PROCEDURA INSOLVENŢEI.NOŢIUNE CREANŢĂ SUBORDONATĂ.
| Comentarii |
|
Tribunalul VÂLCEA Sentinţă comercială nr. 1064 din data de 20.02.2013
PROCEDURA INSOLVENȚEI.NOȚIUNE CREANȚĂ SUBORDONATĂ.
Conform noului text de lege, creanțele deținute de cei doi asociați trebuie raportate la prevederile alineatului 5, fiind creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislației pieței de capital.
Legislația pieței de capital la care face se face referire este Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, lege care prin prevederile art.2 pct.16 lit.b) arată că "legături strânse - situația în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate prin:
b) control, care înseamnă relația dintre societatea-mamă și o filială sau o relație similară între orice persoană fizică sau juridică și o societate comercială; orice filială a unei filiale va fi considerată o filială a societății-mamă, care este în fapt entitatea care controlează aceste filiale; se consideră legătură strânsă și situația în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una și aceeași persoană printr-o relație de control.";
Prin urmare, titularii celor două creanțe pot vota planul, în situația în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.
În Planul de reorganizare, administratorul judiciar a arătat că toate creanțele cuprinse în Tabelul definitiv sunt achitate prin programul de plăți într-un cuantum cel puțin egal cu cel care ar fi achitat în caz de faliment.
Referitor la cele două creanțe, în programul de plăți nu s-a prevăzut achitarea acestora, iar față cele reținute de administratorul judiciar, rezultă că titularii celor două creanțe nu ar fi primit nimic nici în caz de faliment.
În consecință, instanța a reținut că aceste creanțe nu se încadrează în dispozițiile art.100 alineat 5, astfel că nu pot participa la votarea planului.
Tribunalul Vâlcea-Secția a II a Civilă, Sentința 1064/20.02.2013
În cadrul procedurii insolvenței privind pe debitoarea SC T SRL, s-a depus Plan de reorganizare, propus de debitoare, plan supus votului creditorilor în cadrul ședinței din data de 18.12.2012.
Conform Procesului-verbal nr.456/18.12.2012, planul a fost supus votării următoarelor categorii de creanțe: creanțe garantate, creanțe bugetare și creanțe chirografare.
Prima categorie de creanțe nu a votat planul, iar categoria creanțelor bugetare a acceptat planul propus.
Cu privire la categoria creanțelor chirografare, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.100 din Legea nr.85/2006 "(1) La începutul ședinței de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenți despre voturile valabile primite în scris.
(2) Fiecare creanță beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanțe din care face parte creanța respectivă.
(3) Următoarele creanțe constituie categorii distincte de creanțe, care votează separat:
a) creanțe garantate;
b) creanțe salariale;
c) creanțe bugetare;
d) creanțe chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1);
e) celelalte creanțe chirografare.
(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanțe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanțelor din acea categorie.
(5) Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislației pieței de capital, pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.";
Față de textul sus-citat, instanța a constatat că în speță, planul trebuia votat de un procent de 50% +1 din valoarea totală a creanțelor chirografare înscrise în Tabelul definitiv al creanțelor.
Din actele dosarului a rezultat că planul de reorganizare a fost votat de F IFN SA, Banca T SA, SC H D SRL, SC R S SRL, SC FC SRL, SC EI SRL, SC S D SRL, ceea ce reprezintă un procent de 16,49% din valoarea totală a creanțelor chirografare.
În legătură cu creanțele deținute de OG și OC-O, acestea au fost calificate creanțe subordonate, așa cum sunt definite de art.123 pct.9 lit.a) din lege (creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acționar deținând cel puțin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaților, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic.)
S-a reținut că legiuitorul nu a mai dat posibilitatea acestor creanțe de a se constitui într-o categorie distinctă cu drept de a vot.
Potrivit vechiului text al art.67 alin.2) și 6) din Legea nr.64/1995 "(2) Creditorii cu creanțe subordonate, membrii, asociații și acționarii pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.
(6) Creanțele următoarelor categorii de persoane vor constitui categorii distincte de creanțe și vor participa la vot, în cazul în care titularii acestora sunt îndreptățiți să voteze conform alin. (2):
a) titularii fiecărei categorii de creanțe subordonate, în conformitate cu prevederile art. 108 pct. 10;
b) membrii, asociații și acționarii, pentru drepturile reziduale derivând din calitatea lor.";
Conform noului text de lege, creanțele deținute de cei doi asociați trebuie raportate la prevederile alineatului 5, fiind creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislației pieței de capital.
Legislația pieței de capital la care face se face referire este Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, lege care prin prevederile art.2 pct.16 lit.b) arată că "legături strânse - situația în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate prin:
b) control, care înseamnă relația dintre societatea-mamă și o filială sau o relație similară între orice persoană fizică sau juridică și o societate comercială; orice filială a unei filiale va fi considerată o filială a societății-mamă, care este în fapt entitatea care controlează aceste filiale; se consideră legătură strânsă și situația în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una și aceeași persoană printr-o relație de control.";
Prin urmare, titularii celor două creanțe pot vota planul, în situația în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.
În Planul de reorganizare, administratorul judiciar a arătat că toate creanțele cuprinse în Tabelul definitiv sunt achitate prin programul de plăți într-un cuantum cel puțin egal cu cel care ar fi achitat în caz de faliment.
Referitor la cele două creanțe, în programul de plăți nu s-a prevăzut achitarea acestora, iar față cele reținute de administratorul judiciar, rezultă că titularii celor două creanțe nu ar fi primit nimic nici în caz de faliment.
În consecință, instanța a reținut că aceste creanțe nu se încadrează în dispozițiile art.100 alineat 5, astfel că nu pot participa la votarea planului.
De asemenea, nu au fost reținute ca voturi valabile nici voturile celor opt creditori, prezentate la începutul ședinței de către OG, având în vedere că voturile exprimate nu îndeplinesc condițiile art.14 alin.4) din lege, conform cărora "Dacă legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota și prin corespondență. Scrisoarea prin care își exprimă votul, semnată de creditor, sau înscrisul în format electronic căruia i s-a încorporat, atașat ori asociat semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat valabil, poate fi comunicat prin orice mijloace, până în ziua fixată pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului.";
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța a constat că planul nu a fost votat sau considerat acceptat de către categoria creanțelor chirografare, votul exprimat în favoarea planului de reorganizare fiind într-un procent de doar 16,49%.
Prin urmare, față de dispozițiile art.101 alin.1) din lege, dispoziții conform cărora "Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvență să își exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
A. cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul.";, instanța a constatat că în speță nu sunt întrunite condițiile confirmării planului de reorganizare.
Potrivit art.102 alin.3) din lege "Dacă niciun plan nu este confirmat și termenul pentru propunerea unui plan, în condițiile art. 94, a expirat, judecătorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului, în condițiile art. 107 și următoarele.";
În aceste condiții, conform dispozițiilor art.107 alin.1 lit.B din Legea nr.85/2006, dispoziții conform cărora "Judecătorul-sindic va decide, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, în condițiile art. 32, intrarea în faliment în următoarele cazuri:
B. debitorul și-a declarat intenția de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat și confirmat.";, instanța dispunând trecerea la faliment și desemnarea ca lichidator judiciar a Cabinetului Individual de Insolvență PE.
| ← LEGEA PRIVIND INSOLVENŢA.DISPOZIŢIILE ART.121.PCT.1 RAPORTATE... | LEGEA NR.31/1990.DREPT DE PREFERINŢĂ.SOCIETATE CU RĂSPUNDERE... → |
|---|
