Deschiderea procedurii generale a insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul VÂLCEA Sentinţă comercială nr. 1784 din data de 17.03.2015
Faptul că debitoarea a solicitat prin cererea introductivă deschiderea procedurii generale a insolvenței nu împiedică instanța să dispună deschiderea procedurii simplificate dacă debitoarea se încadrează în categoriile prevăzute de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 cărora li se aplică numai procedura simplificată de insolvență. (sentința nr. 1784/17 martie 2015).
Prin cererea formulată la data de 4 martie 2014, înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr.799/90/2014, debitoarea MC ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ a solicitat deschiderea procedurii generale a insolvenței, cu motivarea că se află în imposibilitatea achitării pasivului exigibil cu sumele de bani disponibile. Debitoarea a menționat că înregistrează datorii în cuantum de 192.398 lei și intenționează să propună un plan de reorganizare, nefiind de acord cu inițierea procedurii simplificate.
La dosar s-au depus înscrisurile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006.
Din probele administrate tribunalul constată că în cauză starea de insolvență este dovedită cu însăși recunoașterea debitoarei inserată în cererea introductivă precum și cu celelalte înscrisuri din care rezultă existența unor datorii exigibile neachitate la scadență din cauza lipsei fondurilor bănești.
Pe de altă parte instanța constată că debitoarea este organizată sub forma unei întreprinderi individuale fără personalitate juridică, conform OUG nr. 44/2008.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 procedura simplificată prevăzută de prezenta lege se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență, care se încadrează în una dintre următoarele categorii: a) comercianți, persoane fizice, acționând individual.
Potrivit art. 3 pct. 25 din aceeași lege procedura simplificată reprezintă procedura prevăzută de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. 2 intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum 50 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) și d).
Rezultă așadar că în cazul debitoarei, care, în sensul Legii nr. 85/2006, este un comerciant persoană fizică acționând sub forma de organizare a unei întreprinderi individuale, Legea nr. 85/2006 impune aplicarea procedurii simplificate încă de la momentul deschiderii procedurii. Perioada de observație de 50 de zile prevăzută de art. 3 pct. 25 se referă la subiectele de drept prevăzute de art. 1 alin. 2 lit. c și d , în care nu se include și debitoarea în cauză.
Așa fiind tribunalul constată că în speță sunt îndeplinite condițiile deschiderii procedurii falimentului față de debitoare însă în același timp constată că debitoarea a solicitat deschiderea procedurii generale , nefiind de acord cu deschiderea procedurii simplificate.
Principiul disponibilității, în temeiul căruia reclamantul delimitează obiectul cererii,suferă însă unele atenuări în procedura insolvenței, față de specificul acestei proceduri.
Astfel, potrivit art. 27 din Legea nr. 85/2006 debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență.
Pe de altă parte potrivit art. 143 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 constituie infracțiunea de bancrută simplă și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut la art. 27.
Rezultă așadar că formularea cererii de deschidere a procedurii constituie pentru debitor nu o facultate derivată din dreptul general la acțiune ci o obligație legală , a cărei nerespectare constituie infracțiune.
În altă ordine de idei, debitorul se adresează instanței pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, după cum se exprimă textul art. 27 din Legea nr. 85/2006; este adevărat că debitorul își poate exprima intenția reorganizării judiciare însă instanța este obligată să examineze dacă debitorul se încadrează în cazurile care permit deschiderea procedurii generale și în cazul în care procedura generală nu este aplicabilă să dispună deschiderea procedurii simplificate.
Așa fiind, în temeiul art. 1 alin. 2 lit. a din Legea nr. 85/2006 tribunalul a admis cererea debitoarei și a dispus deschiderea procedurii falimentului.
| ← Evaluare creanţe garantate-art.41 alin.2) din Legea nr.85/2006 | Confirmare plan de reorganizare. Votul cesionarului creanţei... → |
|---|
