PROCEDURA INSOLVENŢEI. ADMISIBILITATEA CONTESTAŢIEI FORMULATĂ DE CREDITORI ÎN TEMEIUL ART. 75 DIN LEGE, PRIN CARE SE SOLICITĂ ÎNSCRIEREA SAU MAJORAREA UBEI CREANŢE ORI UNUI DREPT
| Comentarii |
|
PROCEDURA INSOLVENŢEI. ADMISIBILITATEACONTESTAŢIEI FORMULATĂ DE CREDITORI ÎNTEMEIUL ART. 75 DIN LEGE, PRIN CARE SE SOLICITĂÎNSCRIEREA SAU MAJORAREA UBEI CREANŢE ORI UNUIDREPT DE PREFERINŢĂ ÎN TABELUL DEFINITIV.INTERPRETAREA SINTAGMEI TRECUTE" DINCUPRINSUL ACESTUI ARTICOL.- art. 73 şi 75 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Interpretarea sintagmei trecute" din art. 75 din Legea nr. 85/2006,însensul că se referă la drepturi deja menţionate, deşi corectă din punct de vedere literal,apare ca fiind în contradicţie cu intenţia legiuitorului şi cu raţiunea celor două textelegale.
Astfel, în art. 73 se recunoaşte dreptul la contestarea tabeluluipreliminar şi se acceptă de către instanţă că este posibil să se solicite şi majorarea sauînscrierea unor creanţe nereţinute de practicianul în lichidare, deşi textul foloseşte, deasemenea, noţiunea de trecute".
Art. 75 foloseşte acelaşi termen şi dă dreptul ca în situaţii de excepţie,respectiv fals, dol sau eroare esenţială să fie contestat şi tabelul definitiv.
Din economia dispoziţiilor art. 73 şi art. 75 se apreciază că termenuluide trecere" trebuie să i se dea sensul larg, potrivit căruia este posibil să se conteste nunumai creanţele sau drepturile de preferinţă înscrise, solicitându-se reducerea sauştergerea lor, dar şi neînscrierea în totalitate a unei creanţe sau a unui drept depreferinţă.
O altă interpretare ar intra în contradicţie şi cu dispoziţiile din alin. 3şi 4 ale art. 73 şi ar face imposibilă contestarea, fie şi a tabelului preliminar, atuncicând practicianul în lichidare a refuzat să înscrie o creanţă sau un drept.
( Curtea de Apel Piteşti - s.c.c.a.f., decizia nr. 529/R-C/16 mai2008)
Prin sentinţa nr.127/F/2008, Tribunalul Comercial Argeş arespins contestaţiile formulate de foştii salariaţi ca inadmisibile, reţinândcă aceştia nu au contestat tabelul preliminar şi tabelul preliminarsuplimentar, iar în condiţiile art.75 din Legea nr.85/2006, este permisădoar eliminarea sau reducerea unor drepturi înscrise în tabelul definitiv şinu înscrierea sau majorarea sumelor recunoscute creditorilor.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs creditorii foştisalariaţi, criticând-o pentru motive încadrabile în prevederile art.304 pct.9şi art.3041 Cod procedură civilă.
Astfel s-a susţinut că dispoziţiile art. 75 din Legea nr.85/2006, dispoziţii precizate ca reprezentând temeiul pretenţiilorformulate de către creditori, permit nu numai eliminarea unor sumegreşit înscrise în tabelul definitiv, dar şi introducerea unor noi creanţe înacesta.
Cum în cauză, nu se mai putea uza de prevederile art. 73 careprivesc numai tabelul preliminar şi există o eroare esenţială asupra valoriicreanţelor înregistrate, se impune admiterea contestaţiei.
Examinând criticile formulate, se constată că ele suntfondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Aşa cum s-a precizat în ultima contestaţie cu care a fostinvestită instanţa şi s-a susţinut în recurs, temeiul pretenţiilor formulatede recurenţi este reprezentat de dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit acestor prevederi legale după expirarea termenuluide depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 73 alin. 2 şi până laînchiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţieîmpotriva trecerii unei creanţe sau unui drept de preferinţă în tabeldefinitiv de creanţe în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau aunei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptuluide preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şipână atunci necunoscute".
Art. 73 la care trimite textul precitat, recunoaşte dreptuldebitorului, creditorilor şi oricărei alte părţi interesate să formulezecontestaţie cu privire la creanţele şi drepturile trecute de administratorulsau lichidatorul judiciar în tabelul preliminar de creanţe.
Judecătorul sindic a interpretat folosirea termenului trecerii"în art. 75 în sensul că nu este posibil să se conteste pentru motiveleexpres enunţate tabelul definitiv, decât sub aspectul drepturilor dejamenţionate, înscrise. De aceea, s-a susţinut că este inadmisibil să se cearăaltceva decât reducerea sau înlăturarea unor drepturi.
Această interpretare, deşi corectă din punct de vedere literal,apare ca fiind în contradicţie cu intenţia legiuitorului şi cu raţiunea celordouă texte legale.
Astfel, în art. 73 se recunoaşte dreptul la contestarea tabeluluipreliminar şi se acceptă de către instanţă că este posibil să se solicite şimajorarea sau înscrierea unor creanţe nereţinute de practicianul înlichidare, deşi textul foloseşte, de asemenea, noţiunea de trecute.
Art. 75 foloseşte acelaşi termen şi dă dreptul ca în situaţii deexcepţie, respectiv fals, dol sau eroare esenţială să fie contestat şi tabeluldefinitiv.
A susţine că de această dată nu se poate cere înscrierea saumajorarea unei creanţe, înseamnă a interpreta acelaşi termen în moddiferit, deşi nu există o raţiune pentru această diferenţiere.
Din economia dispoziţiilor art. 73 şi art. 75, se apreciază cătermenului de trecere trebuie să i se dea sensul larg, potrivit căruia esteposibil să se conteste nu numai creanţele sau drepturile de preferinţăînscrise, solicitându-se reducerea sau ştergerea lor, dar şi neînscrierea întotalitate a unei creanţe sau a unui drept de preferinţă.
O altă interpretare ar intra în contradicţie şi cu dispoziţiile dinalin. 3 şi 4 ale art. 73 şi ar face imposibilă contestarea, fie şi a tabeluluipreliminar, atunci când practicianul în lichidare a refuzat să înscrie ocreanţă sau un drept.
Ar fi de asemenea, lipsită de raţiune prevederea din alin. 4 alart. 72 care obligă la afişarea tabelului preliminar şi la comunicareanotificărilor către creditori din moment ce aceştia, oricum nu ar putea săconteste decât trecerea.
De subliniat că nu se poate accepta ca aceluiaşi termen să i sedea interpretări diferite, când este folosit în art. 73 decât atunci când esteutilizat în art. 75.
În concluzie, se apreciază că este admisibilă contestaţiaformulată de creditori în temeiul art.75 din lege, chiar dacă se solicităînscrierea ori majorarea unei creanţe sau a unui drept de preferinţă întabelul definitiv, rămânând părţii să dovedească îndeplinirea celorlaltecondiţii impuse de textul de lege.
Urmează aşadar, ca în temeiul art.312 alin.5 din Codul deprocedură civilă, să fie admis recursul, casată sentinţa şi trimisă cauzaspre rejudecare pentru a se observa dacă, contestaţia formulată de foştiisalariaţi este întemeiată sub aspectul îndeplinirii cerinţelor privindexistenţa unui fals, dol sau a unei erori esenţiale care au determinatadmiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazuldescoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute". Numaiîn măsura în care se dovedeşte îndeplinirea acestor condiţii, urmează a severifica fondul susţinerilor formulate de contestatori, în sensul că le-afost înscrisă o creanţă sub valoare.
| ← DREPT COMERCIAL. ANULARE INCIDENT DE PLATĂ. LIPSA CALITĂŢII... | Somatie de plata - Exceptie de neconstitutionalitate Încheiere... → |
|---|
