Schimb valutar. Agenţi economici. Licitaţie valutară

Prin Hotărârea Guvernului nr. 763/1991 (art. 3), s-a prevăzut că “în vederea efectuării de plăţi pentru importuri, executări de lucrări, transferuri de capital şi orice alte operaţiuni cu străinătatea, agenţii economici au dreptul să cumpere de la băncile autorizate, contra lei, la cursul de schimb al zilei, sumele în valută necesare”.

Dar, acest drept pentru agenţii economici de a cumpăra, contra lei, sumele în valută de la băncile autorizate, nu devine o obligaţie pentru acestea din urmă de a efectua astfel de tranzacţii pentru orice cerere de schimb către bănci, care ar fi de natură să afecteze echilibrul valutar al ţării.

în acest scop, prin Ordinul nr. 257 din 10 aprilie 1992 al guvernatorului Băncii Naţionale a României, au fost elaborate Normele privind organizarea şi funcţionarea pieţei valutare bancare, care prevăd că, în vederea schimbului valutar, se organizează licitaţii valutare, ceea ce presupune că astfel de operaţiuni au loc numai pe baza ofertei în valută făcută de Banca Naţională a României. Ca urmare, băncile autorizate pentru schimb onorează asemenea cereri ale agenţilor economici în limita disponibilului în valută pe care-1 pot oferi acestora din urmă. Licitaţia fiind un contract care se încheie în baza unui acord de voinţă între părţi, nici una dintre acestea nu poate fi constrânsă să încheie o astfel de convenţie decât în măsura în care voinţele lor se întâlnesc.

în speţă, reclamanta S.C. “M. I.” S.R.L. a chemat în judecată Banca Agricolă S.A. Bucureşti şi Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară pentru a fi obligate la plata unei sume în dolari SUA, cu dobânzile aferente, ca urmare a neexecutării ordinelor de fixing bancar, respectiv, a transformării sumelor în lei depuse pentru schimb valutar.

Instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei, reţinând că pârâtele nu erau obligate să transforme în dolari SUA sumele în lei aflate în contul reclamantei, această operaţiune efectuându-se numai în măsura în care există în depozit valută.

Apelul declarat de reclamantă a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti şi s-a schimbat sentinţa primei instanţe, în sensul admiterii în parte a acţiunii şi obligării pârâtei Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Bucureşti la efectuarea schimbului din lei în valută, în limita sumei de 1.321.675 dolari SUA.

Instanţa de apel a reţinut, în speţă, că între părţi a intervenit un contract de cont curent în baza căruia reclamanta a constituit un depozit, în lei, în vederea efectuării unui schimb valutar.

Recursul declarat de pârâta S.C. Banca Agricolă S.A. Bucureşti a fost admis, s-a casat decizia atacată şi s-a respins apelul.
Instanţa de recurs a reţinut - printre altele - că reclamanta nu era îndreptăţită să solicite obligarea pârâtei la efectuarea schimbului în valută, pe cale judecătorească, întrucât între părţile în litigiu nu a existat un contract prin care recurenta să se oblige să efectueze schimbul valutar solicitat de intimata-reclamantă, iar, potrivit Normelor privind organizarea şi funcţionarea pieţei valutare (aprobate prin Ordinul guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 257/1992), schimbul valutar se face pe bază de licitaţie şi în limita disponibilului în valută al băncilor autorizate.

(CSJ, s. com., dec. nr. 28/1996, Dr. nr. 8/1996, p. 136) 

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Schimb valutar. Agenţi economici. Licitaţie valutară