Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Hotărâre din 18-11-2014, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 9996/193/2014
Dosar nr._
Plângere art. 39 Lg. 254/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. –SECȚIA PENALĂ
JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2014
PREȘEDINTE: V. A.
GREFIER: B. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria B. a fost reprezentat de procuror – A. D.
SENTINȚA PENALĂ NR. 3239
La ordine judecarea contestației formulate în temeiul art. 39 din Legea nr. 254/2013 de către contestatorul I. A..
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit contestatorul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-au primit relațiile solicitate de la P. B..
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondată, a contestației menționând că regimul de executare a pedepsei a fost corect stabilit.
Dezbaterile orale din timpul ședinței de judecată au fost înregistrate audio potrivit dispozițiilor art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
J U D E C A T A,
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08 iulie 2014 sub număr de dosar_, petentul condamnat I. A. a formulat contestație împotriva încheierii nr. 317 /26.06.2014 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate la P. B. prin care s-a respins plângerea formulată împotriva modului de stabilire a regimului de executare a pedepsei.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. 302/2014 al Penitenciarului B..
În cauză instanța a dispus audierea contestatorului la termenul de judecată din data de 02.09.2014.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal nr. 1112/17.06.2014 al Comisiei din cadrul Penitenciarului B., în urma analizei situației deținutului I. A., s-a dispus repartizarea deținutului în regim închis de executare a pedepsei.
Petentul a formulat plângere împotriva acestei decizii adresată judecătorului de supraveghere a privării de libertate .
Prin încheierea nr. 317/26.06.2014, judecătorul de supraveghere a privării de libertate la P. B. a respins plângerea formulată de petent, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 36 al. 2 din Legea 254/2013 care să permită includerea în mod excepțional în regimul de executare imediat inferior ca și grad de severitate, dat fiind cuantumul pedepsei pe care o execută petentul.
Analizând contestația formulată, instanța reține că, în conformitate cu art. 39 alin 2 din Legea 254/2014, stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabilește de Comisia din cadrul penitenciarului prin luarea în considerare a mai multor criterii, respectiv durata pedepsei privative de libertate, gradul de risc al persoanei condamnate, antecedentele penale, vârsta și starea de sănătate, conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, nevoile identificate și abilitățile persoanei, disponibilitatea persoanei de a presta muncă și de a participa la activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și de asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională.
Potrivit art. 39 alin. 1 din Legea nr. 254/2013, regimul de executare a pedepsei se stabilește de către comisia prevăzută la art. 32 la prima întrunire a acesteia, după terminarea perioadei de carantină și observare, sau după aplicarea regimului provizoriu.
Instanța va reține că petentul I. A. a fost depus în penitenciar la data de 14.06.2013, iar după terminarea perioadei de carantină și observare, la data de 17.06.2014, cu ocazia întrunirii comisiei, situația acestuia a fost analizată, iar prin raportare la pedeapsa pe care o are de executat, respectiv 6 ani închisoare i s-a stabilit regimul de executare închis, care se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar nu depășește 13 ani.
Potrivit art. 37 alin 2 din Legea nr. 254/2013, în mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana condamnatului, precum și comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Interpretând cele două texte coroborat, instanța consideră că, la stabilirea regimului de executare a pedepsei, trebuie să fie avut în vedere în primul rând cuantumul pedepsei aplicate condamnatului. În mod excepțional, raportat la toate criteriile enumerate mai sus, atât cele prevăzute de art. 39 cât și cele din art. 37 al. 2, se poate alege un alt regim de executare, inferior sau superior ca grad de severitate.
Instanța va reține că nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 37 alin. 2 din Legea nr. 254/2014 având în vedere pedeapsa pe care petentul o execută și anume de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
Față de toate aceste considerente și reținând că nu există date referitoare la persoana contestatorului, care să justifice repartizarea acestuia la un regim de executare a pedepsei inferior ca și grad de severitate în raport cu cel rezultând din pedeapsa aplicată, instanța constată că în mod corect s-a dispus repartizarea la regim închis, soluția judecătorului de supraveghere a privării de libertate de respingere a plângerii fiind legală și temeinică. Pe cale de consecință, în baza art. 39 al. 10 rap. la art. 36 al. 1 din Legea 254/2013, va respinge ca neîntemeiată contestația împotriva încheierii nr. 317/26.06.2014 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate formulată de contestator.
În baza art. 275 al. 2 Cod procedură penală va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 30 de lei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de contestatorul I. A., fiul lui T. și L., născut la data de 10.04.1991, CNP_, în prezent deținut în P. B., împotriva încheierii nr. 317/26.06.2014 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate la P. B..
Obligă contestatorul să plătească statului suma de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. AV
Tehnored. BM
Ex. 4/04.05.2015
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 3526/2014.... → |
|---|
