Faliment – Procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată.

Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 1005/R din data de 13.05.2013

Faliment - Procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.

- Legea nr. 85/2006, art. 19 alin. 2-4

Fiind sesizat cu cererea de numire a noului administrator judiciar, judecătorul sindic verifică doar dacă decizia este luată de creditori/creditor care dețin/e cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, fără a avea obligația de a verifica îndeplinirea altor condiții de legalitate, în lipsa unor contestații formulate de creditori.

(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1005/R din 13.05.2013)

I. Prin Încheierea de ședință din camera de consiliu de la 19.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr. 25766/3/2012, au fost respinse cererile de înlocuire a administratorului judiciar S R L I.P.U.R.L. formulate de comitetul creditorilor debitoarei SC M-E C.I SRL și de creditoarea SC L C SRL, ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuală activă; a fost admisă cererea creditorului majoritar CCC S.A.R.L. în raport de dispozițiile art. 19 alin.21 și alin.3 din Legea nr. 85/2006 și, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin.4 din lege, a fost numit ca administrator judiciar I I IPURL și s-a dispus încetarea atribuțiilor administratorului judiciar S R L IPURL.

Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele:

Cererile de înlocuire a administratorului judiciar au fost întemeiate pe dispozițiile art. 19 alin.2 și 21 din Legea nr. 85/2006. Deși în notele scrise depuse la data de 19.11.2012 de către CCC SARL se invocă și motive privind neîndeplinirea atribuțiilor administratorului judiciar, în raport de temeiul de drept invocat, susținut și în ședință publică, judecătorul sindic nu a analizat aceste motive, deoarece ele nu pot face decât obiectul unei cereri întemeiată pe art. 22 din lege, ceea ce nu este cazul.

Creditorul L C SRL nu deține decât un procent de 19,33% din masa credală, astfel că, potrivit textului de lege menționat, nu are calitate procesuală activă pentru a formula o astfel de cerere. De altfel, nici comitetul creditorilor nu are o astfel de calitate, raportat la textul de lege menționat.

Sub aspectul cererii creditorului majoritar CCC S.A.R.L., care deține 59,73% din masa credală, s-a constatat că acesta a decis numirea în calitate de administrator judiciar a I I IPURL. Conform art. 19 alin.3 din lege, a publicat această decizie în B P I nr. 15850/07.11.2012.

Cum nici unul dintre creditori nu a contestat decizia în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în B P I, judecătorul sindic a admis cererea creditorului majoritar și a făcut aplicarea art. 19 alin.4 din lege, numind administratorul judiciar desemnat de creditorul majoritar.

II. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs fostul administrator judiciar S R L I.P.U.R.L. și creditoarea SC B SA, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul menținerii fostului administrator judiciar, având în vedere că acesta a fost confirmat de adunarea creditorilor din 30.08.2012, cu un procent de 95,92% din totalul creanțelor prezente.

Întrucât motivele invocate în ambele recursuri sunt identice, acestea vor fi prezentate concomitent:

Recurentele au invocat nelegalitatea încheierii, pe motiv că judecătorul sindic nu a verificat dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii de înlocuire întemeiată pe art. 19 alin.21 din Legea nr. 85/2006. Faptul că niciun creditor nu a contestat decizia de numire a noului administrator judiciar în termenul prevăzut de lege nu constituie în opinia recurentelor un motiv de admitere a cererii de înlocuire.

Invocând și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 293/27.03.2012), recurentele susțin că un creditor majoritar nu poate oricând să decidă înlocuirea administratorului judiciar doar pe unicul considerent că deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor. După ce a fost confirmat de adunarea creditorilor, administratorul judiciar poate fi înlocuit numai în condițiile art. 22 alin.2 din Legea nr. 85/2006.

III. La data de 09.05.2013, intimata-creditoare CCC S.A.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și nelegal (filele 35-36).

IV. Verificând hotărârea atacată în raport de actele dosarului și de motivele invocate de recurente, Curtea apreciază recursurile nefondate, pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. 1/06.11.2012, publicată în B.P.I. nr. 15850/07.11.2012, creditorul majoritar CCC S.A.R.L., deținând 59,73% din totalul masei credale, a decis, în temeiul art. 19 alin.21 din Legea nr. 85/2006, înlocuirea administratorului judiciar S R L I.P.U.R.L. și numirea în calitate de administrator judiciar a I I I.P.U.R.L.

Față de temeiul de drept al hotărârii de înlocuire a administratorului judiciar, judecătorul sindic a reținut în mod corect aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 19 alin.2-4 din Legea nr. 85/2006, soluționând cererile creditorilor din perspectiva acestor norme legale, fără a analiza motivele specifice unei cereri întemeiate pe art. 22 alin.2 din lege.

Potrivit dispozițiilor art. 19 alin.3 și 4 din Legea nr. 85/2006, creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin.2 și 21, în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în B P I. Dacă în termenul stabilit la alin.3 decizia adunării creditorilor sau a creditorului ce deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor nu este contestată, judecătorul-sindic, prin încheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, dispunând totodată încetarea atribuțiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentința de deschidere a procedurii.

Fiind sesizat cu cererea de numire a noului administrator judiciar, judecătorul sindic verifică doar dacă decizia este luată de creditori/creditor care dețin/e cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, fără a avea obligația de a verifica îndeplinirea altor condiții de legalitate, în lipsa unor contestații formulate de creditori.

În speță, niciun creditor nu a contestat în termenul legal, la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului majoritar nr. 1/06.11.2012, astfel că în mod corect instanța a făcut aplicarea art. 19 alin.4 din Legea nr. 85/2006 și a numit noul administrator judiciar I I I.P.U.R.L.

Interpretarea recurentelor că judecătorul sindic trebuia să verifice din oficiu legalitatea deciziei de înlocuire a administratorului judiciar, chiar și în lipsa contestațiilor creditorilor, nu poate fi primită. O asemenea interpretare face inutile și inaplicabile prevederile art. 19 alin.3 și 4 din Legea nr. 85/2006, or legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei.

Ca urmare, fără a le contesta justețea, Curtea reține că rămân lipsite de relevanță în speță argumentele recurentelor privind nelegalitatea deciziei de înlocuire a administratorului judiciar pe motiv că, după confirmarea de către adunarea creditorilor, administratorul judiciar poate fi înlocuit numai în condițiile art. 22 alin.2 din Legea nr. 85/2006, iar nu și în temeiul art. 19 alin.2-21 din lege, din moment ce niciun creditor nu a contestat această decizie în termenul legal.

În temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ. 1865, s-a respins recursul ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Faliment – Procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată.