Titlu executoriu. Contract de credit bancar
Comentarii |
|
Contractul de credit bancar, intervenit între o societate comercială bancară şi un beneficiar de credite-debitor, nu constituie, în actualele reglementări legale, titlu executoriu, chiar dacă părţile au înscris o asemenea clauză în contract.
în conceptul de titlu executoriu art. 372 C. pr. civ. cuprinde hotărârile judecătoreşti şi actele considerate de lege ca fiind titluri executorii.
Potrivit art. 376 c. pr. civ., devin titluri executorii, prin învestirea cu formulă executorie, hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, înscrisurile autentificate şi orice alte hotărâri şi înscrisuri, în cazurile anume prevăzute de lege.
Contractul de credit bancar nu constituie un înscris anume prevăzut printr-o dispoziţie legală ca fiind titlu executoriu.
Clauza din contractul de credit bancar, prin care părţile au convenit, în sensul conferirii acestuia caracterul de titlu executoriu, nu-şi produce efecte, nefiind conformă unei prevederi legale.
Reţinerea instanţei de apel, în sensul caracterului de titlu executoriu al contractului de credit bancar ca fiind prevăzut de Legea nr. 9/1972 este criticabilă, această lege fiind abrogată expres, prin art. 80 din Legea finanţelor publice nr. 10/1991, noua reglementare neprevăzând o atare dispoziţie.
Nici reglementările privind societăţile comerciale bancare, respectiv Legea nr. 33/1991, nu cuprind prevederi în sensul atribuirii contractului de credit bancar caracterul de titlu executoriu.
Numai prin Legea nr. 34/1991 privind aprobarea Statutului Băncii Naţionale a României, s-a prevăzut caracterul executoriu al contractelor de credit încheiate de Banca Naţională Română.
în ce priveşte societăţile bancare, constituite în temeiul Legii nr. 33/1991 şi a Legii nr. 31/1990, statutele acestora nefiind aprobate de lege, ci prin hotărâre a Guvernului, nu se poate reţine ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 376 C. pr. civ.
Ca urmare, societăţile bancare, în vederea recuperării creanţelor, au de urmat procedura de drept comun, acţionarea în instanţă a debitorilor pentru obţinerea unei hotărâri definitive şi învestirea cu formulă executorie.
(CSJ, s.com,. dec. nr. 209/1996, Dr. nr. 8/1996, p. 139)
← Credit bancar. Nerestituire. Contract de gaj. încuviinţarea... | Schimb valutar. Agenţi economici. Licitaţie valutară → |
---|