Menţinerea transferului patrimonial încheiat cu un subdobânditor de buna credinţa.

Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 3149 din data de 20.03.2014

Prin cererea înregistrată la data de 12.05.2011 în dosarul nr. 3485/40/2009/a1, reclamantul C.I.B.L., în calitate de lichidator al debitoarei SC "D.A."; SRL, a solicitat repunerea în termen a acțiunii prev. de art. 80 din Legea nr. 85/2006 și, în contradictoriu cu pârâții SC "D.A."; SRL și A.N., să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3061 din 28.11.2008, prin care debitoarea-vânzătoare a transferat către pârâtul persoană fizică bunul imobil în care societatea își desfășura activitatea.

În motivarea cererii de repunere în termen, reclamantul-lichidator a arătat că raportul prev. de art. 59 nu a fost depus din lipsă de documente, iar prin reconstruirea parțială a evidenței societății, la data de 02.05.2011 s-a intrat în posesia contractului de vânzare-cumpărare susmenționat și că debitoarea, prin reprezentanții legali, deși a fost notificată, nu a predat actele impuse de lege și nici bunurile societății până la data formulării acțiunii.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că între pârâți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3061 din 28.11.2008, prin care s-a transferat bunul imobil în care debitoarea își desfășura activitatea, tranzacția fiind făcută cu intenția tuturor părților implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori și că, părțile cu rea credință au încheiat acte juridice în dauna creditorilor, cu finalizarea diminuării masei active a debitoarei și a obținerii unui avantaj injust de către acestea.

A mai arătat reclamantul că, în speță, toate părțile implicate în această operațiune juridică cunoșteau situația juridică a debitorului, prețul nu a fost depus în contul societății, scopul vânzării nu a fost redresarea financiară și acoperirea creanțelor către creditori, iar vânzarea celui mai important activ, fără de care firma nu își putea desfășura activitatea, arată intenția de fraudare a creditorilor. De asemenea, cumpărătorul cunoștea starea societății-debitoare, întrucât la data de 25.07.2008, conform actului autentificat sub nr. 1563, împreună cu acționarii acesteia, a pus bazale unei fundații și mai mult, la data formulării cererii de chemare în judecată, imobilul a fost pus de către cumpărătorul A.N. ca și gaj pentru o societate în care asociații sunt foști asociați ai debitoarei, iar după înstrăinarea imobilului în discuție, aceștia din urmă au vândut părțile sociale, lăsând societatea fără avere și fără niciun bun mobil sau imobil.

Pârâtul A.N. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată arătând, în esență, că la data de 28.11.2008 a cumpărat de la vânzătoarea SC "D.A."; SRL Ștefănești, imobilul compus din construcție și 476 mp teren aferent, situat în municipiul Botoșani, Str..., nr..., cu prețul de 187.235 lei stabilit în baza raportului de evaluare a construcției și terenului, întocmit de expertul autorizat A.M.; că, la momentul încheierii contractului, societatea-vânzătoare nu era în faliment, nu avea debite către stat, iar imobilul vândut nu era grevat de sarcini și că, prețul a fost plătit în numerar, debitoarea eliberând pârâtului chitanțe, banii încasați fiind folosiți în interesul societății.

A mai susținut pârâtul că nu este adevărat că vânzarea s-ar fi produs pentru a se sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori, întrucât societatea nu era urmărită de niciun creditor și, din câte avea cunoștință, era în profit, iar bunul cumpărat nu era cel mai important activ al debitoarei și nici că ar fi înființat vreo fundație împreună cu acționarii acesteia.

De asemenea, a arătat pârâtul că prețul achitat a fost unul serios pentru că a fost stabilit prin expertiză și că bunul cumpărat a fost gajat în favoarea unui împrumut făcut de o altă societate cu alți asociați și nu cu foștii vânzători, al cărei rate se achită la zi, fiind un cumpărător de bună credință și neavând nicio intenție de fraudare a vreunei persoane.

Având în vedere că asociatul unic și administratorul statutar al pârâtei debitoare SC "D.A."; SRL, numitul C.T.G.a decedat la data de 18.03.2009, judecătorul-sindic a dispus desemnarea unui curator special care să reprezinte societatea, în persoana Nord Expert I.P.U.R.L. Botoșani care, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, apreciind că nu s-au respectat disp. art. 103 alin. 2 Cod Proc. Civilă, în sensul că reclamanta ar fi intrat în posesia contractului de vânzare-cumpărare la data de 02.05.2011, iar acțiunea a fost introdusă și înregistrată la 23.05.2011 și pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

A arătat curatorul special că prețul vânzării a fost serios și achitat în totalitate cu chitanțele nr. 5768593/2008, nr. 5768590/2008, nr. 5768588/2008, nr. 5768585/2008, nr. 5768587/2008 și nr. 5768584/2008, astfel încât contractul autentificat la data de 28.11.2008 nu poate fi considerat fraudulos, nefiind date motivele prevăzute de art. 80 și următoarele din Legea nr. 85/2006, pentru a putea fi anulat.

La termenul de judecată din 17 noiembrie 2011, reclamantul-lichidator a depus o cerere, prin care a chemat în judecată alături de pârâtul A.N. și pe pârâții A.L., G.M. și G.S., solicitând anularea actelor de înstrăinare subsecvente actului inițial încheiat de debitoare, respectiv a actului notarial nr. 3082/27.09.2011, intervenit între terții dobânditori A.N. și A.L., pe de o parte și subdobânditorii G.M. și G.S. pe de altă parte, repunerea părților în situația anterioară și întoarcerea bunului în patrimoniul debitoarei.

A arătat reclamantul-lichidator că această completare a acțiunii inițiale este rezultatul relei credințe a pârâtului, care, pe parcursul prezentului litigiu, a vândut bunul care face obiectul actului fraudulos a cărui anulare se cere.

În ce privește excepțiile invocate în cauză, reclamantul-lichidator a arătat că, prin sentința nr. 141/07.01.2010 nu s-a stabilit termenul pentru întocmirea raportului prev. la art. 20 alin. 1 lit. b), acest raport nefiind întocmit și depus la dosar, deoarece foștii administratori ai societății nu au pus la dispoziția administratorului judiciar/lichidatorului actele și evidența contabilă tocmai pentru a nu se cunoaște actele frauduloase încheiate de aceștia, iar acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, la care se referă art. 79 și 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidatorul în termenul de 16 luni de la data deschiderii procedurii, care în speță a fost 07.01.2010, data introducerii acțiunii fiind 09.05.2011, iar ultima zi de împlinire a termenul de 16 luni a fost 09.05.2011.

Odată cu cererea de extindere a cadrului procesual, reclamantul-lichidator a depus la dosar încheierea nr. 45067 din 01.11.2011 a OCPI Botoșani, extras de carte funciară pentru informare și copia contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâții A.N. și A.L., în calitate de vânzători și pârâtul G.M., în calitate de cumpărător, autentificat prin încheierea de autentificare nr. 3082 din 27.09.2011 și încheierea de rectificare nr. 6982 din 10.10.2011.

Pârâții A.N. și A.L. au depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată și nelegală și arătând, în esență, că tranzacția încheiată la data de 28.11.2008, între aceștia și pârâta-debitoare s-a desfășurat în condiții legale și transparente, societatea nu avea creanțe urmărite de creditori și funcționa în condiții normale, iar în imobilul în litigiu nu desfășura activitate, fiind eliberată o autorizație de demolare a acestuia.

Au mai arătat pârâții că nu au cunoscut situația economică a firmei și prin simplul fapt "datorat de existența certificatului fiscal prin care se atestă că imobilul este liber de sarcini"; au considerat că societatea are toate datoriile achitate la data întocmirii contractului de vânzare-cumpărare și că nu au avut cunoștință că societatea avea datorii scadente neacoperite și nu avea iminența de insolvență.

De asemenea, au arătat pârâții că părțile nu au încheiat acte juridice în dauna creditorilor, cu finalitatea diminuării masei active a debitoarei și a obținerii unui avantaj injust de către acestea, deoarece prin tranzacția în discuție nu s-a diminuat activul societății, prețul fiind plătit, iar numerarul achitat intrând în activul acesteia.

Totodată, pârâții au arătat că cererea introductivă a DGFPJ Botoșani a fost înregistrată la data de 11.08.2009, iar administratorul societății-debitoare, C.T., a decedat la data de 13.08.2009, astfel încât acesta nu a mai fost în măsură să conteste creanțele bugetare pretinse de creditoare.

În ce privește susținerea reclamantului-lichidator, în sensul că nu a depus raportul prev. de art. 20 alin. 1 lit. b), întrucât prin sentința de deschidere a procedurii nu s-a stabilit acest termen, pârâții au arătat că practicianul în insolvență trebuia să cunoască termenul prevăzut de lege, respectiv că acesta nu poate depăși 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar.

Pârâtul G.M. a depus, de asemenea, întâmpinare la dosar, solicitând respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală și arătând că, în fapt, la data de 27.09.2011 a cumpărat de la soții A.N. și Lidia o parcelă de teren liber (curți, construcții) în suprafață de 476 mp, situat în Botoșani, str. …., nr. …. pentru care a achitat prețul de 50.000 RON, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 3082/27.09.2011, iar la data cumpărării a luat cunoștință de situația juridică a terenului, ca fiind cea înscrisă în extrasul de carte funciară, fiind liber de sarcini, având toate taxele achitate și negrevat de sarcini, conform certificatului de atestare fiscală emis de Direcția de Impozite și Taxe a Primăriei municipiului Botoșani și a declarației vânzătorilor că nu au încheiat alte acte de dispoziție sau de administrare asupra acestuia, garantându-l de evicțiune.

A mai arătat pârâtul că buna credință este dovedită prin faptul că bunul cumpărat a fost vândut în mod liber, iar vânzarea la data respectivă nu a fost limitată prin lege, a achitat valoarea stabilită printr-un preț plătit, fiind unul sincer și serios.

În cauză, a fost încuviințată efectuarea unei expertize tehnice de evaluare a bunurilor înstrăinate, având ca obiectiv stabilirea valorii de piață a imobilului la data transferului (28.11.2008) efectuat de către debitor pârâtului A.N., fiind desemnat un expert de instanță și câte un expert de către reclamantul-lichidator și pârâtul A.N..

Totodată, a fost atașată la dosar copia contractului de garanție reală imobiliară nr. 567/22.12.2008, autentificat sub nr. 3182 din 22 decembrie 2008, precum și raportul de evaluare întocmit de evaluatorul T.D. în decembrie 2008.

Prin sentința nr. 184 din 14 martie 2013, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de repunere în termen formulată de reclamantul lichidator C.I.B.L.; a respins ca nefondată excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâta S.C. "D.A."; S.R.L. Ștefănești, prin curator special și, admițând acțiunea în anulare formulată de reclamantul lichidator în contradictoriu cu pârâții: debitoarea S.C. "D.A."; S.R.L., prin curator special Nord Expert IPURL, A.N., A.L., G.M. și G.S., a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâta-debitoare S.C. "D.A."; S.R.L, în calitate de vânzător și pârâtul A.N., în calitate de cumpărător, autentificat sub nr. 3061 din 28.11.2008 de către Biroul Notarului Public E.R., precum și a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâții A.N. și A.L., în calitate de vânzători și pârâtul G.M., căsătorit cu pârâta G.S., în calitate de cumpărători, autentificat sub nr. 3082 din 27.09.2011, de către Biroul Notarilor Publici Asociați "C.A.";, obligând pârâții G.M. și G.S. să restituie societății-debitoare, reprezentată de lichidatorul judiciar C.I.B.L., în deplină proprietate și posesie, suprafața de 476 mp teren situat în intravilanul municipiului Botoșani, str. … nr…., județul Botoșani, înscris în Cartea funciară nr. 51283 a municipiului Botoșani, compus din parcelă teren, curți - construcții, care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3082 din 27.09.2011 de către B.N.P. C.A., contract anulat prin sentința de față.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În ce privește cererea de repunere în termen formulată de reclamantul-lichidator și excepția tardivității acțiunii, judecătorul sindic a constatat că prin sentința nr. 14 din 7.01.2010 a fost deschisă procedura insolvenței privind pe debitoarea SC "D.A."; SRL, în temeiul art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, la cererea creditoarei DGFPJ Botoșani, fiind desemnat în calitate de administrator judiciar C.I.B.L., care, la data de 12.05.2011, a depus la arhiva falimente a Tribunalului Botoșani o cerere de repunere în termen a acțiunii prevăzute de art. 80 din Legea nr. 85/2006, precum și cerere de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3061 din 28.11.2008, prin care societatea-debitoare a înstrăinat pârâtului A.N. un spațiu comercial cu o suprafață construită la sol de 196,40 mp, precum și suprafața de 476 mp teren aferent și adiacent construcției situată în Botoșani, …, nr. …. și având în vedere că din rapoartele de activitate depuse la dosar de către administratorul judiciar și de către lichidator, rezultă că actele societății nu au fost depuse la dosar, așa cum obligau disp. art. 35 din Legea nr. 85/2006, administratorul statutar nefiind găsit, întrucât era decedat încă din 13.08.2009, s-a apreciat că reclamantul-lichidator a fost împiedicat, din cauze mai presus de voința sa, să formuleze acțiunea în anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3061 din 28.11.2008, în termenul de un an de la data expirării termenului de depunere a raportului prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b), acest termen fiind împlinit la data de 16 februarie 2011.

Totodată, judecătorul-sindic a constatat că acțiunea înregistrată la data de 12.05.2011 a fost depusă la poștă pe 9 mai 2011, înăuntrul termenului maxim de 16 luni de la deschiderea procedurii, având în vedere că ultima zi a termenului - 7 mai 2011 a picat într-o zi nelucrătoare, astfel încât termenul s-a prorogat până în prima zi lucrătoare următoare, respectiv 9 mai 2011.

Pe fondul acțiunii, judecătorul-sindic a reținut, în esență, că debitoarea SC "D.A."; SRL a intrat în insolvență la data de 07.01.2010, prin sentința comercială nr. 14 din 07.01.2010; că, anterior intrării în insolvență, la data de 28 noiembrie 2008, debitoarea, prin asociații H. C. și H. M., a vândut pârâtului A.N., căsătorit cu pârâta A.L., un spațiu comercial, cu o suprafață construită la sol de 196,40 mp, precum și suprafața de 476 mp teren aferent și adiacent construcției, situată în municipiul Botoșani, Str..., nr..., cu nr. cadastral nedefinitiv 833, CF 5941/N (FILA 32), prețul vânzării fiind de 187.235 lei (fără TVA), în cuprinsul contractului autentificat de B.N.P. Elena Roman prin încheierea nr. 3061 din 28 noiembrie 2008, fiind consemnat că suma a fost primită integral de la cumpărător la data autentificării contractului.

A constatat judecătorul sindic că pârâtul-cumpărător A.N. este tatăl numitei H.M., așa cum rezultă din adresa nr. IX 55199 din 11.04.2012 emisă de SCLEP Botoșani și că la mai puțin de o lună de la data dobândirii imobilului, pârâții A.N. și A.L. l-au ipotecat în favoarea băncii CEC Bank - Sucursala Botoșani, pentru a garanta un credit luat de SC "A.C."; SRL în valoare de 960.000 lei, conform contractului de garanție reală imobiliară nr. 567/22.12.2008, autentificat de BNP Elena Roman prin încheierea nr. 3182 din 22 decembrie 2008, în cuprinsul căruia se consemnează că "parcela de teren în suprafață totală de 476 mp, pe care se află construcția, spațiu comercial cu suprafața construită la sol de 196,4 mp, înscris în Cartea Funciară nr. 5941/N a municipiului Botoșani, județul Botoșani, având număr cadastral 833, proprietatea soților A.N. și A.L., în baza actului de cumpărare nr. 3061/2008, încheiere nr. 51493/02.12.2008, dată de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Botoșani, situat în municipiul Botoșani, str. Str..., nr..., județul Botoșani este evaluat la suma de 359.000 lei, în baza raportului de evaluare efectuat de evaluator ANEVAR T. D. la data de 05.12.2008, potrivit căruia "valoarea de lichidare a proprietății de evaluat este de 269.250 lei adică 70.060 EURO, din care valoarea terenului este de 246.957 lei, adică 64.259 EURO";.

A mai reținut instanța că la data de 09.05.2011, reclamantul-lichidator C.I.B.L. a depus prin poștă o cerere de anulare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâta-debitoare SC "D.A."; SRL și pârâtul A.N., privind spațiul comercial și terenul în suprafață de 476 mp situat în municipiul Botoșani, Str..., nr..., întemeiată pe disp. art. 79, 80 alin. 1 lit. b) și c) din Legea nr. 85/2006, iar ulterior înregistrării acestei cereri și fixării primului termen de judecată, care a fost stabilit la 16.06.2011, pârâții A.N. și A.L. au vândut bunul dobândit de la debitoare pârâtului G.M., căsătorit cu G.S., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3082 din 27 septembrie 2011, în cuprinsul căruia se menționează că: "Prețul vânzării este de 50.000 lei (cincizeci de mii lei), sumă pe care vânzătorii declară că au primit-o integral, de la cumpărător, la data semnării prezentului contract";.

Tribunalul a apreciat că reclamantul-lichidator a solicitat anularea contractului de înstrăinare subsecvent, respectiv a celui încheiat între pârâții A.N. și A.L., în calitate de vânzători și pârâtul G.M., căsătorit cu G.S., în calitate de cumpărător, în temeiul art. 84 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, iar textele de lege în baza cărora reclamantul-lichidator a cerut anularea celor două contracte de vânzare-cumpărare sunt art. 79, art. 80 alin. 1 lit. b) și c) și art. 84 din lege.

În ce privește primul contract de înstrăinare încheiat la data de 28.11.2008, judecătorul sindic a constatat că acesta a fost unul de transfer fraudulos al spațiului comercial și terenului în suprafață de 476 mp, situat în Botoșani, Str..., nr..., întrucât prețul indicat în acest contract, respectiv acela de 187.235 lei, a fost fixat sub valoarea reală a bunurilor înstrăinate, atâta vreme cât la doar câteva zile după înstrăinare, mai precis la data de 05.12.2008, un raport de evaluare întocmit de evaluatorul autorizat T. D. L., în scopul instituirii unei ipoteci asupra imobilelor, a stabilit că valoarea totală a proprietății formată din spațiu comercial și teren aferent în suprafață de 476 mp, este de 269.250 lei.

A apreciat tribunalul că înțelegerea frauduloasă dintre reprezentanții debitoarei și cumpărătorul-pârât A.N. rezultă din împrejurarea că pârâtul A.N. este tatăl numitei H. M. - asociat al societății debitoare, care a semnat actul fraudulos în numele debitoarei, caracterul fraudulos al acestui transfer rezultând și din împrejurarea că, deși în fața notarului reprezentanții societății debitoare au declarat că suma de 187.235 lei a fost primită integral de cumpărător în aceeași zi, la data autentificării contractului, respectiv 28 noiembrie 2008, această sumă nu apare în evidența contabilă a societății ca încasată, iar chitanțele depuse în original la grefa instanței de către pârâtul A.N. și în copie legalizată la dosar nu fac dovada plății prețului, atâta vreme cât sumele trecute în chitanțe nu au fost evidențiate în actele contabile al societății vânzătoare și pârâtul A.N. nu a dovedit că a avut această sumă (187.235 lei noi), astfel încât, relația de filiație dintre pârâtul-cumpărător și numita H.M., asociat al societății vânzătoare și lipsa dovezii că pârâtul a avut în posesie asemenea sumă pe care să o fi putut plăti societății-vânzătoare conduce la concluzia că aceste chitanțe au fost întocmite în mod fictiv, pentru a acoperi în fapt înstrăinarea frauduloasă a activului societății fără ca aceasta să obțină vreo contraprestație.

În ce privește actul de înstrăinare subsecvent, judecătorul-sindic a constatat că, față de dispozițiile art. 84 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, pârâtul subdobânditor G.M. nu a făcut dovada că a achitat prețul de 50.000 lei vânzătorilor-pârâți A.N. și A.L., deși în cuprinsul actului notarial a fost consemnată declarația acestora din urmă, în sensul că suma ar fi fost primită integral de la cumpărător, iar pârâții A. nu au dovedit că patrimoniul propriu s-a îmbogățit cu această sumă.

Totodată, având în vedere data la care s-a încheiat actul de înstrăinare subsecvent, respectiv după ce reclamantul-lichidator a introdus la judecătorul-sindic acțiune de anulare a actului inițial, după ce pârâtul A.N. primise citație și depusese întâmpinare la dosar, coroborat cu împrejurarea că pârâtul G.M. era un apropiat al fiicei și ginerelui pârâților A., îndeplinind funcția de contabil al firmelor administrate de fiica acestora H.M. și ginerele A.G., societatea-debitoare SC "D.A."; SRL și SC "A."; SRL, precum și neplata prețului trecut în actul notarial, conduc la concluzia că subdobânditorul, pârâtul G.M., cunoștea faptul că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat și a încercat să ajute pe pârâții A. să-și păstreze bunul cumpărat, în dauna creditorilor din procedură, ale căror creanțe nu pot fi îndestulate pentru că debitoarea nu mai deține bunuri în patrimoniu.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții G.M. și G.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții au arătat că data depunerii acțiunii este 12 mai 2011, prin depunere la arhiva falimente a Tribunalului Botoșani și nu data de 9 mai 2011, data poștei de pe plic, care nu confirmă că în interiorul acestuia s-a aflat acțiunea de față, în condițiile în care reclamantul are numeroase dosare în care este numit lichidator și în care depune înscrisuri.

Pe fondul cauzei, recurenții au arătat, în esență, că hotărârea a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, având în vedere că au fost citați la data de 14.12 2011, dată la care au luat cunoștință despre faptul că au fost chemați în judecată pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3082/27.09.2011, prin care au cumpărat de la soții A.N. și Lidia o parcelă de teren liber (curți construcții), în suprafață de 476 m.p., situat în mun. Botoșani, str. ….. nr. …., jud. Botoșani și că despre această ofertă de vânzare au aflat din ziarul local Monitorul de Botoșani din data de 8.09.2011.

Au mai arătat recurenții că la data cumpărării au luat cunoștință de situația juridică a terenului, respectiv că este liber de sarcini, fapt consemnat în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare în discuție, conform extrasului de CF nr. 39248/23.09.2011 emis de OCPI Botoșani, achitând prețul de 50.000 lei, respectiv 23 Euro/m.p., preț care reprezintă valoarea de plată a imobilului din acea dată, fapt susținut și cu oferte ale altor proprietăți publicate spre vânzare chiar în același ziar local.

Apreciază recurenții că judecătorul sindic a preluat numai susținerile reclamantului-lichidator, fără a face o analiză riguroasă a textelor de lege invocate în raport cu probele administrate în cauză, ignorând toate apărările și probele depuse de aceștia, încălcând art. 83 alin. 3 rap. la art. 161 Cod proc. civ. și interpretând greșit disp. art. 84 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, susțin recurenții că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probelor depuse de aceștia la dosar, respectiv extrasele de cont emise de Raiffeisen Bank, prin care au dovedit că au avut suma în patrimoniu și pe cale de consecință, au avut posibilitatea fizică să achite valoarea prețului, ignorând și chitanța de mână emisă de A.N., prin care acesta recunoaște primirea sumei de 50.000 lei, depusă în copie legalizată la dosarul cauzei, precum și proba prin care au demonstrat că prețul a fost unul sincer, serios, determinabil, raportat la prețul pieței, în concordanță cu ofertele din ziarul local.

Mai arată recurenții că prima instanță nu a analizat și nici nu a pus în vedere reclamantului-lichidator să facă dovada notificării cererii de anulare în registrele de publicitate aferente, în condițiile în care existența unui dosar de faliment constituie un aspect care nu trebuia neglijat, invocând inadmisibilitatea acțiunii în anularea actelor subsecvente în vederea recuperării de la subdobânditor a bunului ori a valorii acestuia, întrucât au făcut dovada achitării prețului, la valoarea corespunzătoare a bunului și nu au avut posibilitatea cunoașterii faptului că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat.

Totodată arată recurenții că în mod nelegal, tendențios și fără suport probatoriu, judecătorul sindic a reținut aspecte ce nu sunt conforme cu realitatea și care exced cadrului legal, respectiv că recurentul a fost contabil la societatea-debitoare sau apropiat al fiicei și ginerelui pârâților, astfel încât ar fi cunoscut despre faptul că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat, întrucât nu a fost niciodată contabil la societatea-debitoare, ci a fost angajat al SC "A.C."; SRL, solicitând a se avea în vedere și disp. art. 82 din Legea nr. 85/2006 cu privire la excepțiile de la sancțiunea nulității unui transfer patrimonial efectuat de debitor în cursul desfășurării normale a activității sale curente.

În fine, consideră recurenții că prima instanță nu a analizat și a ignorat concluziile experților, alegând doar situația favorabilă reclamantului, solicitând a se constata că sentința recurată este motivată contradictoriu, lipsită de temei legal, dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, nefiind verificate ipotezele legale invocate și că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile imperative cerute de prev. art. 84 din Legea nr. 85/2006, pentru admisibilitatea acțiunii, așa cum eronat a interpretat judecătorul sindic.

Prin întâmpinare, lichidatorul judiciar CII "B. L."; a invocat excepția tardivității formulării recursului, care a fost respinsă de instanța de recurs la termenul din 6 martie 2014, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind legală și temeinică.

Examinând recursul, ce se subsumează disp. art. 304 pct. 9, art. 3041 Cod proc. civ., prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței atacate, și a criticilor formulate, Curtea reține următoarele:

Potrivit disp. art. 84 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, "administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce acțiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de către debitor, numai dacă subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului și cunoștea sau trebuia să cunoască faptul că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat";.

Textul presupune, pentru admiterea acțiunii de recuperare a bunului de la subdobânditor, îndeplinirea cumulativă a două condiții: subdobânditorul să nu fi plătit valoarea corespunzătoare a bunului, și să fi cunoscut sau să fi trebuit să cunoască faptul că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat.

Cu privire la prima condiție, prin expertiza judiciară efectuată în cauză (filele 169-191 dosar fond) s-a stabilit, atât de expertul numit de către judecătorul sindic, cât și de expertul-parte, că terenul de 476 m.p. are o valoare de 81.000 lei.

Având în vedere că această valoare nu poate fi exactă, matematică, ci una orientativă, Curtea constată că prețul plătit de recurenți, de 50.000 lei, nu poate fi socotit ca nefiind corespunzător valorii bunului, având în vedere și data vânzării (27 sept. 2011), când este de notorietate să cererea de cumpărare de terenuri era una scăzută.

Prin contractul de vânzare-cumpărare în cauză s-a constatat că prețul vânzării, de 50.000 lei, a fost plătit integral la data semnării. Această mențiune din contractul de vânzare-cumpărare, care este un act autentic, dar este făcută în baza susținerii părților, face dovadă până la proba contrară, probă ce nu a fost făcută însă în cauză.

Cu privire la cea de-a doua condiție, Curtea reține că, faptul că recurentul G.M. este angajat în funcția de contabil la SC "A.C."; SRL, unde au sau au avut calitatea de asociați și administratori H. M. (până în anul 2007), și A. G.(cumnatul acesteia și ginerele soților A., până în prezent - filele 123-126 dosar fond), nu duce automat, în lipsa altor probe, la concluzia că recurentul cunoștea sau trebuia să cunoască la momentul contractului că transferul inițial era susceptibil de a fi anulat. Este adevărat că funcția arătată a acestuia induce o suspiciune că ar fi putut cunoaște aceste aspecte, însă trebuie avut în vedere că litigiul inițial nu a fost notat în cartea funciară decât după dobândirea bunului de către recurent.

Faptul că pârâții A. au înstrăinat terenul în cauză în timpul litigiului instituie o prezumție de fraudă în persoana acestora, și nu a cumpărătorilor, care nu aveau posibilitatea de a cunoaște existența litigiului (ce nu era notat la acea dată în cartea funciară).

În aceste împrejurări, Curtea apreciază că în cauză operează principiul "in dubio pro reo";, și că nu s-a făcut dovada certă a relei credințe din partea recurenților.

Concluzionând, cum nu este îndeplinită nici una din condițiile cumulativ prevăzute de art. 84 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, Curtea apreciază că în mod greșit a procedat judecătorul sindic la anularea celui de-al doilea contract de vânzare-cumpărare.

Pentru aceste motive, în baza art. 3041, art. 312 alin. 1, 3 Cod proc. civ., Curtea va admite recursul declarat de pârâții G.M. și G.S. și va modifica, în parte, sentința atacată, în sensul că va respinge ca nefondată, acțiunea civilă pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3082/27.09.2011 de BNP C.A. încheiat între pârâții A. N. și A.L., în calitate de vânzători și pârâții G.M., căsătorit cu G.S., în calitate de cumpărători.

Curtea va dispune obligarea pârâților A. N. și L. la restituirea contravalorii terenului (așa cum a fost stabilită prin raportul de expertiză), nu și a construcției ce a fost demolată de aceștia, întrucât în acest sens a fost și soluția judecătorului sindic, ce nu a fost atacată cu recurs de lichidatorul judiciar al societății-debitoare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 274 Cod proc. civ., Curtea va obliga intimații să plătească recurenților suma de 60,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs și va respinge, ca nefondată, cererea reclamantei-intimate de acordare a cheltuielilor de judecată din această fază procesuală.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Menţinerea transferului patrimonial încheiat cu un subdobânditor de buna credinţa.