CONTENCIOS ADMINISTRATIV. FUNCŢIONARI PUBLICI ŞI PERSONAL CONTRACTUAL DIN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ. INEXISTENŢA VOCAŢIEI LA ACORDAREA INDEMNIZAŢIEI DE DISPOZITIV PREVĂZUTĂ DE LEGEA NR. 138/1999. INTERPRETAREA ŞI
| Comentarii |
|
CONTENCIOS ADMINISTRATIV. FUNCŢIONARIPUBLICI ŞI PERSONAL CONTRACTUAL DINADMINISTRAŢIA PUBLICĂ. INEXISTENŢA VOCAŢIEILA ACORDAREA INDEMNIZAŢIEI DE DISPOZITIVPREVĂZUTĂ DE LEGEA NR. 138/1999. INTERPRETAREAŞI APLICAREA ORDINULUI NR. 496/2003 AL M.A.I., DUPĂREORGANIZAREA ÎN M.I.R.A.
Art. 1,3,13,47,49,51 din Legea nr. 138/1999, art. II dinOrdinul M.A.I. nr. 496/2003, privind introducerea pct. 9.2 şimodificarea pct. 31.1 din ordinul nr. 275/2002
Nu tot personalul bugetar care desfăşoară activitatea îndomeniul administraţiei publice şi care sunt salarizate dupănorme specifice funcţiei lor vor beneficia de indemnizaţia dedispozitiv.
Persoanele care nu au fost şi nu sunt salarizate conformLegii nr. 138/1999 de către M.A.I nu sunt vizate de cătreOrdinul nr. 496/2003.Acest ordin nu poate adăuga la lege, iarîn cazul funcţionarilor contractuali Ordinul nr. 496/2003contravine dispoziţiilor art. 157 Codul muncii, ministrulAdministraţiilor şi Internelor nefiind angajatorul reclamanţilor.Nu există discriminare, deoarece funcţionarii publici saupersonalul contractual care îşi desfăşoară activitate înadministraţia publică nu au acelaşi statut cu cei salarizaţi înbaza Legii nr. 13871999, nu ocupă aceleaşi funcţii şi nuîndeplinesc aceleaşi atribuţii de serviciu.
( decizia nr. 139/R-C pronunţată la 08.02.2008deCurtea de Apel piteşti - s.c.c.a.f. )
Prin sentinţa nr.1159/27.11.2007 Tribunalul Vâlcea- Secţiacomercială de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondatăacţiunea formulată de reclamanţii F.N.L., N.L., U.C., P.M., V.M., E.M.,B.Z.- moştenitoare a lui B.I. -decedat, V.F şi R.A, şi a luat act căreclamanţii P.L., P.Ş.V., G.G., S.M, C.A., L.B.M., P.D., F.V şi C.C.M aurenunţat la judecată.
În motivarea sentinţei, prima instanţă a reţinut că reclamanţii suntfuncţionari publici în cadrul aparatului propriu de specialitate al Primărieicomunei Ş., jud. Vâlcea, calitate în care beneficiază de drepturile şiobligaţiile prev. de Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionaruluipublic şi nu de dispoziţiile legale derogatorii cu caracter special care seaplică altor categorii de funcţionari publici cu statut special, la care sereferă Legea nr. 138/1999.
Prin Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.496/2003 se fac unele precizări privind aplicarea unitară a prevederilorLegii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personaluluimilitar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şisiguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salarialepersonalului civil din aceste instituţii, ca urmare a faptului că MinisterulInternelor şi Ministerul Administraţiei Publice s-au reunit într-un singurminister.
Prin ordinul menţionat nu se putea modifica o dispoziţielegală dintr-o lege şi ca atare sporul de dispozitiv nu se acordă decâtcategoriilor de personal la care face referire expres Legea nr. 138/1999.
Nu se poate susţine că reclamanţii sunt supuşi unor forme dediscriminare şi că ar fi nesocotit principiul egalităţii între cetăţeni şiexcluderea privilegiilor şi discriminărilor, deoarece funcţionarul publicbeneficiază de drepturile şi obligaţiile pe care le prevede Legea nr.188/1999.
Faţă de atribuţiile pe care le are funcţionarul public aşa cumsunt ele prevăzute în Legea nr. 188/1999 nu sunt îndeplinite condiţiilepentru acordarea indemnizaţiei de dispozitiv din moment ce acesta nueste asimilat personalului militar din instituţiile publice de apărarenaţională, ordine publică şi siguranţă naţională sau personalului civil dinaceste instituţii.
Faptul că de indemnizaţia de dispozitiv beneficiază uniiangajaţi din cadrul prefecturilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniulevidenţei informatizate a persoanei sau în cadrul autorităţilor publicelocale ca urmare a reorganizării aparatului primăriilor nu poate fi unargument hotărâtor pentru justificarea dreptului solicitat, din moment cepersoanele respective au fost preluate din cadrul Ministerului Internelorca funcţionari publici cu statut special şi nu puteau pierde un drept dejacâştigat.
Din prevederile art. 14 ale OUG nr. 192/2002, rezultăelementele sistemului general de salarizare aplicabil funcţionarilor publicicare cuprinde salariile de bază, premiile, stimulentele şi alte drepturi, iarsporul de dispozitiv solicitat de reclamanţi nu face parte din categoriaacestor drepturi pe care ordonatorul de credite le poate acordafuncţionarilor publici şi personalului contractual.
Neacordarea sporului de dispozitiv la care se referăreclamanţii nu creează o situaţie discriminatorie în sensul prevederilorart. 1 din Legea nr. 137/2000, întrucât atribuţiile funcţionarilor publici şiatribuţiile funcţionarilor publici cu statut special nu sunt identice şi caatare nici sistemul de salarizare şi acordarea altor drepturi nu poate fiuniform.
Împotriva sentinţei au formulat recurs, în termenullegal, reclamanţii care, invocând dispoziţiile art.304 pct.9 şi art. 312Cod pr.civilă, au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reluând înparte motivele acţiunii de fond.
Se susţine că soluţia primei instanţe este greşită deoarecedispoziţiile Legii nr.138/1999 şi ale Ord. M.A.I. nr. 496/2003 se aplică şifuncţionarilor publici din cadrul fostului Minister al AdministraţieiPublice ca urmare a reunirii acestuia cu Ministerului Internelor prinformarea noului minister, respectiv Ministerul Administraţiei şiInternelor. Ordinul MAI a apărut după reunirea celor doua ministere, înanul 2003, şi nu face distincţie între funcţionarii publici care beneficiazăde aceste drepturi. Respectivele drepturi băneşti sunt unele speciale, carese adaugă celor din Legea nr. 188/1999. Ordinul reaşează salarizareafuncţionarilor publici şi a personalului contractual care îşi desfăşoarăactivitatea în domeniul administraţiei publice după norme ce anterior îivizau doar pe salariaţii din domeniul internelor.
Reclamanţii mai susţin că dreptul reclamat este prev. prinpct.9.2 şi 31.1 din Ordinul nr.496/2003: Indemnizaţia de dispozitiv seacordă personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea in domeniuladministraţiei publice", fiind singurul drept de care se bucură personalulcivil din domeniul administraţiei publice.
Conform art. 1 alin. 2 din OUG 63/2003, MAI arecompetenţe în domeniul funcţiei şi funcţionarului public, al evidenţeiinformatizate a persoanei. Este astfel fără echivoc faptul că, în cadrulcompetenţelor MAI, nu se face distincţie între autorităţile centrale şi celelocale. Dimpotrivă, există reglementări legale în baza cărora MAI arecompetenţa de a lua măsuri pentru desfăşurarea activităţii administraţieipublice locale într-un cadru unitar.
Potrivit art. 13 şi 47 din Legea nr. 138/1999 sporul dedispozitiv se acordă şi personalului din domeniul administraţiei publice.Cum activitatea de evidenţă a populaţiei prev. de OUG 63/2003 caaparţinând MAI a fost preluată de autorităţile publice locale (consiliilocale şi judeţene), personalul care exercită atribuţiile de evidenţă apopulaţiei primesc spor de dispozitiv.
Art. 1 alin. 2 lit. e) din Legea nr. 137/2000 privind prevenireaşi sancţionarea tuturor formelor de discriminare consacră principiulegalităţii între cetăţeni, cu excluderea oricăror privilegii şi discriminări.
Ordinul nr. 496/2003 creează un sistem unitar de acordare aunor drepturi salariale şi în domeniul administraţiei publice, tuturorcategoriilor de personal, şi nu doar celor care îşi desfăşoară activitatea laevidenţa populaţiei.
Sporul de dispozitiv reglementat prin Ordinul nr. 496/2003se încadrează în categoria alte drepturi" prev. de art. 14 din OUG nr.192/2002, act normativ care reglementează salarizarea funcţionarilorpublici.
Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs, ce vor fianalizate grupat, în raport şi de dispoz. art. 3041 C.proc.civ., Curteaconstată că recursul nu este fondat.
Legea nr. 138/199 stabileşte modalitatea de salarizare siacordare a altor drepturi personalului militar din instituţiile publice deapărare naţională, ordine publica şi siguranţă naţională, precum şiacordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.
Potrivit art. 1, Dispoziţiile prezentei legi se aplicapersonalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale,Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului deInformaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza, Serviciului deTelecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei".
Potrivit art. 3, Cadrele militare în activitate şi militariiangajaţi pe baza de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din:solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă,gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv".
Potrivit art. 13, Cadrele militare in activitate, militarii angajaţipe baza de contract si salariaţii civili beneficiază de o indemnizaţie dedispozitiv lunara de 25\% din solda de funcţie, solda de grad, solda demerit, indemnizaţia de comandă şi gradaţii, respectiv din salariul debază".
Potrivit art. 47, Personalul civil din ministerele şi instituţiilecentrale prevăzute la art. 1 beneficiază de drepturile salariale reglementateîn legislaţia aplicabilă în sectorul bugetar şi de unele drepturi salarialeprevăzute în prezenta lege".
Potrivit art. 49, Personalul civil din ministerele si instituţiilecentrale prevăzute la art. 47, care desfăşoară activităţi in condiţii similarecu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile siindemnizaţiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelormilitare in activitate".
Potrivit art. 51, Funcţiile specifice pentru personalul civil dinstructurile de apărare naţională, ordine publica şi siguranţă naţională suntprevăzute în anexa nr. 6".
Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 s-au emisdispoziţii de aplicare a Legii nr. 138/1999.
Prin OUG nr. 63/28.06.2003 Ministerul de Interne siMinisterul Administraţiei Publice au fost organizate într-un singurminister, Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Prin Ordinul nr. 496/28.07.2003. ministrul Administraţiei siInternelor a modificat şi completat Ordinul nr. 275/2002 sus amintit,prevăzând în art. II introducerea pct. 9.2 cu următorul conţinut:Indemnizaţia de dispozitiv se acorda si personalului civil ce-si desfăşoarăactivitatea in domeniul administraţiei publice".
De asemenea, pct. 31.1 a fost modificat astfel: Prin personalcivil, in sensul prezentului ordin, se înţelege funcţionarii publici si personalulcontractual din Ministerul Administraţiei si Internelor.
Personalul civil din Ministerul Administraţiei si Internelorbeneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia celui dindomeniul administraţiei publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege, precum si de cele prevăzute in reglementările in vigoare aplicabilesalariaţilor omologi din sectorul bugetar ".
Aceste dispoziţii stau la baza pretenţiilor reclamanţilor dincauza de faţă.
Din succesiunea actelor juridice sus expuse, este evidentăconcluzia ca Ordinul nr. 496/2003 de care se prevalează reclamanţii estedat în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 138/1999 care reglementeazăanumite drepturi salariale pentru personalul civil care îşi desfăşoarăactivitatea in cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului deInterne (devenit M.A.I., devenit M.I.R.A.), Serviciului Roman deInformaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie siPaza, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale si Ministerului Justiţiei.
În urma reorganizării Ministerului de Interne si a celui alAdministraţiei Publice în Ministerul Administraţiei şi Internelor, o astfelde precizare ca cea sus expusa cuprinsă în Ordinul nr. 496/2003 eranecesar a fi prevăzută, având în vedere că Ministerul nou creat aveaatribuţii şi în domeniul administraţiei publice, nu doar în cel al ordinii şisiguranţei publice. Prin urmare, era necesar a se dispune şi cu privire lapersonalul salarizat în baza Legii nr. 138/1999, dar care - în baza unoracte normative ulterioare legii respective - îşi desfăşoară activitatea îndomeniul administraţiei publice (de ex. serviciul de eliberare şi evidenţă apaşapoartelor, permiselor şi certificatelor de înmatriculare, cel deevidenţă informatizată a persoanei).
Ceea ce nu înseamnă că tot personalul bugetar - funcţionaripublici sau contractuali- care îşi desfăşoară activitatea în domeniuladministraţiei publice - şi care sunt salarizaţi după norme specificefuncţiei lor - vor beneficia de indemnizaţia de dispozitiv.
Reclamanţii nu au fost şi nu sunt salarizaţi conform Legii nr.138/1999 de către M.A.I. Ca atare, nu sunt vizaţi de Ordinul nr.496/2003.
Aprecierea aplicării respectivului Ordin la toate categoriile depersonal care funcţionează în administraţia publică este greşită şi din altaperspectivă.
În interpretarea dată de reclamanţi Ordinului 496/2003,acesta ar aduce completări la Legea nr. 138/1999 şi la actele normativecu putere de lege prin care sunt salarizaţi funcţionarii publici, ceea ce esteinadmisibil pentru un act destinat creării cadrului legal şi procedurii deaplicare a legii, pentru un act dat în executarea legii.
De asemenea, în cazul funcţionarilor contractuali, Ordinul nr.496/2002 ar contraveni dispoz. art. 157 din Codul Muncii, ministrulAdministraţiei şi Internelor nefiind angajatorul reclamanţilor, iar Ordinulnr. 496/2003 nefiind lege stricto sensu.
În acest mod nu se poate elimina o eventuala discriminaresalarială existentă între categorii similare de salariaţi.
În plus, discriminarea de care vorbesc reclamanţii nu estereală, întrucât aceştia nu au acelaşi statut cu cei salarizaţi în baza Legii nr.138/1999, nu ocupă aceleaşi funcţii şi nu îndeplinesc aceleaşi atribuţii deserviciu.În concluzie, Curtea constată că în mod corect instanţa de fond a deciscă reclamanţilor nu li se aplică Legea nr.138/1999 şi că, în consecinţă,aceştia nu au dreptul la sporul de dispozitiv prevăzut de această lege.
| ← Cerere de deschidere a procedurii. Existenţa unei proceduri de... | Legea nr. 10/2001 - cererea de chemare în garanţie a... → |
|---|
