Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 2795/2014. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2795/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 2574/193/2014
Dosar nr._ Contestație la executare
ROMANIA
JUDECATORIA BOTOSANI – SECȚIA PENALĂ
JUDETUL BOTOSANI
Ședința publică din 1 octombrie 2014
PREȘEDINTE – M. M.
GREFIER – O. S.
SENTINȚA PENALA NR. 2795
La ordine judecarea contestației la executare formulată de condamnatul A. V., încarcerat în Penitenciarul B..
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit condamnatul.
Procedura – fără citare și fără participarea procurorului.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța, constatând că procesul este în stare de judecată, îl reține spre deliberare.
Desfășurarea ședinței a fost înregistrată audio conform art.369 alin.1 din Codul de procedură penală.
J U D E C A T A :
Asupra contestației la executare de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 11 februarie 2014, condamnatul A. V., aflat în Penitenciarul B., a solicitat aplicarea legii favorabile și, în consecință, reducerea pedepsei.
În motivarea contestației condamnatul arată că una din infracțiunile reținute în sarcina sa respectiv sfidarea organelor judiciare nu mai este prevăzută de legea penală astfel că trebuie să se constate că a fost dezincriminată. Mai susține acesta că în raport de dispozițiile art.14, art.15 din vechiul Cod penal, celelalte pedepse aplicate trebuie reduse.
În susținerea cererii condamnatul a mai invocat o situație familială dificilă și starea sa precară de sănătate, acesta prezentând mai multe afecțiuni ce fac tot mai greu de suportat regimul de detenție.
Cererea condamnatului A. V. a fost calificată ca fiind o contestație la executare întemeiată pe disp. art. art.595, art.598 din Codul de procedură penală coroborate cu art.23 alin.2 din Legea nr. 255/2013.
Art.595 din Codul de procedură penală prevede că, dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă, intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art. 4 și 6 din Codul penal.
Potrivit dispozițiilor art.6 din Codul penal actual, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art.23 alin.2 din Legea nr. 255/2013, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 116/2013, cererile, contestațiile și sesizările privind persoanele aflate în executarea pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate se soluționează de urgență și cu precădere de către instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de reeducare. În baza acestui text de lege instanța a dispus ca judecarea cauzei să se facă fără citarea contestatorului și fără participarea procurorului.
Din examinarea probatoriului dosarului (constând în copia mandatului de executare a pedepsei, fișa întocmită de comisia constituită la Penitenciarul B. de evaluare a incidenței legii penale favorabile, actele medicale depuse de condamnat) instanța reține că numitul A. V. a fost condamnat prin sentința penală nr.48/15.02.2011 a Judecătoriei P., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 50/22.01.2013 a curții de Apel Iași, la pedeapsa de 4 ani închisoare (mandat de executare nr. 42/2011 din 23.01.2013/2013).
Prin sentința penală menționată s-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea la data de 21 octombrie 2009 a infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 239 alin. 1 și 5, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal din 1969 și la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea la aceeași dată a infracțiunii de sfidarea organelor judiciare prevăzută de art. 272 ind. 1 teza a II-a Cod penal din 1969.
În baza art. 85 Cod penal anterior instanța a dispus anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr.733/05.05.2004 a Judecătoriei P., rămasă definitivă conform deciziei penale nr. 189/15.03.2005 a Curții de Apel Iași, după care a repus în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv: 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 2 Cod penal din 1969; 4 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969.
În baza art.85 Cod penal anterior, instanța a dispus anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr.1666/23.10.2006 a Judecătoriei P. (rămasă definitivă conform deciziei penale nr. 545/28.06.2007 a Curții de Apel Iași) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal anterior.
Constatând că infracțiunile pentru care contestatorul a fost condamnat prin sentințele penale nr.733/05.05.2004 și nr.1666/23.10.2006 ale Judecătoriei P. sunt concurente, s-a dispus, în temeiul art.33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal din 1969, contopirea acestora, stabilindu-se ca rezultantă pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 39 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b Cod penal din 1969, instanța a dispus contopirea pedepselor de 1 an închisoare și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 48/15.02.2011 a Judecătoriei P. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicând pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită la 4 ani închisoare.
S-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și b Cod penal anterior.
Condamnatul a început executarea pedepsei la data de 23.01.2013, urmând ca aceasta să expire la data de 22.01.2017.
Prin sentința penală nr.1082 din 8 aprilie 2014 a Judecătoriei B. s-a admis contestația la executare formulată de numitul A. V., contestație întemeiată pe art.23 din Legea nr. 255/2013, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 116/2013 și art.595 din Codul de procedură penală. S-a constatat că sunt incidente în cauză disp. art. 4 Cod penal actual în raport de infracțiunea de sfidarea organelor judiciare care nu mai este incriminată de legea penală nouă. În consecință, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.48/15.02.2011 a Judecătoriei P. și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente astfel:
- 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. 239 alin 1 și 5, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal din 1969;
- 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de sfidarea organelor judiciare prev. și ped. de art. 272 ind. 1 teza a II-a Cod penal din 1969;
- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.733/05.05.2004 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 2 Cod penal din 1969;
- 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.733/05.05.2004 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969;
- 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1666/23.10.2006 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969;
- sporul de 1 an închisoare.
S-a menținut măsura anulării suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.733/05.05.2004 a Judecătoriei P. și a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr.1666/23.10.2006 a Judecătoriei P..
În temeiul art.33 lit. a, 34 lit. b Cod penal din 1969 s-au contopit pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 733/05.05.2004 și 1666/23.10.2006 ale Judecătoriei P. și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare .
În temeiul art.39 alin. 1 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal s-a contopit această pedeapsă rezultantă cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 48/15.02.2011 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj și s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită la 4 ( patru ) ani închisoare.
Prin aceeași hotărâre s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.65, art. 66 lit. a, b Cod penal și s-a dedus din pedeapsă durata detenției de la data de 23.01.2013 la zi. Totodată, s-a anulat mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr.48/15.02.2011 a Judecătoriei P. și s-a dispus emiterea unui nou mandat.
Se constată astfel că situația juridică a condamnatului a fost deja analizată din perspectiva aplicării legii penale favorabile prin sentința menționată anterior.
O nouă cerere având același obiect, temei juridic și aceleași părți nu este admisibilă. În acest sens dispune și art.599 alin.5 din Codul de procedură penală, text conform căruia „cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări”. Cum prin cererea de față condamnatul solicită tot aplicarea legii penale favorabile, invocând inclusiv faptul că infracțiunea de sfidare a organelor judiciare a fost dezincriminată, instanța urmează să dispună respingerea prezentei contestații la executare.
În ce privește celelalte aspecte invocate de condamnat privind situația sa familială și afecțiunile medicale pe care le prezintă, instanța constată că nu au relevanță juridică în cauză, neputându-se dispune modificarea unor pedepse aplicate prin sentințe definitivă pe aceste considerente. Situația familială a petentului se are în vedere, alături de celelalte criterii prevăzute de lege, la individualizarea pedepsei iar existența unor boli ce îl pun pe condamnat în imposibilitatea executării imediate a pedepsei poate constitui motiv de întrerupere a executării pedepsei.
În consecință, se constată că în cauză nu se impune modificarea pedepsei în executarea căreia este arestat numitul A. V. motiv pentru care instanța va respinge contestația la executare formulată de acesta.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, contestatorul va achita statului cheltuielile judiciare către stat în sumă de 40 lei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE :
Respinge contestația la executare formulată în temeiul art.23 din Legea nr. 255/2013 raportat la art.595 Cod procedură penală de contestatorul A. V., fiul lui P. și I., născut la data de 06.02.1960, CNP_, domiciliat în mun. P., ., județul Iași, în prezent persoană privată de libertate în Penitenciarul B..
Obligă contestatorul să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 40 lei, conform art.275 alin.2 din Codul de procedură penală.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. M.M
Tehnored. M.M/2 ex.
27. 04.2015
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
