Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 2894 din data de 24.10.2013
Regimul juridic al persoanelor fizice autorizate a fost reglementat de legiuitor prin OUG nr. 44/2008, din cuprinsul căreia relevante în speță sunt dispozițiile art. 2 lit.j), ce definesc patrimoniul de afectațiune al unei astfel de entități juridice, ca fiind totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activități economice, constituite ca o fracțiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora.
Potrivit disp. art. 20, PFA răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvență, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările ulterioare, dacă are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.
Din coroborarea acestor dispoziții legale, se apreciază că persoana fizică autorizată are un statut de entitate juridică distinct de cel al persoanelor fizice și că persoana fizică autorizată are un patrimoniu de afectațiune distinct de cel al persoanei fizice.
Prin sentința civilă nr. 2894/24.10.2013 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 2375/108/2013/a1, s-a admis contestația formulată de creditorul C. BANK SA București prin Sucursala Arad împotriva tabelului creanțelor publicat în BPI nr. 11237/27.06.2013 al debitoarei PFA Ț.D.I. Sânleani jud. Arad, în sensul radierii acestei creditoare din tabelul creanțelor debitoarei PFA Ț.D.I.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că prin cererea înregistrată la data de 2 iulie 2013, creditorul C. Bank SA, a formulat contestație împotriva tabelului definitiv al creanțelor debitoarei PFA T.D.I., publicat în BPI nr. 11237/27.06.2013, prin care solicită admiterea contestației în sensul lămuririi înscrierii creanței C. BANK SA în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei PFA T.D.I., în sensul :
- radierii creditorului C. BANK SA din masa credală a debitoarei dacă se apreciază că bunul imobil înscris în CF 28964 Arad, nr. topografic 3228/a/2 /2:3228/b/2/2/2/VII compus din apartamentul nr. 7(...)jud. Arad, asupra căruia Banca are drept de ipotecă conform contractului de ipotecă 2133/06.12.2007 autentificat cu încheierea de autentificare nr. 1935din 06.12.2007 a B.N.P. SN din Arad, nu face parte din patrimoniul de afectațiune al PFA T.D.I. sau,
- menținerea înscrierii Băncii la masa credală a debitoarei, cu creanță garantată dacă se apreciază că bunul imobil înscris în CF 28964 Arad, nr. topografic 3228/a/2/2:3228/b/2/2/2/VII compus din apartamentul nr.7(...) jud. Arad, asupra căruia Banca are drept de ipotecă conform contractului de ipotecă 2133/06.12.2007 autentificat cu încheierea de autentificare nr. 1935 din 06.12.2007 a B.N.P. Savin Năstase din Arad, face parte din patrimoniul de afectațiune al PFA T.D.I.
Cu privire la contestația creditoarei C. Bank SA, judecătorul sindic a apreciat-o întemeiată, reținând că, creditorul C. Bank SA, la filele 67-69 dosar a depus cerere de admitere a creanțelor, volumul 1 dosar și a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei cu suma de 110.010,05 lei, creanță provenind din contractul de credit și actele adiționale încheiate între C. Bank SA și SC B.T. SRL.
Acest credit a fost garantat de persoanele fizice T.A și T.I.D. cu imobilul proprietatea acestora, înscris în CF 28964 Arad, nr. topografic 3228/a/2/2:3228/b/2/2/2/VII compus din apartamentul nr.7(...), jud. Arad, creditorul înscriind asupra acestuia un drept de ipotecă, conform contractului de ipotecă nr.2133 din 6.12.2007 filele 92-93 dosar, autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1935/6 decembrie 2007, fila 94 dosar, volumul 1.
Prin Încheierea nr.4120 din 25 octombrie 2012 s-a încuviințat executarea silită asupra imobilului înscris în CF 28964 Arad, nr.topografic 3228/a/2/2:3228/b/2/2/2/VII compus din apartamentul nr.7(...), jud. Arad.
PFA T.D.I., în insolvență în prezentul dosar, are ca asociat persoana fizică T.I.D., acesta din urmă fiind garant în cadrul contractului de credit nr.375/11.05.2007 modificat prin actele adiționale nr. 1/04.12.2007, 2/09.05.2008, 3/07.05.2009, 4/30.10.2009 si 5/31.01.2011.
S-au reiterat prevederile art. 20 din Ordonanța de urgență nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale și ale art. 3, pct. 7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
În prezenta procedură de insolvență debitor este PFA T.D.I., în timp ce contractul de credit și actele adiționale la acesta au fost semnate, în calitate de garanți, de către T.A. și T.I.D.
În consecință judecătorul-sindic a constatat că creditorul-contestator C. BANK SA nu este creditor al debitorului PFA T.D.I., ci are calitatea de creditoare a SC B.T. SRL, societate a cărui împrumut a fost garantat prin constituirea unei ipoteci de rangul I, asupra imobilului înscris în CF nr. 28964 Arad, proprietatea lui T.D.I și soția T.A., conform actului adițional nr.1 la contractul de credit nr.375/11.05.2007, imobil care așadar nu face parte din patrimoniul de afectațiune al PFA T.D.I.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs SCP I. IPURL Arad, lichidator judiciar al debitoarei PFA Ț.D.I., solicitând casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea contestației creditorului C. BANK SA prin Sucursala Arad.
În motivare, arată că de la data înființării PFA, aceasta răspunde cu întreg patrimoniul său pentru obligațiile care PFA și le creează în decursul derulării activității. În cazul în care PFA este supusă legii insolvenței, persoana fizică autorizată răspunde nu numai cu patrimoniul său ci cu întreg patrimoniul pe care persoana fizică îl are în proprietate, creditorii fiind îndreptățiți să se îndrepte și împotriva unor eventuale bunuri mobile sau imobile aflate în patrimoniul persoanei fizice.
În cazul în speța, C. Bank invocă lipsa acordului său la data constituirii PFA cu privire la un eventual transfer din patrimoniul persoanei fizice în patrimoniul PFA a imobilului care face obiectul garanției creditului.
Un asemenea acord în prezentul caz nu există întrucât este vorba de o garantare a unui credit cu un imobil și nu de o creanță directă adică de o sumă de bani luată sub formă de credit bancar de către proprietarii imobilului, pe cale de consecința nu se pune problema vreunei cesiuni de creanța, la care ari fi nevoie de acordul creditorului; nu este vorba de un transfer de la persoană fizică la persoană fizică autorizată a unui bun patrimonial întrucât întreg patrimoniul unei persoane fizice în momentul în care dobândește calitatea de comerciant în cadrul unei persoane fizice autorizate este susceptibil a fi supus unei proceduri legale care vizează recuperarea debitelor persoanei fizice autorizate, rezultată în urma activității acesteia.
Se mai arată faptul că, creditorul C. Bank a fost trecut ca și creditor garantat atât în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei cât și în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, creditoarea intimată C. BANK SA București a solicitat în subsidiar anularea recursului ca nemotivat față de dispozițiile art. 303 raportat la dispozițiile art. 392 ind.1 lit.c C.proc.civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței atacate.
Examinând calea de atac promovată de SCP I. IPURL Arad în calitate de lichidator judiciar al debitorului PFA Ț.D.I. prin prisma motivelor invocate în scris și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea reține ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Regimul juridic al persoanelor fizice autorizate a fost reglementat de legiuitor prin OUG nr. 44/2008, din cuprinsul căreia relevante în speță sunt dispozițiile art. 2 lit.j), ce definesc patrimoniul de afectațiune al unei astfel de entități juridice, ca fiind totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activități economice, constituite ca o fracțiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora.
De asemenea, se impune a fi analizată și incidența dispoziției ce reglementează răspunderea persoanei fizice autorizate, în condițiile art. 20, unde se arată că PFA răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvență, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările ulterioare, dacă are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.
Din coroborarea acestor dispoziții legale, se apreciază că persoana fizică autorizată are un statut de entitate juridică distinct de cel al persoanelor fizice și că persoana fizică autorizată are un patrimoniu de afectațiune distinct de cel al persoanei fizice.
În primul rând, în speța dedusă judecății, instanța de control judiciar constată că persoana fizică autorizată din litigiu nu și-a constituit un patrimoniu de afectațiune și, prin urmare, cu atât mai puțin se poate argumenta că imobilul cu care s-a garantat ar putea să fie cuprins într-un astfel de patrimoniu de afectațiune, atâta timp cât el nu există.
Deși ordonanța de urgență nu reglementează nimic în legătură cu actul de constituire a unui astfel de patrimoniu de afectațiune, instanțele pot aprecia prin orice mijloc asupra existenței sau nu a unor acte premergătoare cererii de înregistrare în registrul comerțului, în baza cărora să se fi constituit acest patrimoniu, să identifice documente doveditoare privind existența, apartenența și valoarea unor bunuri ce ar compune un astfel de patrimoniu de afectațiune.
Or, în pricina dedusă judecății nu există nici o dovadă reală a constituirii acestui patrimoniu de afectațiune, așa cum s-a arătat și în alineatul anterior.
Cu privire la aplicabilitatea prevederilor art. 20 alin.1 din aceeași ordonanță, Curtea observă că, în concret, debitori ai C. BANK SA sunt persoanele fizice Ț.A. și Ț.I.D., în temeiul actelor juridice încheiate de aceștia, că pentru garantarea unei creanțe aceste persoane fizice au consimțit pentru înscrierea unei ipoteci asupra imobilului proprietatea lor și că, în concluzie, această unitate bancară nu a fost și nu este creditor al entității juridice PFA Ț.D.I., care nu are nici un debit de achitat băncii.
Pe de altă parte, examinând gramatical dispoziția din acest articol, se constată că legiuitorul nu a inclus în conținutul prevederii nici o referire la persoana fizică, ca subiect de drept distinct, ci a statuat că doar PFA răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune și dacă acesta este insuficient sau acceptând că nu a fost în nici un fel constituit, va răspunde și cu fracțiunea din patrimoniul ce nu a fost afectat activității economice, fiind însă vorba de patrimoniul "său";, respectiv al persoanei fizice autorizate.
Dacă legiuitorul ar fi avut intenția de a considera că în completarea patrimoniului de afectațiune s-ar putea răspunde și cu patrimoniul individual al persoanei fizice, ar fi inserat în text o astfel de expresie și nu ar fi făcut trimitere la "patrimoniul său"; (persoana fizică autorizată), deși pe de altă parte, o astfel de interpretare duce la concluzia că o persoană fizică autorizată își poate constitui un patrimoniu înainte de începerea activității și apoi să stabilească doar o fracțiune a acestuia ca fiind destinată desfășurării activității în calitate de comerciant.
De altfel, însăși recurenta a concluzionat că imobilul din litigiu nu este în nici un fel inclus într-un patrimoniu de afectațiune, iar pe de altă parte, se mai impune a observa că în speță acest bun imobil nu este proprietatea personală a numitului Țepeș Daniel Ionel, ci face parte din patrimoniul comun al soților, cu consecința că și soția acestuia are un drept de proprietate devălmaș asupra bunului și, în virtutea acestui regim juridic, soții au garantat cu imobilul un credit al altei persoane juridice.
Legiuitorul nu a reglementat expres o posibilitate a confuziunii de patrimoniu între entitatea juridică și persoana fizică, astfel încât în mod corect prima instanță a reținut că debitori ai C. BANK SA sunt persoanele fizice și nu persoana fizică autorizată supusă procedurii de insolvență.
Prin întâmpinarea depusă de intimată, s-a solicitat anularea recursului ca nemotivat, raportat la art. 302 ind.1 lit.c) C.proc.civ., însă această excepție se impune a fi respinsă întrucât, deși considerentele căii de atac sunt succinte, instanța poate determina motivele de nelegalitate ce au fost expuse în scris și argumentate de către recurentă.
Pe cale de consecință, Curtea apreciază că nu se identifică motive de casare sau modificare a sentinței atacate, astfel încât, în condițiile art. 312 C.proc.civ., a respins recursul, potrivit Deciziei civile nr. 42/R/16.01.2014 pronunțată în dosarul nr. 2375/108/2013/a1 de Curtea de Apel Timișoara, Secția a II-a Civilă.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment → |
|---|
