Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 277 din data de 22.04.2014
Potrivit art.47 alin.5 din Legea nr.85/2006 creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecătorului sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare având ca justificare pierderile continue din averea debitorului ori lipsa probabilității de realizare a unui plan rațional de activitate, însă acestea trebuie dovedite în mod concret.
Prin Decizia nr. 277/22.04.2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția a doua civilă, în dosarul nr. 7119/108/2013, a fost respins apelul formulat împotriva Încheierii din 16.01.2014 pronunțată de Tribunalul Arad în același dosar, reținându-se următoarele:
Prin încheierea din 16.01.2014, pronunțată în dosar nr.7119/108/2013 de Tribunalul Arad s-a respins cererea formulată de creditorul DGRFP Timișoara - AJFP Arad, în calitate de președinte al Comitetului Creditorilor debitoarei SC F.C. UTA SA, pentru de ridicarea dreptului de administrare a debitoarei și atribuirea acestui drept către administratorul judiciar confirmat, DU și Asociații SPRL.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea nr.549 a ședinței camerei de consiliu din 5 septembrie 2013, la cererea debitoarei, a fost deschisă procedura insolvenței împotriva debitoarei SC FC UTA SA, fiind desemnat în calitate de administrator judiciar provizoriu DU și Asociații SPRL.
Prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței, debitoarea SC FC UTA SA și-a manifestat intenția de intrare în procedura reorganizării conform unui plan de restructurare prin continuarea activității și a apreciat că , "pentru protejarea intereselor societății, precum și pentru protejarea intereselor creditorilor, în mod special al salariaților din societate, a jucătorilor, a ajuns la concluzia că singura opțiune este procedura insolvenței, reorganizarea societății în baza unui plan de reorganizare sustenabil, fiind singura soluție de salvare a societății și nu în ultimul rând de salvare a unui club de fotbal cu o tradiție și istorie însemnată";.
În acest sens, raportat la art. 47 al.1 din Legea 85/2006, Judecătorul sindic nu a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, prin hotărârea de deschidere a procedurii.
Potrivit Art. 47 alin.(5) din Legea nr.85/2006, creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilității de realizare a unui plan rațional de activitate.
În cauza de față, Judecătorul sindic a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege anterior menționat cu privire la existența unor pierderi continue din averea debitorului sau lipsa probabilității de realizare a unui plan rațional de activitate, susținerile creditorului DGRFP Timișoara - AJFP Arad în calitate de președinte al Comitetului Creditorilor debitoarei SC FC UTA SA, din cerere neputând fi reținute.
Astfel, în raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la insolvență, filele 602-627 dosar, volumul 3, administratorul judiciar a concluzionat că, analizând situația debitoarei, precum și intenția de reorganizare exprimată cu ocazia transmiterii actelor și informațiilor prevăzute de art.28 alin.1 din Legea 85/2006, potrivit cu art. 54 alin.1 din Legea 85/2006, se impune continuarea perioadei de observație, pentru a da posibilitatea debitoarei să propună un plan de reorganizare.
Potrivit art. 94 din Legea 85/2006 lit. a, (debitorul manifestând intenția de a depune planul de reorganizare), debitorul, cu aprobarea adunării generale a acționarilor/asociaților, poate depune planul de reorganizare, în termen de 30 de zile de la afișarea tabelului definitiv de creanțe, cu condiția formulării, potrivit art. 28, a intenției de reorganizare, dacă procedura a fost declanșată de acesta.
În acest sens, Judecătorul sindic a evidențiat că administratorul judiciar a întocmit și depus la dosarul cauzei, filele 646-648 volumul 3, tabelul preliminar al creanțelor debitoarei.
Împotriva tabelului preliminar au fost formulate contestații în dosarele nr. 7119/1082013/a1, nr.7119/1082013/a2, nr.7119/1082013/a3, nr.7119/1082013/a4, nr.7119/1082013/a5, cu termenul de judecată la data de 6 martie 2014, astfel încât tabelul definitiv al creanțelor debitoarei nu a putut fi întocmit de administratorul judiciar.
Din acest punct de vedere, în condițiile neîndeplinirii termenului de depunere a planului de reorganizare, cererea creditorului apare ca prematur formulată.
Așa fiind, Judecătorul sindic a constatat că fără existența vreunei dovezi referitoare la pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilității de realizare a unui plan rațional de activitate, nu pot fi reținute ca fiind incidente prevederile art.47 alin. 5 din Legea 85/2006, chiar dacă comitetul creditorilor a decis în cadrul ședinței din 11.12.2013, ridicarea dreptului de administrare al debitoarei.
În plus, ridicarea dreptului de administrare anterior depunerii unui plan de reorganizare, ar înlătura posibilitatea debitoarei de a depune un plan de reorganizare, întrucât depunerea planului de reorganizare, urmează a fi realizată de către debitoare, în termenul sus evidențiat, iar activitatea acesteia în cadrul planului de reorganizare urmând a fi administrată de către administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, conform art. 18 alin. 2 lit. e din Legea 85/2006.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat apel creditoarea D.G.R.F.P. Timișoara - A.J.F.P. Arad solicitând admiterea apelului și modificarea încheierii atacate în sensul admiterii cererii sale, în calitate de Președinte al Comitetului Creditorilor, și ridicarea în tot a dreptului de administrare a administratorului special al debitorului și atribuirea acestui drept către administratorul judiciar confirmat DU și Asociații SPRL.
În motivarea apelului creditoarea arată că Adunarea Membrilor Comitetului Creditorilor debitorului care a avut loc în data de 11.12.2013 a hotărât următoarele:
- președintele Comitetului Creditorilor a fost desemnat AJFP Arad;
- formularea cererii de ridicare a dreptului de administrare a debitorului SC FC UTA SA și atribuirea acestui drept către administratorul confirmat DU și Asociații SPRL.
Creditoarea apelantă apreciază că sunt îndeplinite prevederile art. 47 alin. 5 din Legea nr.85/2006, astfel că în vederea ocrotirii intereselor creditorilor, înlăturarea incertitudinilor de la societatea comercială și că această societate să fie reprezentată în raporturile juridice cu celelalte persoane (comerciale sau necomerciale), consideră că se impune ridicarea dreptului de administrare a debitorului și atribuirea acestui drept către administratorul confirmat in Adunarea Generală a Creditorilor din data de 20.11.2013 și anume DU și Asociații SPRL.
De asemenea apelanta creditoare precizează că până la momentul de față, nu s-a prezentat de către administratorul special perspectiva unui plan de reorganizare viabil, situația clubului înrăutățindu-se de la deschiderea procedurii până în prezent.
Apelanta creditoare apreciază, de asemenea, că neridicarea dreptului de administrare a debitorului va face imposibilă redresarea activității societății debitoare, fiind necesare a fi luate masuri urgente și clarificări ale situației juridice a unor jucători și angajați ai clubului.
Pe de o parte apelanta creditoare arată că ea sau Comitetul Creditorilor nu a invocat faptul că nu a fost depus un plan de reorganizare, ci că nu există perspectiva unui plan de reorganizare viabil sens în care arată că atât la Adunarea Generala a Creditorilor cât și la Adunarea Membrilor Comitetului de Creditori a debitorului nu s-a arătat care sunt masurile luate, care este viziunea pentru întocmirea unui plan de reorganizare, din contră, perspectiva administratorului special a fost că acest club se îndreaptă spre faliment.
Pe de altă parte, apelanta creditoare arată că Legea nr. 85/2006 nu prevede un termen de formulare a cererii de ridicare a dreptului de administrare, în acest sens, judecătorului sindic nu putea să respingă această cerere ca prematur formulată, din moment ce nu exista prevăzut de lege un termen pentru formularea ei.
De asemenea, Comitetul Creditorilor a fost întrunit în conformitate cu prevederile legale și toate voturile cu privire la această cerere au fost legal exprimate, toți membrii acestui comitet având drept de a hotărî asupra acestor cereri. Comitetul Creditorilor a considerat că administratorul special nu are capacitatea de a întocmi un astfel de plan de reorganizare, masurile luate până în acest moment fiind unele care au înrăutățit situația debitorului. Așteptarea depunerii tabelului definitiv al creanțelor așa cum a considerat prima instanța ar însemna ca în astfel de cauze creditorii să nu poată interveni în niciun fel atunci când falimentul pare iminent.
Mai mult, pe lângă lipsa unei perspective a unui plan de reorganizare, apelanta creditoare susține că a invocat și alte motive, printre care faptul că există neînțelegeri importante între membrii de conducere a acestui club, există o serie de incertitudini cu privire la persoanele angajate, la jucători, antrenori, etc. Toate aceste neînțelegeri și incertitudini trebuiesc clarificate urgent și acestea nu pot fi rezolvate decât prin ridicarea dreptului de administrare special și acordarea acestui drept administratorului judiciar care a fost confirmat atât de către instanța de judecată cât și de către Adunarea Generală a Creditorilor.
În opinia apelantei creditoare nu trebuie ignorat specificul domeniului de activitate a debitorului care este un club de fotbal și pentru o bună funcționare a acestuia trebuie luate masuri din timp în vederea efectuării de antrenamente, cantonamente, plan de acțiune, obiective care nu pot fi îndeplinite decât prin existența unui cadru de liniște și de siguranță la echipă.
În final, apelanta creditoare susține că dacă nu sunt luate măsuri urgente, există riscul ca debitorul să nu mai fie înscris în competiție și orice plan de reorganizare depus atât administratorul special cât și de administratorul judiciar este inutil.
În drept apelanta creditoare invocă disp. art. 47 alin 5, 6, din Legea nr. 85/2006, art. 466, 470 C.p.c.
Analizând actele și lucrările dosarului în baza art.466 și urm. NCPC Curtea constată că apelul formulat de creditoare este neîntemeiat și urmează a fi respins în baza următoarelor considerente:
Apelanta critică hotărârea pronunțată de către judecătorul sindic al Tribunalului Arad, în esență, pentru că i s-a respins cererea constând în ridicarea dreptului de administrare al debitoarei și atribuirea acestui drept către administratorul judiciar al acesteia, însă critica în apel vizează aceleași considerente care au fost expuse și în cadrul cererii ce a fost judecată în fond de către judecătorul sindic reprezentând o reiterare a susținerilor de la fond.
Astfel apelanta arată că în mod greșit, în opinia sa, nu s-a dispus de către judecătorul sindic ridicarea dreptului de administrare al debitoarei deoarece în cadrul Adunării membrilor comitetului creditorilor din 11.12.2013 s-a hotărât alegerea președintelui comitetului creditorilor în persoana apelantei și formularea unei cereri de ridicare a dreptului de administrare a debitoarei și respectiv atribuirea acestui drept către administratorul judiciar confirmat de creditori.
În opinia apelantei în cauză sunt îndeplinite cerințele prev.art.47 alin.5 din Legea nr.85/2006 privind ridicarea dreptului de administrare astfel că se impune ridicarea acestui drept deoarece până în momentul de față nu s-a prezentat de către administratorul special perspectiva unui plan de reorganizare viabil, iar situația debitoarei s-a înrăutățit de la deschiderea procedurii până în prezent.
De asemenea apelanta a arătat că neridicarea dreptului de administrare al debitoarei va face imposibilă redresarea activității acesteia, că în fața instanței de fond nu a invocat faptul că nu a fost depus un plan de reorganizare ci că nu există perspectiva unui plan de reorganizare viabil și că legea insolvenței nu prevede un termen de formulare a cererii de ridicarea dreptului de administrare astfel încât în mod neîntemeiat judecătorul sindic a reținut că o astfel de cerere este prematur formulată.
Pe lângă lipsa unei perspective a unui plan de reorganizare apelanta mai invocă și faptul că există neînțelegeri importante între reprezentanții debitoarei care trebuie calificate urgent și care nu pot fi rezolvate decât prin ridicarea dreptului de administrare a administratorului special.
Cu privire la aceste susțineri Curtea reține că ele nu au fost dovedite cu nici un mijloc de probă nici în fața instanței de fond și nici în apel motiv pentru care Curtea constată că nu s-a dovedit în cauză necesitatea ridicării dreptului de administrare a administratorului special al debitoarei și atribuirea acestui drept exclusiv către administratorul judiciar desemnat în cauză.
Pe de altă parte susținerile cu privire la imposibilitatea depunerii unui plan de reorganizare viabil din partea debitoarei care ar avea șanse reale de redresare a societății sunt simple supoziții câtă vreme termenul pentru depunerea acestui plan de reorganizare nu a expirat deoarece potrivit art.94 din Legea nr.85/2006 debitorul și-a manifestat intenția de a depune planul de reorganizare, însă câtă vreme nu a fost întocmit și afișat tabelul definitiv al creanțelor, iar debitoarea poate depune planul de reorganizare în termen de 30 de zile de la afișarea acestui tabel rezultă că aprecierile cu privire la viabilitatea planului pot fi invocate numai după depunerea acestui plan.
Din raportul administratorului judiciar cu privire la cauzele și împrejurările care au condus la starea de insolvență a debitoarei depus la filele 1-26 dosar fond și întocmit la data de 21.10.2013 rezultă că după analiza situației economice a debitoarei având în vedere informațiile primite până la acel moment însuși administratorul judiciar a propus continuarea perioadei de observație pentru a da posibilitatea societății debitoarei să propună un plan de reorganizare, așa cum rezultă din "Cap.V - Solicitări"; al acestui raport.
Potrivit art.47 alin.5 din Legea nr.85/2006 creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecătorului sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare având ca justificare pierderile continue din averea debitorului ori lipsa probabilității de realizare a unui plan rațional de activitate, însă în speță s-a dovedit doar faptul că apelanta în calitate de președinte al comitetului creditorilor a fost mandatată să formuleze o astfel de cerere în cadrul ședinței adunării membrilor comitetului creditorilor din 11.12.2013, dar nu s-a dovedit faptul că această cerere este întemeiată, respectiv nu s-a dovedit că există pierderi continue din averea debitoarei ori lipsa posibilității de realizare a unui plan rațional de activitate motiv pentru care în mod întemeiat această cerere a fost respinsă.
← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Recurs litigii cu profesionişti. Procedura insolvenţei. Fostul... → |
---|