Mărturia mincinoasă. Art. 260 C.p.. Sentința nr. 2086/2014. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2086/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 27868/193/2013
Dosar nr._ -art. 260 alin. 1 Cod Penal/1968-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. JUDEȚUL B.
Ședința publică din 23 iunie 2014
PREȘEDINTE – S. I.
GREFIER – C. A. P.
Ministerul Public prin reprezentant
PROCUROR – P. C.
SENTINȚA PENALĂ NR. 2086
La ordine, pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul M. C., având ca obiect „mărturie mincinoasă”, prev. de art. 260 alin. 1 Cod Penal/1968.
Judecata a avut loc în ședința publică din 18 iunie 2014, dezbaterile fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință penală, când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 23 iunie, când:
Dezbaterile orale din timpul ședinței au fost înregistrate audio potrivit dispozițiilor art. 369 Cod procedură penală.
INSTANȚA,
Asupra acțiunii penale de față:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. din data de 17.12.2013 (emis în dosarul nr. 5935/P/2012) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului M. C., pentru săvârșirea infracțiunii de „mărturie mincinoasă”, prev. și ped. de art. 260 alin. 1 Cod Penal/1968, faptă constând în aceea că, la data de 08.10.2012, fiind audiat în calitate de martor în fața instanței de judecată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., privind pe inculpații A. G., Patatu C. și G. F., inculpatul M. C. a declarat aspecte contradictorii cu cele relatate în cursul urmăririi penale, de natură a-i favoriza pe inculpați și de a influența decizia judecătorului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.12.2013.
Prin actul de sesizare a instanței, s-au arătat următoarele:
La data de 14 noiembrie 2012, P. de pe lângă Judecătoria B. s-a sesizat din oficiu față de numitul M. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „mărturie mincinoasă” în dosarul penal nr._ aflat pe rolul Judecătoriei B..
În fapt, prin Rechizitoriul din data de 13.06.2012 întocmit în dosarul penal nr. 4075/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților A. G., Patatu C. și G. F., pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 182 alin. 1 Cod Penal, constând în aceea că, la data de 04.09.2010 aceștia l-au lovit pe numitul C. F. M. cu furcile și pumnii, cauzându-i leziuni care au necesitat 74-75 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
În cursul urmăririi penale, la data de 07.10.2010 a fost audiat olograf, în calitate de martor, numitul M. C., consătean cu inculpații, care a relatat că a fost martor la agresiune și chiar a intervenit verbal pentru aplanarea acesteia. Aceleași aspecte le-a declarat susnumitul și după începerea urmăririi penale, la data de 02.11.2011, când depoziția i-a fost consemnată de șeful Postului de Poliție Cristești, agent principal B. P., în calitate de organ de cercetare penală, depoziție la sfârșitul căreia martorul a consemnat personal „Aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez după ce mi-a fost citită, iar cele scrise corespund cu cele declarate verbal”.
Ulterior, în fața instanței de judecată, inculpatul M. C. și-a schimbat poziția și a retractat declarațiile de la urmărire penală, afirmând că nu a văzut și nu cunoaște nimic despre fapta care formează obiectul cauzei, iar declarațiile din cursul urmăririi penale au fost consemnate de lucrătorii de poliție, el doar semnându-le în grabă, fără a lua cunoștință de conținutul lor.
Aceeași poziție a menținut-o și cu ocazia primei declarații date în prezenta cauză, sub învinuirea de mărturie mincinoasă, susținând că nu el a scris declarația din data de 07.10.2010, respectiv finalul declarației din data de 02.11.2011, ci acestea au fost consemnate de lucrătorii de poliție, iar el doar le-a semnat, fără a lua cunoștință de conținutul lor – aspect infirmat de șeful Postului de Poliție Cristești, B. P., audiat ca martor în această cauză.
Conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr._/27.06.2013, întocmit de specialiștii Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J B., scrisul din depoziția de martor din data de 07.10.2010 și cea din partea finală a declarației din 02.11.2011 a fost executat personal de către numitul M. C..
Prezența inculpatului M. C. la locul agresiunii ce a avut loc la data de 04.09.2010 a fost susținută constant de către martorii C. D.-I. și C. F. M.. Mai mult, s-a stabilit că de la momentul audierii de către organul de cercetare penală și până la cel al audierii de către instanța de judecată, între inculpatul M. C. și familia persoanei vătămate C. F. M. a intervenit o stare conflictuală legată de proprietatea unei suprafețe de teren, fapt ce motivează dorința de răzbunare și scopul ascuns al schimbării declarațiilor inculpatului în fața instanței.
S-a arătat că, în drept, fapta inculpatului M. C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „mărturie mincinoasă”, prev. și ped. de art. 260 alin. 1 din Codul Penal/1968.
În stabilirea situației de fapt s-au administrat următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare din oficiu a procurorului de ședință (fila 7 dosar UP); declarațiile inculpatului M. C. (filele 9-13 dosar UP); raportul de constatare tehnico-științifică nr._/27.06.2013 (filele 14-19 dosar UP); depozițiile de martor ale inculpatului M. C. din dosarul nr. 4075/P/2010 (filele 20-21 dosar UP); declarațiile martorilor C. D.-I. (filele 22-23 dosar UP) și C. F. M. (filele 24-25 dosar UP), B. P. (filele 26-27 dosar UP); copia Rechizitoriului nr. 4075/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. (filele 28-29 dosar UP) și declarația de martor dată în instanță de către inculpatul M. C. (fila 30 dosar UP) și ale celorlalte părți (filele 31-38 dosar UP).
Prin încheierea din 09.05.2014, Judecătorul de Cameră Preliminară, în baza art. 346 alin. 2 Cod Procedură Penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 5935/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., privind pe inculpatul M. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de „mărturie mincinoasă”, prev. de art. 260 Cod Penal/1968, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul M. C., stabilind termen de judecată la data de 18 iunie 2014.
La termenul din 18 iunie 2014, primul termen de judecată cu procedură completă și cu inculpatul prezent, s-a procedat la prezentarea pe scurt a rechizitoriului, iar inculpatului i s-au adus la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale pe care le are în cursul procesului penal, inclusiv dreptul de a beneficia de dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod Procedură Penală, respectiv reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul pedepsei închisorii, dacă recunoaște în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată și solicită judecarea în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Inculpatul M. C., în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art. 374 alin. 4, art. 375 Cod Procedură Penală, recunoscând acuzația formulată împotriva lui, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B..
Cererea inculpatului M. C. cu privire la modalitatea de judecare a cauzei a fost admisă de către instanța de judecată, care a constatat că sunt îndeplinite condițiile art. 374 alin.4 din Codul de Procedură Penală, pentru aplicarea procedurii simplificate, având în vedere poziția procesuală a inculpatului, care a recunoscut fapta și nu a contestat mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale. De asemenea, instanța a considerat că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale este suficient pentru stabilirea situației de fapt, neimpunându-se administrarea altor mijloace de probă.
Având în vedere dispozițiile art. 5 Cod Penal, text ce prevede că în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabile, și că de la data comiterii infracțiunii deduse judecății, respectiv începând cu data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, ce conține noi dispoziții incriminatorii, instanța a pus în discuție aplicarea legii penale mai favorabile și schimbarea încadrării juridice. În aceste condiții, instanța va proceda la examinarea comparativă a normelor cuprinse în cele două coduri și la aplicarea legii penale mai favorabile inculpatului.
La stabilirea legii penale mai favorabile, instanța are în vedere faptul că infracțiunea de „mărturie mincinoasă”, prevăzută de art. 260 Cod Penal/1968 are corespondent în Noul Cod Penal în art. 273 alin. 1. Față de vechea reglementare care prevedea că infracțiunea de mărturie mincinoasă se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, noua reglementare conține prevederi mai favorabile, prevăzând că infracțiunea de mărturie mincinoasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Instanța constată că pe lângă faptul că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de „mărturie mincinoasă” sunt mai reduse în Noul Cod Penal față de vechea reglementare, Noul Cod Penal prevede și posibilitatea condamnării la pedeapsa amenzii în cazul acestei infracțiuni, astfel că se consideră că se impune schimbarea încadrării juridice din art. 260 alin. 1 Cod Penal/1968 în art. 273 alin. 1 Cod Penal.
La individualizarea judecătorească a pedepsei pe care o va aplica inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 din Cod Penal, faptul că inculpatul M. C. a recunoscut, în cele din urmă, săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, avea 66 de ani la data comiterii faptei, este pensionar, căsătorit, faptul că soția sa este suferindă de diabet și este paralizată pe partea stângă, el însuși este suferind de insuficiență respiratorie și astm bronșic (astfel cum rezultă din înscrisurile medicale depuse la dosar la ultimul termen de judecată) și nu în cele din urmă circumstanța că inculpatul nu are antecedente penale, încălcând pentru prima data legea penală.
Față de circumstanțele reale și personale reținute mai sus, instanța, după reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, conform art. 396 alin. 10 Cod Procedură Penală, îi va aplica inculpatului pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, având în vedere vârsta inculpatului, faptul că inculpatul se află la primul contact cu legea penală și că atitudinea sa a fost oscilantă, în cele din urmă recunoscând fapta, și constatând că pedeapsa aplicată este de cel mult 3 ani, respectiv pedeapsa de 8 luni închisoare, că inculpatul nu are antecedente penale, astfel fiind îndeplinită condiția referitoare la inexistența stării de recidivă, că inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel cum a fost consemnat în declarația acestuia din 18 iunie 2014, instanța, în temeiul art. 91, 92 Cod Penal, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va stabili un termen de supraveghere de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul Penal, instanța va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune B. la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cod Penal, instanța va impune condamnatului să execute obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune B..
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare la Primăria Cristești.
Văzând și disp. art. 274 alin. 1 Cod Procedură Penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptei inculpatului M. C., fiul lui A. și I., născut la data de 16.05.1947 în loc. Cristești, județul B., cu domiciliul în satul și ., CNP -_, studii – 8 clase, căsătorit, fără antecedente penale, din infracțiunea prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal/1968 în infracțiunea prevăzută de art. 273 alin. 1 Cod penal.
Condamnă pe inculpatul M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de „mărturie mincinoasă” prev. și ped. de art. 273 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
În temeiul art. 91, 92 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni.
În temeiul art. 93 alin. (1) Cod pena obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune B. la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal impune condamnatului să execute obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de Probațiune B..
În temeiul art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare la Primăria Cristești, județul B..
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului suma de 145 lei cu titlu de cheltuieli judiciare; onorariu avocat oficiu B. M. L. R. (delegație nr. 138/2014) ce se va avansa Baroului B. din fondurile Ministerului Justiției rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2014.
PREȘEDINTE, Grefier plecat în concediu pentru creșterea copilului,
SEMNEAZĂ GREFIER-ȘEF SECȚIA PENALĂ
Red. S.I./Thred. A.A./ 4 ex.
06.05.2015
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1037/2014.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
