Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 382/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 382/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 2362/235/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal:3184
DECIZIE PENALĂ NR. 382/2014
Ședința publică din 26 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I.
GREFIER: A. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror M. R. GRADINARIU
Pe rol se află soluționarea contestației declarate de contestatorul-condamnat M. A. C. împotriva Sentinței Penale nr. 1601/26.09.2014 pronunțată de Judecătoria G..
La apelul nominal făcut în ședință, au răspuns contestatorul-condamnat, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. M. G. D., cu delegație avocațială la dosar, fila 9.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La întrebarea instanței, condamnatul arată că își menține contestația formulată în cauză. Arată că este de acord să fie reprezentat de apărătorul din oficiu desemnat în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a contestației.
Reprezentanta contestatorului-condamnat depune la dosar un set de înscrisuri și solicită admiterea cererii de liberare condiționată. Apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile legale, respectiv executarea fracției de pedeapsă prevăzută de lege, stăruința în muncă și existența dovezilor temeinice de îndreptare, raportat la actele dosarului, caracterizarea condamnatului, actele medicale. Ca atare, apreciază că în mod nefondat instanța de fond a respins cererea de liberare condiționată, fixând termen de reiterare a cererii data de 18.12.2014.
Reprezentanta Ministerului Public arată că din ansamblul probator de la dosar rezultă neîndeplinirea cumulativă a condițiilor privind liberarea condiționată, condamnatul având abateri disciplinare, nu a muncit, deși nu a fost declarat inapt.
Contestatorul-condamnat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față,
În baza lucrărilor dosarului, tribunalul constată că Judecătoria G. prin sentința penală nr. 1601/26.09.2014 a Judecătoriei G. respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul M. A.-C., fiul lui A. și D., CNP_, de sub efectul pedepsei de 3 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 291/CC/2014, pronunțată de Judecătoria Bistrița
În temeiul art. 587, alin. 2, C. proc. pen. s-a stabilit termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată pentru data de 18.12.2014.
În temeiul art. 172, alin. 2, C. proc. pen. suma de 100 lei s-a avansat d-nei av. B. L..
În temeiul art. 275, alin. 2, C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 150 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, petentul M. A.-C., a solicitat liberarea condiționată de sub efectul pedepsei de 3 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 291/CC/2014, pronunțată de Judecătoria Bistrița., însă din actele dosarului a rezultat faptul că nu sunt îndeplinite cerințele legale în materie și cererea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație condamnatul, solicitând admiterea cererii sale, invocând aceleași motive ca în fața primei instanțe.
Analizând contestația înregistrată sub nr.de mai sus, tribunalul apreciază că este nefondată și în temeiul art.425 al.7 pc.1 lit.b NCPP, o va respinge. Aceasta deoarece prima instanță a pronunțat o sentință legală și temeinică sub toate aspectele. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal din 1969, „După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, petentul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Iar potrivit dispozițiilor art. 60, alin. 1, din Codul penal din 1969„Petentul care din caza sănătății sau din alte cauze nu a fost niciodată folosit la muncă ori nu mai este folosit, poate fi liberat condiționat după executarea fracțiunilor de pedeapsă arătate la art. 59, sau după caz, în art. 591, dacă dă dovezi temeinice de disciplină și îndreptare”.
Potrivit dispozițiilor art. 100, C. pen. „Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel petent a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani; b) cel petent se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; c) cel petent a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; d) instanța are convingerea că persoana petentă s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”. Dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare, petentul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute la art. 101, alin. 1, C. pen. și poate fi obligat la a respecta măsurile de supraveghere prevăzute la art. 101 alin. 2, C. pen.
Din comparația celor două texte, instanța apreciază că legea veche este mai favorabilă întrucât: liberarea condiționată nu este condiționată de natura regimului de executare și de îndeplinirea obligațiilor civile. De asemenea, cel liberat condiționat nu trebuie să se supună nici unei măsuri de supraveghere.
În temeiul dispozițiilor Codului penal din 1969, pentru a fi dispusă liberarea condiționată trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: 1. executarea fracțiunii de pedeapsă; 2. stăruința în muncă și 3. dovezi temeinice de îndreptare. In ipoteza în care petentul nu a fost folosit la muncă din pricina sănătății sale sau din alte motive, trebuie îndeplinite doar condițiile nr. 1 și 3. De asemenea, se vor avea în vedere și antecedentele penale ale petentului.
În lumina acestor dispoziții legale liberarea condiționată apare ca și o instituție menită a încuraja persoanele private de libertate de a-și revizui conduita și totodată de a le recompensa în ipoteza în care au realizat acest lucru. Instituția trebuie privită ca una excepțională având în vedere și formularea legiuitorului „poate fi liberat condiționat”, ceea ce înseamnă că în ipoteza constatării ca îndeplinite a condițiilor prevăzute de lege, instanța nu este obligată a dispune liberarea condiționată, putând aprecia de la caz la caz dacă această măsură este benefică petentului și societății.
În speță, pentru a putea beneficia de liberare condiționată, petentul trebuie să execute o fracțiune de 2/3 din pedeapsă, ceea ce corespunde unui număr de 892 zile. Până la data analizării sale în comisia de liberare condiționată a executat 893 zile închisoare. Instanța a constatat că această primă condiție este îndeplinită, petentul având executată fracția de pedeapsă prevăzută de lege.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv stăruința în muncă, instanța a constatat că aceasta nu este îndeplinită, petentul neavând câștigată nici o zi ca urmare a muncii prestate. Această împrejurare îi este pe deplin imputabilă întrucât nu era inapt de a munci. Stăruința în muncă trebuie să fie manifestată pe toată durata executării pedepsei. Chiar dacă legea nu prevede în mod expres înțelesul noțiunii de stăruință în muncă, instanța a apreciat că petentul nu trebuie să facă altceva decât să demonstreze că își poate asigura existența în mod licit în libertate. În libertate, asigurarea unei existențe licite implică stăruință în muncă, adică activități lucrative zilnice, cu excepția situațiilor prevăzute de lege. În consecință și stăruința în munca depusă pe parcursul executării pedepsei trebuie să aibă un sens identic, respectiv să se manifeste cu aceeași regularitate ca în libertate. Dacă petentul nu se poate supune acestei exigențe în detenție, cu siguranță nu va putea face acest lucru nici în libertate.
Instanța a apreciat că nici cea de-a treia condiție prevăzută de lege nu este îndeplinită în speță. Instanța a reținut însă că pe parcursul executării pedepsei petentul a săvârșit 2 abateri disciplinare, toate rămânând neridicate.
În consecință, constatând neîndeplinite condițiile prevăzute de art. 59, alin. 1, din Codul penal de la 1969 pentru liberarea condiționată, instanța de fond a respins cererea de liberare condiționată formulată. Având în vedere abaterile disciplinare comise pe parcursul executării pedepsei, și reticența acestuia față de activitățile lucrative, în temeiul art. 587, alin. 2, C. proc. pen. instanța a stabilit termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată pentru data de 18.12.2014.
Față de cele de mai sus, în baza art.425 al.7 pc.1 lit.b NCPP, tribunalul va respinge contestația formulată de către condamnatul M. A. C. împotriva sentinței penale nr.1601 din 26.09.2014 a Judecătoriei G..
Potrivit art.272 NCPP, onorariul avocațial din oficiu, cuvenit av.M. G. D., în sumă de 100 lei se va suporta de la FMJ.
În baza art.275 al.2 NCPP, va fi obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 50 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.425 al.7 pc.1 lit.b NCPP, respinge contestația formulată de către condamnatul M. A. C. ( fiul lui A. și D., născut la 03.03.1988, deținut în Penitenciarul G.), împotriva sentinței penale nr.1601 din 26.09.2014 a Judecătoriei G..
Potrivit art.272 NCPP, onorariul avocațial din oficiu, cuvenit av.M. G. D., în sumă de 100 lei se suportă de la FMJ.
În baza art.275 al.2 NCPP, obligă condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 50 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A. I. A. D.
Red. 4 ex./A.I./D.M.
16.12.2014
Jud.fond: G. M. I.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 150/2014.... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... → |
|---|
