Insolvenţă. Contestaţie tabel preliminar. Cauza de preferinţă. Tratamentul juridic al creanţelor bugetare.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 453 din data de 20.11.2015
Prin sentința nr. 104 din 11 septembrie 2015, Tribunalul Botoșani - secția a II-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, contestația împotriva tabelului preliminar formulată de către contestatoarea - creditoare DGRFP Iași - AJFP Suceava, în contradictoriu cu intimatul - debitor SC MNP SRL- prin administrator judiciar MGA I SPRL.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel contestatoarea DGRFP Iași - AJFP Suceava criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, contestatoarea a arătat, în esență că, deține o creanță garantată în limita sumelor pentru care a fost instituit sechestru asupra bunurilor mobile prin procesul-verbal de sechestru nr. 23602/2.09.2014.
Parte din creanța declarată de DGRFP Iași ( 84.771 lei) are natura unei creanțe care beneficiază de o cauză de preferință, fiind însoțită de un drept de gaj asupra bunului mobil nominalizat în procesul -verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 23602/2.09.2014, după cum dispun prevederile art. 5 pct. 22 și pct. 15 din Legea nr. 85/2014.
Constituirea gajului fiscal conferă preferința stabilită de orice garanție reală, deci poziția la care se referă art. 159 din Legea nr. 85/2014.
În ceea ce privește înscrierile efectuate de organele fiscale în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, solicită a fi avute în vedere prev. art. 230 din OG nr. 92/2003 rep. Privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Legislația specială în materia colectării creanțelor fiscale prevede că în AEGRIM se înscriu creanțele cuprinse în titluri executorii emise, iar nu bunurile mobile indisponibilizate prin instituirea sechestrului.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Criticile apelantei vizează cauza de preferință de care beneficiază și refuzată a-i fi trecută pe tabelul preliminar al creditorilor de către administratorul judiciar, motiv pentru care a promovat, în conformitate cu art.111 din Legea nr.85/2014, contestația la tabelul preliminar ce face obiectul cercetării judecătorești de față, consecința directă fiind prioritatea la ordinea de distribuire, conform disp. art.159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr.85/2014 (creanță garantată) și nicidecum cea înserată de către administratorul judiciar în tabelul preliminar de creanțe, respectiv disp. art.161 pct. 5 din aceeași lege (creanță bugetară).
Se impune precizarea că, rațiunea normei cuprinse în art.159 din Legea nr.85/2014 a avut ca fundament protejarea creditorului care a manifestat diligență în privința asigurării satisfacerii creanței prin constituirea unei garanții reale, evitând în acest fel concursul său cu ceilalți creditori și conferind acestuia prioritate la primirea sumelor rezultate prin vânzarea bunului supus garanției sale.
Problema de drept însă care se impune a fi clarificată este tratamentul juridic al creanțelor bugetare ce trebuie analizat în funcție de calificarea creanței bugetare, după cum urmează :
a) dacă nu se probează existența unei garanții reale constituite de fisc asupra anumitor bunuri ale debitorului, creanța va fi încadrată în categoria creanțelor bugetare ( art. 161 pct. 5 din legea nr. 85/2014), nefiind o creanță garantată;
b) dacă se probează existența unei garanții reale constituite de fisc asupra anumitor bunuri ale debitorului ( în condițiile art.151 sau art. 54 Cod procedură fiscală) creanța va fi încadrată în categoria creanțelor garantate ( art.159 alin.1 pct.3 din Legea nr. 85/2014), cu următoarele precizări:
- dacă în registrele de publicitate (carte funciară, respectiv AEGRM) au fost menționate bunurile asupra cărora poartă garanția (cele din procesul verbal de sechestru), rangul garanției va fi dat de data înregistrării;
- dacă în registrele de publicitate (carte funciară, respectiv AEGRM) nu au fost menționate bunurile asupra cărora poartă garanție (ci doar creanțele garantate), garanția nu are rang, fiind subordonată celorlalte garanții constituite asupra bunului;
c) dacă se probează existența unui privilegiu expres menționat de lege asupra tuturor bunurilor debitorului, creanța va fi încadrată în categoria creanțelor garantate ( art. 159 pct.3 din Legea nr. 85/2014), iar rangul va fi dat de momentul înregistrării privilegiului în registrele de publicitate (fără a fi necesară identificarea bunurilor, dar cu precizarea că privește toate bunurile debitorului).
Conform art. 2328 NCC, preferința statului și a unităților administrativ-teritoriale se supune legislației speciale. Cu toate acestea, Noul cod civil fixează și limitele în care legea specială poate reglementa această cauză de preferință, și anume interzicerea unei "superpriorități";, căci "asemenea preferință nu poate afecta drepturile dobândite anterior de către terți";. În termenii art. 153 LPA (Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil) "preferința acordată statului și unităților administrativ - teritoriale pentru creanțelor lor nu va fi opozabilă terților înainte de momentul la care a fost făcută publică prin înregistrarea în registrele de publicitate. O asemenea preferință va dobândi rang de prioritate de la momentul la care preferința a fost făcută publică";. Textul se referă la "preferință"; iar nu la "privilegiu"; (cum era cazul art. 1725 din Codul civil de la 1864), întrucât legile speciale oferă statului mai multe tipuri de preferință.
O semnificație aparte trebuie dată textului art. 2328 Cod civil pentru situațiile în care debitorul este supus procedurii insolvenței. În acest caz, legea specială instituie o preferință specială pentru creanțele bugetare în cadrul procedurii falimentului. Prin "creanțe bugetare";, art. 5 pct.14 din Legea nr.85/2014 desemnează " creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora";. Statutul privilegiat al acestor creanțe în cadrul procedurii insolvenței este avut în vedere în mai multe texte ale legii, unde se face distincția între creanțe garantate, creanțe bugetare și creanțe chirografare, de unde rezultă că pentru creanțele bugetare avem un tratament diferit de cel al creanțelor garantate, dar și de cel al creanțelor chirografare. De exemplu, art. 138 alin. (3) din Legea nr.85/2014 enumeră creanțele bugetare ca o categorie distinctă de creanțe. De asemene, legea menționează ca o categorie distinctă pe cea a "creditorilor bugetari";, adică titularii creanțelor bugetare.
Înscrierea la Arhiva Electronică a creanței bugetare are drept efect perfectarea privilegiului general al creditorului bugetar asupra tuturor bunurilor (mobile) ale debitorului. Dar acest privilegiu nu conferă preferință raportat la garanțiile reale ( ipoteci imobiliare, gajuri) constituite asupra anumitor bunuri ale debitorului în favoarea creditorilor garantați. El conferă doar preferința de a poziționa pe creditorul bugetar în categoria menționată de art. 161 pct. 5 din Legea nr.85/2014.
Pe de altă parte însă, constituirea gajului fiscal (prin instituirea sechestrului) conferă fiscului preferința stabilită de orice garanție reală (și în acest sens trebuie înțeleasă referirea din art. 171 alin. (1) Cod procedură Fiscală la "; creditorii fiscali au un privilegiu prin efectul legii";), deci poziția la care se referă art.159 din Legea nr.85/2014. În plus, dacă acest gaj este înscris la arhivă( împreună cu descrierea bunurilor sechestrate), fiscul dobândește rang de la data înscrierii și poate surclasa eventualele ipoteci mobiliare înscrise ulterior.
De altfel, art. 2413 alin. 1 Cod civil prevede expres "Înregistrarea operațiunilor privind ipotecile mobiliare, a operațiunilor asimilate acestora, precum și a altor drepturi prevăzute de lege se efectuează numai în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, dacă prin lege nu se prevede altfel";.
Relevant în cauză este și art.2342 alin. 2 Cod civil care prevede "Creditorul care beneficiază de un privilegiu special este preferat titularului unei ipoteci mobiliare perfecte dacă își înscrie privilegiul la arhivă înainte ca ipoteca să fi devenit perfectă. Tot astfel, creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare dacă își înscrie privilegiul în cartea funciară mai înainte ca ipoteca să fi fost înscrisă";.
Totodată, prin art.175 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009, legiuitorul a stipulat expres:"; Pentru opozabilitate, ipoteca unei creanțe garantate cu ipotecă imobiliară se înscrie în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și se notează în cartea funciară, potrivit prevederilor art. 902 alin. (2) pct. 15 din Codul civil";.
Ca urmare, în mod corect lichidatorul judiciar a avut în vedere, prin tabelul preliminar de creanțe contestat, îndestularea prioritară a creditorilor ipotecari de rang I, respectând dispozițiile imperative ale art. 125 din Legea nr. 85/2006, nefiind posibilă distribuirea proporțională a fondurilor obținute din efectuarea operațiunilor de lichidare între creditorii garantați având ranguri diferite ale garanțiilor constituite asupra bunurilor falitei.
Așadar este corectă concluzia judecătorului sindic potrivit căreia, pentru a beneficia de o creanță garantată în cadrul procedurii insolventei, creditorii fiscali trebuie să instituie sechestrul cu privire la anumite bunuri ale debitorului si să înscrie un aviz de ipoteca în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare în care sa identifice (si) bunurile sechestrate. Mențiunile cu privire la creanța garantată nu sunt obligatorii, dar ele pot fi, de asemenea, precizate în aviz. In toate celelalte cazuri, creanțele fiscale vor avea doar statutul (cel mult) de creanțe bugetare.
Cum, în speță, nu a fost depus la dosar vreun certificat eliberat de AEGRM din care să rezulte înscrierea in Arhivă a mențiunilor privind identificarea creanței și a bunurilor debitorului cu privire la care a fost instituit sechestrul, judecătorul-sindic a concluzionat, în mod temeinic că, lichidatorul judiciar a procedat în mod corect la înscrierea în tabelul preliminar a creanței suma de 130.525 lei ca simplă creanță bugetară iar nu creanță garantată, nefiind date cerințele legii anterior enunțate.
În concluzie, Curtea constată că tabelul preliminar de creanțe a fost legal întocmit, așa încât soluția judecătorului sindic apare ca fiind legală și temeinică.
Așa fiind, cum criticile apelantei nu sunt pertinente, în temeiul art.480 Cod procedură civilă apelul de față urmează a fi respins ca nefondat .
| ← Temeiul juridic al atragerii răspunderii administratorului unei... | Insolvenţă; Antrenarea răspunderii materiale. Prescripţia... → |
|---|
