puțin de 50% din valoarea creanței admise în tabelul preliminar, în condițiile în care, potrivit chiar evaluării administratorului judiciar, o eventuală adjudecare în contul creanței ar fi stins o parte mai însemnată din creanța contestatoarei.

De asemenea, se invocă și înlăturarea dreptului său de ipotecă, întrucât s-a făcut propunerea înlocuirii obiectului garanțiilor cu un altul, și anume cu părțile sociale emise de X SPV.

În concret, se arată că din întreaga creanță de peste 56.000.000 lei în final se va recupera mai puțin de 35%, adică mai puțin de 20.000.000 lei.În aceste condiții, chiar în condițiile subevaluării propuse de administratorul judiciar, creanța contestatoarei este acoperită în proporție de 50% de garanțiile constituite, procent pe care aceasta l-ar obține "fără niciun efort"; în cazul falimentului.

Astfel, apare ca inadmisibil și în dezacord cu toate regulile de distribuire a sumelor în procedura insolvenței, faptul că planul prevede diminuarea unei creanțe ipotecare, dar menține alte categorii inferioare(salariați, bugetare), salariații obținând 100% din creanțe, creditorii chirografari indispensabili 30%, iar cele bugetare într-o proporție ce rezultă din suma netă și plățile efectuate cu scopul acoperirii creanțelor garantate și salariale.

Creditoarea susține că aceste categorii trebuie satisfăcute doar ulterior celor garantate, legiuitorul reglementând o protecție sporită creditorilor garantați, având în vedere esența dreptului de ipotecă.

De asemenea, se invocă aplicarea unui tratament inechitabil creditorilor garantați, în măsura în care planul prevede înlăturarea garanțiilor, iar bunurile asupra cărora există înscrise garanții vor putea fi înstrăinate mai departe libere de orice sarcini.

Contestatoarea conchide că, prin toate aceste măsuri, planul nu reprezintă o reorganizare, ci o vânzare mascată a întregului activ, un faliment prezentat ca reorganizare cu unicul scop de a înstrăina fără niciun impediment bunuri afectate unor garanții reale.

Referitor la ultimul aspect invocat se arată faptul că hotărârea de aprobare încalcă ordinea priorității absolute prevăzute de lege, deoarece pentru contestatoare s-a prevăzut realizarea parțială în procent de 70% a creanței sale, iar pentru celelalte categorii, cu excepția celor chirografare s-au prevăzut plăți parțiale sau integrale, în condiții mai avantajoase.

Prioritatea absolută înseamnă că nicio grupă dintr-o poziție de prioritate inferioară nu poate primi distribuții din averea debitorului mai înainte ca toți creditorii din grupele superioare să fi fost plătiți integral.

Se arată că prin plan se propune achitarea mai multor categorii de creanțe în termen de 5 zile lucrătoare de la data încasării prețului reprezentând contravaloarea părților sociale, or, în condițiile în care s-ar trece la faliment nu s-ar putea realiza astfel de plăți, mai înainte de îndestularea integrală a creanțelor garantate.

Pornind de la aceste aspecte, creditoarea-contestatoare concluzionează că administratorul judiciar a creat în mod artificial categorii de creanțe defavorizate cu fraudarea intereselor creditorilor garantați, atât timp cât în procedura falimentului creditorii de rang inferior nu și-ar fi îndestulat creanțele nici în procentul propus prin plan.

Prin urmare, planul propus nu aplică un tratament corect și echitabil pentru toate categoriile de creditori, ci se favorizează unii dintre creditori în defavoarea creditorilor garantați, cu încălcarea dispozițiilor art.101 alin.2) lit.a) și c) din Legea 85/2006.

În final, se solicită admiterea contestației, potrivit dispozițiilor art.14 alin.7) din Legea nr.85/2006.

Prin Concluziile scrise depuse la dosar se arată că scopul art.41 alin.2) din Legea 85/2006 este acela de a reglementa înscrierea în tabelul definitiv a creanțelor garantate până la valoarea garanțiilor stabilite prin evaluare, astfel că migrarea unei părți din creanțele garantate în categoria celor chirografare nu reprezintă decât consecința firească a aplicării prevederilor citate.

În continuare, se subliniază faptul că Legea 85/2006, prin dispozițiile art.94, stabilește un termen limită în care poate fi propus planul de reorganizare, adică în termen de 30 de zile de la data afișării tabelului definitiv, nefiind conferit contestației formulate în temeiul art.75 din Lege caracter suspensiv.

O altă interpretare ar fi condus la decăderea din dreptul de a propune un plan de reorganizare.

În legătură cu interpretarea textului art.41 alin.2) din Lege se menționează faptul că regula este aceea a înscrierii creanțelor garantate în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilite prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar, astfel că voturile exprimate sunt legale și valabile.

În ceea ce privește respectarea dispozițiilor legate de aplicarea tratamentului corect și echitabil, se afirmă faptul că, așa cum s-a reținut prin plan, în ipoteza falimentului niciunul dintre creditori nu ar ajunge să își încaseze creanțele, întrucât obligațiile de mediu, cu caracter prioritar ar depăși ca valoare prețul de vânzare al activelor aflate în patrimoniul societății debitoare.

Referitor la constituirea categoriilor de creanțe defavorizate de către Consorțiul administratorilor judiciari, se arată că natura de creanțe/categorii defavorizate este dată de modalitatea în care pot fi achitate acestea în reorganizare, nefiind o decizie a administratorilor judiciari, plata creanțelor pornind de la posibilitățile concrete ale debitoarei.

Se subliniază faptul că ipoteza achitării întregii mase credale în termen de 30 de zile de la data confirmării Planului nu este realistă, față de valoarea creanțelor înscrise în tabelul definitiv raportat la perspectivele avute în vedere de Plan.

În acest context, se arată că planul prevede 5 categorii de creanțe defavorizate, categorii ce au acceptat planul propus, astfel că nu ne aflăm în situația în care să existe vreo categorie de creditori care să nu fi votat Planul, fiind respectate toate condițiile privind convocarea, desfășurarea ședinței, consemnarea voturilor.

Prin urmare, se solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.

Analizând actele dosarului, instanța constată următoarele:

Prin Sentința nr.617/30.01.2013 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de societatea debitoare X SA, la cererea debitoarei, cerere prin care aceasta și-a exprimat intenția de a depune plan de reorganizare judiciară.

În perioada de observație, Consorțiul administratorilor judiciari, prin Raportul privind cauzele insolvenței, întocmit potrivit dispozițiilor art.59 alin.1)-3) din Lege, a indicat faptul că există posibilitatea reală de reorganizare efectivă a activității debitoarei, arătând că activitatea debitoarei poate fi redresată pe baza unui plan de reorganizare judiciară, cu precizarea că intenționează să propună un asemenea plan.

În aceeași perioadă de observație, a fost întocmit Tabelul preliminar și publicat în BPI nr….09.04.2013, tabel preliminar în care a fost cuprinsă creanța EF SA de 56.533.828,02 lei, cu titlu de creanță garantată.

Între momentul publicării tabelului preliminar și cel al afișării tabelului definitiv a avut loc operațiunea de evaluare a activelor patrimoniale ale debitoarei, fiind întocmit Raportul de evaluare de către …… SRL, în cadrul căruia a fost apreciată, în mod separat, și valoarea activelor aduse în garanție.Raportul a fost supus aprobării Adunării creditorilor din data de 02.12.2013.

Cu o majoritate de 54,13% din valoarea totală a creanțelor prezente, au fost aprobate metodele de evaluare folosite la întocmirea Raportului de evaluare, ca fiind în conformitate cu cele recunoscute de către Uniunea Națională a Evaluatorilor Autorizați din România.

La data de 04.12.2014, potrivit Procesului-verbal ….04.12.2014, a fost convocată adunarea creditorilor având pe ordinea de zi Prezentarea și supunerea spre aprobarea creditorilor a actualizării Raportului de evaluare a activelor deținute de X SA întocmit de …… SRL.

A fost consemnată decizia adunării creditorilor adoptată cu o majoritate de 68,1113% din valoarea totală a creanțelor prezente, în sensul că s-a luat act de Raportul de evaluare a activelor deținute de către debitoare.

Ulterior celor două ședințe, a fost întocmit tabelul definitiv al creanțelor depus la dosar și afișat la data de 08.01.2015, conform Procesului-verbal…., tabel în care au fost cuprinse creanțele garantate până la valoarea garanției stabilită prin evaluarea dispusă de administratorul judiciar și efectuată de ……SRL, cu invocarea prevederilor art.41 alin.2) din Lege, conform cărora "creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator.";

În cazul contestatoarei, prin tabelul definitiv a fost cuprinsă o creanță garantată în cuantum de 26.832.832 lei, restul creanței fiind trecută ca și creanță chirografară, în cuantum de 30.000.000 lei.

După depunerea tabelului definitiv al creanțelor, afișat la data de 08.01.2015, conform Procesului-verbal…… a fost înaintat, la data de 04.02.2015, Planul de reorganizare judiciară a activității debitoarei X SA propus de Consorțiul de administratori judiciari, conform prevederilor art.94 alin.1 lit.b) din Legea nr.85/2006.

În ședința creditorilor din data de 09.03.2015, creditorii și-au exprimat votul asupra Planului de reorganizare, în conformitate cu dispozițiile art.99 alin.2)1 din Lege.

Potrivit Procesului-verbal …./09.03.2015, cele cinci categorii prevăzute în planul de reorganizare sunt: creanțe salariale, creanțe garantate, creanțe bugetare, creanțe chirografare stabilite conform art.96 alin.1) din Legea 85/2006 și creanțe chirografare, considerate de consorțiul administratorilor ca defavorizate, având în vedere faptul că nu se prevede achitarea integrală a acestora în termen de maximum 30 zile de la data confirmării planului.

S-a reținut că, în prezența a 94,0994% din valoarea totală a masei credale, s-au exprimat următoarele voturi:

În categoria creanțelor garantate creanțele deținând 86,8938% din valoarea totală a creanțelor înscrise în această categorie au acceptat planul.

În categoria creanțelor salariale 75,7243% din valoarea totală a creanțelor înscrise în această categorie au acceptat planul.

În categoria creanțelor bugetare 98,0466% din valoarea totală a creanțelor înscrise în această categorie au acceptat planul.

Categoria creditorilor chirografari indispensabili au acceptat planul în proporție de 100%, iar în categoria creditorilor chirografari creditorii deținând 66,9801% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, înscrise în categoria creditorilor chirografari, au acceptat planul.

În aceste condiții, față de dispozițiile art.100 alin.1) din Lege, s-a stabilit termenul pentru confirmarea Planului.

La data de 16 martie 2015, s-a înregistrat contestația prezentă formulată de creditoarea EF SA împotriva Hotărârii Adunării creditorilor X SA din data de 09.03.2015 și care face obiectul dosarului de față.

Având în vedere situația de fapt expusă mai sus, contestația a fost calificată ca neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Pentru analizarea legalității: convocării, întrunirii ședinței de vot, a cvorumului și exercitării dreptului la vot, trebuie subliniat că înaintea operațiunii propriu-zise a votării planului, legiuitorul a prevăzut obligativitatea parcurgerii mai multor cerințe, începând cu depunerea planului, care trebuie făcută până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afișării tabelului definitiv de creanțe, conform prevederilor art.94 alin.1) din Lege.

Nerespectarea termenului conduce la decăderea părților din dreptul de a depune un plan și trecerea la procedura falimentului.

Procedura aprobării planului începe cu formalitatea publicării unui anunț, în termen de 5 zile de la depunerea planului cu indicarea datei când se va vota cu privire la plan în adunarea creditorilor, exprimarea votului urmând a se face în 20-30 de zile de la publicarea anunțului.

Votarea planului are loc în condițiile art.100 din Lege, fiecare creanță beneficiind de un drept la vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanțe din care face parte creanța respectivă, fiecare categorie de creanțe votând separat.

Procedura sus-menționată a fost respectată de către Consorțiul administratorilor judiciari.

Astfel, adunarea creditorilor,care este organul colectiv, reprezentativ al creditorilor, este constituită din totalitatea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, ca urmare a admiterii cererilor de creanță și înscrierii acestora în tabelele de creanță.

Conform art.74 alin.(2) din Lege, "După înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanțelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare(…).";

Creditorii înscriși în acest tabel au fost convocați de către Consorțiul administratorilor judiciari, iar condițiile de cvorum au fost raportate la dispozițiile art.15 alin.1), potrivit cărora "Cu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate specială, ședințele adunării creditorilor vor avea loc în prezența titularilor de creanțe însumând cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor asupra averii debitorului(…)";

Așa cum s-a arătat, ședința de vot a avut loc în prezența titularilor de creanță însumând 94,0994% din valoarea totală a creanțelor asupra averii debitorului, calculul valorii totale a creanțelor fiind determinată, conform dispozițiilor art.15 alin.2) lit.b), prin raportare la valoarea totală a creanțelor astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv.

Împrejurarea relatată de către contestatoare, în sensul că pe rolul instanței de judecată se află dosarul ….având ca obiect o contestație împotriva tabelului definitiv, întemeiată pe dispozițiile art.75 din Lege, prin care s-a invocat aplicarea dolosivă a dispozițiilor art.41 alin.2), nu are ca efect juridic temporizarea procedurii de votare a planului de reorganizare.

Astfel, instanța a reținut că legiuitorul a pus la dispoziția oricărei persoane interesate posibilitatea contestării tabelului definitiv, în condițiile restrictive ale art.75 din Lege-descoperire fals/dol/ eroare esențială, titluri hotărâtoare-până la data închiderii procedurii.

În măsura în care s-ar accepta ideea creditoarei-contestatoare că formularea unei asemenea contestații împiedică începerea procedurii de votare a planului de reorganizare până la soluționarea definitivă a contestației, aplicarea dispozițiilor art.75 ar fi deturnată de la scopul în vederea căreia a fost adoptată de legiuitor.

Formularea contestației nu decade și nu suprimă drepturile creditorilor, în perioada cuprinsă între înregistrarea contestației și soluționarea irevocabilă a acesteia, astfel că raportarea la valorile cuprinse în tabelul definitiv al creanțelor în vederea stabilirii condițiilor de cvorum și majoritate apare ca legală.

În plus, o altfel de interpretare ar conduce la blocarea mecanismului decizional al organului reprezentativ al creditorilor și în final la încălcarea principiului celerității procedurii insolvenței.

Față de cele arătate mai sus, instanța a constatat că Adunarea creditorilor din data de 09.03.2015 a fost convocată și întrunită în mod legal, în plus fiind respectate și dispozițiile referitoare la condițiile de cvorum.

Susținerile legate de aplicarea dolosivă a dispozițiilor art.41 alin.2) din Lege nu au fost analizate, întrucât excedează sferei de aplicare a dispozițiilor art.14 alin.7) din Lege, problemă care constituie de fapt obiect al contestației la tabelul definitiv al creanțelor.

În ceea ce privește nerespectarea condițiilor de majoritate, instanța a reținut că voturile au fost exprimate cu respectarea dispozițiilor art.100 alin.2) și 4) și cele ale art.101 alin.1) lit.A din Lege.

Instanța a constatat că titularul fiecărei creanțe și-a valorificat dreptul de vot, prin exercitarea unui singur drept de vot în cadrul categoriei de creanțe din care face parte, iar fiecare categorie de creanțe a acceptat planul cu o majoritate absolută din valoarea creanțelor din acea categorie.

Astfel, planul a fost acceptat de către fiecare categorie, după cum urmează: în categoria creanțelor garantate cu o majoritate de 86,8938%;în categoria creanțelor salariale cu o majoritate de 75,7243%;în categoria creanțelor bugetare cu o majoritate de 98,0466%; categoria creditorilor chirografari indispensabili în proporție de 100%, iar în categoria creditorilor chirografari creditorii cu o majoritate de 66,9801%.

În ceea ce privesc condițiile imperative pentru aprobarea planului de reorganizare față de dispozițiile art.101 alin.2) lit.a și c din Lege, instanța a constatat că prevederile legii referitoare la tratamentul corect și echitabil au fost respectate.

Cu privire la dispozițiilor art.101 alin.2 lit.a) din Lege, instanța a reținut că prin Plan s-a asigurat o analiză comparativă reală a cuantumului despăgubirilor ce va fi achitat în cele două variante, neputând fi primită susținerea creditoarei EF SA, în sensul că aceasta ar fi primit mai mult în caz de faliment față de reorganizarea judiciară.

Instanța a constatat că ceea ce interesează în speța de față este faptul că nicio creanță care a respins Planul nu primește mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului, deoarece, în cazul falimentului, niciunul dintre titularii categoriilor de creanțe menționate anterior nu primește nimic.

Concluzia se impune prin prisma obligațiilor de mediu și ecologizare evaluate la suma de aproximativ 464 milioane Euro și având în vedere prevederile art.10 alin.4) din OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, conform cărora "Îndeplinirea obligațiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activității.";.Cuantumul acestor obligații depășește cuantumul sumelor ce se pot obține din valorificarea bunurilor debitoarei de aproximativ 108 milioane Euro, pentru activele garantate, și de aproximativ 32 milioane Euro, pentru activele libere de sarcini, conform Raportului de evaluare întocmit de ……SRL.

Referitor la dispozițiile art.101 alin.2 lit.c), acceptarea planului de reorganizare de către toate categoriile de creanțe conduce la neincidența acestor dispoziții.

Într-adevăr, categoria creditorilor garantați, în cazul reorganizării, este în rangul de prioritate cel mai înalt, față de ierarhia prevăzută de art.100 alin.3), însă debitorul poate să implementeze un plan de reorganizare care să prevadă achitarea unor categorii de creditori cu rang inferior de prioritate la un nivel superior celui din faliment, cu condiția obținerii acceptului categoriei creditorilor garantați, lucru care s-a întâmplat în speța de față.

În legătură cu încălcarea ordinii de prioritate, instanța a constatat că societatea creditoare invocă noțiunea de prioritate absolută.

Trebuie subliniat că regula priorității absolute privește procedura falimentului, iar nu procedura reorganizării, caracteristic acestei din urmă proceduri fiind regula priorității relative, conceptul de prioritate relativă fiind definit prin descrierea tratamentului echitabil și corect al creditorilor în art. 101 alin. 2) din Lege, dispoziții al căror conținut a fost analizat anterior.

În plus, stingerea pasivului, în cazul reorganizării, nu se realizează, în mod obligatoriu, prin satisfacerea integrală a creanțelor, așa cum menționează creditoarea, ci poate fi făcută și parțial, într-o anumită cotă concordatară(legea nestabilind un procent minim de satisfacere a creanțelor), cotă care va fi obligatorie după votarea acesteia în adunarea creditorilor cu majoritatea prevăzută de lege.

Contestatoarea invocă și faptul că i se aplică un tratament inechitabil prin înlocuirea garanțiilor instituite în vederea satisfacerii creanței, înscriindu-se garanții numai asupra părților sociale.

Față de această susținere, instanța reține că prin plan se propune transmiterea întreprinderii ca un complex patrimonial unic către un nou proprietar, prin metoda transmiterii afacerii debitoarei ca un ansamblu funcțional către noua societate vehicul, ce se va constitui ulterior confirmării planului, în conformitate cu dispozițiile art.95 alin.6) lit.C) din Lege.

În ceea ce privește măsura propusă raportat la dispozițiile art.95 alin.6) lit.G) din Lege, prin Plan s-a reținut că "În considerarea faptului că asupra activelor ce se vor a fi transferate către X SPV poartă ipoteci mobiliare și imobiliare, constituite în favoarea unora dintre creditorii X S.A., în scopul conservării drepturilor acestor creditori privilegiați, obiectul garanției lor va fi înlocuit cu un altul, respectiv cu părți sociale emise de X SPV; asupra părților sociale se vor constitui drepturi de garanție în favoarea creditorilor privilegiați, în valori ce vor fi proporționale cu valorile garanțiilor deținute de către fiecare dintre aceștia, astfel cum au fost determinate prin Raportul de evaluare întocmit de către ……. în cadrul procedurii;

Creditorii garantați au dreptul să opteze ca ridicarea sarcinilor asupra bunurilor transferate la X SPV și asupra cărora poartă garanțiile proprii să se facă la momentul plății integrale a prețului aferent părților sociale ale X SPV. Acest drept se va manifesta prin semnarea unui acord cu privire la această operațiune, în termen de 30 zile de la confirmarea planului de reorganizare de către judecătorul sindic. Dacă în termenul prevăzut creditorii nu înțeleg să își exprime acordul, după expirarea acestui termen se va aplica numai protecția prevăzută la paragraful anterior.";

Prin urmare, măsura propusă prin Plan corespunde conținutului dispozițiilor art.95 alin.6 lit.G), conform cărora modificarea sau stingerea garanțiilor reale se face "cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garanții sau protecții echivalente, în condițiile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c).";

Art.39 alin.2) lit.c) menționează că "În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B,(…), dacă administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecție corespunzătoare creanței garantate a creditorului, precum:

c) novația obligației de garanție prin constituirea unei garanții suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garanției cu un alt obiect.";

Măsura propusă de Consorțiul administratorilor judiciari vizează oferirea creditorilor a unei protecții corespunzătoare creanțelor garantate, printr-o novație obiectivă, și anume prin substituirea obiectului garanției cu un alt obiect, mai precis cu părțile sociale ce aparțin noii societăți ce se va constitui, X SPV SRL.

În ceea ce privește critica legată de lipsa unei reorganizări reale a activității debitoarei, arătându-se că, în fapt, ne aflăm în prezența unei vânzări mascate a întregului activ, liber de orice sarcini, instanța a reținut următoarele:

Legiuitorul a reglementat, prin art.95 lit.C, E și F din Lege, printre măsurile adecvate punerii în aplicare a planului, transmiterea tuturor bunurilor averii debitoarei, lichidarea tuturor bunurilor averii debitorului în bloc, libere de orice sarcini sau lichidarea totală a activului debitoarei în vederea executării planului, lichidare care se face conform art.116-120 din Lege.

Planul de față nu are ca obiectiv restabilirea solvabilității debitoarei, ci transmiterea întreprinderii ca un complex patrimonial unic către un nou proprietar, prin metoda transmiterii afacerii debitoarei ca un ansamblu funcțional către noua societate vehicul, ce se va constitui ulterior confirmării planului, în conformitate cu dispozițiile art.95 alin.6) lit.C) din Lege.

În consecință, restructurarea operațională și operativă propusă de Consorțiul administratorilor judiciari este în concordanță cu dispozițiile legale sus-citate, astfel că nu poate fi primită afirmația contestatoarei în sensul încălcării prevederilor legale cu scopul fraudării intereselor acesteia.

Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.

← Anulare act fraudulos-art.80 alin.1 lit.b) şi c) Legea...		Evaluare creanţe garantate-art.41 alin.2) din Legea nr.85/2006 →

Confirmare plan reorganizare judiciară-art.100 şi art.101 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Confirmare plan reorganizare judiciară-art.100 şi art.101 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei