Sultă Neexecutarea obligaţiei de plată Actualizarea creanţei
| Comentarii |
|
C.A. Piteşti, secţia civilă, nr. 178 din 22.01.2002
Neexecutarea de către pârâtă a hotărârii de partaj, în sensul neachitării sumelor datorate cu titlu de sultă, face admisibilă actualizarea acestora în temeiul art. 1073 C. civ.
Judecătoria Câmpulung a admis acţiunea reclamantului şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumelor de 37.211.544 lei şi 3.654.325 lei, valori actualizate ale sumelor datorate cu titlu de sultă în urma partajului intervenit între părţi, precum şi la plata cheltuielilor de judecată. S-a reţinut, în pronunţarea acestei hotărâri, că părţile şi-au partajat bunurile dobândite în timpul căsătoriei şi, până la data pronunţării sentinţei, pârâta s-a opus cu rea-credinţă încercărilor repetate ale reclamantului de a intra în posesia bunurilor atribuite în lotul său sau a echivalentului valoric al acestora.
Tribunalul Argeş a admis apelul pârâtei şi, în urma suplimentării probatoriului, a schimbat sentinţa, obligând-o pe aceasta la restituirea bunurilor rămase în posesia sa sau a contravalorii lor, în sumă de 2.503.000 lei, precum şi la suma de 4.521.021 lei, ce reprezintă valoarea actualizată a sumei de 2.820.972 lei, fiind compensate cheltuielile de judecată. În adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel a reţinut că reclamantul a solicitat doar reevaluarea bunurilor încă nerestituite, nu a întregului său lot, cum greşit a procedat instanţa de fond, iar în ceea ce priveşte perioada de reevaluare, a fost stabilită începând cu data de 2 februarie 2000, pentru sulta stabilită prin hotărârea de partaj şi până la data de 31 august 2001.
Soluţionând recursul declarat de reclamant, Curtea de apel a admis calea de atac şi a modificat decizia, în sensul că valoarea reactualizată a bunurilor este de 3.607.799 lei, în loc de 2.503.000 lei, menţinând celelalte dispoziţii ale deciziei. La stabilirea acestei sume, instanţa de recurs a ţinut cont de criteriul de actualizare al primei expertize contabile efectuată în cauză, respectiv indicele de creştere al sultei, pentru perioada februarie 2000 - 24 octombrie 2000 şi de prevederile art. 1088 C. civ., precum şi de faptul că reclamantul nu a formulat o cerere în condiţiile art. 294 alin. (2) C. proc. civ., pentru perioada scursă în continuare.
Pentru aceste considerente, recursul a fost admis în temeiul art. 312 C. proc. civ. şi decizia modificată în sensul arătat.
Comentariu:
În practica judiciară a instanţei sunt opinii diferite cu privire la actualizarea prin hotărâre judecătorească a dreptului de creanţă, în condiţiile în care creditorul a rămas în pasivitate, fie în sensul punerii în întârziere a debitorului, fie al dreptului reclamantului-creditor de a aştepta executarea titlului său şi, ulterior, a cere reactualizarea sumelor datorate.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, s-a pronunţat prin decizia nr. 1377 din 6 martie 2001, în sensul că nu este îndreptăţit creditorul la actualizarea creanţei în raport de rata inflaţiei, dacă a rămas în pasivitate şi nu a solicitat punerea în executare a hotărârii judecătoreşti prin care a fost stabilită creanţa, reţinându-se că, în primul rând, creditorii trebuie să pună în întârziere pe debitori, neputându-se accepta să se pretindă o diligenţă mai mare a acestora din urmă, ceea ce nu este nici în spiritul art. 1088 alin. (2) C. civ., cu atât mai mult cu cât debitorul poate spera într-o prescripţie sancţionatorie a executării, prevăzută de Decretul nr. 167/1958.
| ← Taxe judiciare de timbru Scutire în cazul CEC (Casei de... | Consilier juridic Asociere în societăţi comerciale... → |
|---|
