Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 981/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 981/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 4416/311/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 981
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. T. O.
Grefier I. M. L.
Ministerul Public –P. de pe lângă Tribunalul D. a fost reprezentat prin procuror D. B.
Pe rol judecarea contestației formulate de către condamnatul S. M., deținut în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr.4028 din data de 05.08.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect contestația la executare (art.598 NCPP)
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul-condamnat S. M., personal și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat N. G.-R., în baza împuternicirii avocațiale nr.9640/2014.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra contestației.
Avocat N. G.-R., desemnat din oficiu pentru contestatorul-condamnat, solicită admiterea contestației în măsura în care se apreciază a fi îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a contestației, ca nefondată, cu consecința menținerii soluției primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Contestatorul-condamnat S. M., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației, întrucât prejudiciul a fost recuperat, e căsătorit, are trei copii.
Dezbaterile fiind închise;
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față;
Prin sentința penală nr.4028 din data de 05.08.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art.595 C.p.p. s-a respins contestația la executare formulată de condamnatul S. M., deținut în Penitenciarul C..
În baza art. 275 alin.2 C.p.p. a fost obligat condamnatul la plata sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli efectuate de stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._, petentul condamnat S. M. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea pe care o execută.
Prin s.p. 525/03.06.2014 Judecătoria Slatina a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare formulată de petentul condamnat S. M..
La dosarul cauzei s-au depus o copie de pe mandatul de executare a pedepsei aplicate condamnatului, o copie a sentinței penale menționate, însoțită de un referat al compartimentului de executări penale privind data și modalitatea rămânerii definitive, fișa de evaluare.
Analizând actele dosarului prin prisma dispozițiilor legale, instanța a reținut următoarele:
Petentul condamnat S. M. a fost condamnat, prin s.p.385 din 09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, definitivă prin dec. pen. 2332/18.11.2013 a Curții de Apel C., la pedeapsa de 10 ani închisoare.
Prin aceeași sentință, în baza art. 71 C.p.,i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p.
În baza sentinței penale nr. 385 din 09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina,definitivă prin dec. pen. 2332/18.11.2013 a Curții de Apel C., s-a emis MEPÎ 392/19.11.2013 de către Judecătoria Slatina,executarea pedepsei începând la data de 24.09.2012.
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., „când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.”
Însă, conform art. 4 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, „pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod proc. pen., instanța a analizat, în ordinea menționată, următoarele aspecte: aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă
În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța a stabilit limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.
Astfel, instanța a reținut că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,alin. 2 li. b, alin. 2 ind. 1 lit. a cu aplic. art. 37 lit. b și art. 75 lit. c C.p. de la 1969.
Analizând pedeapsa aplicată inculpatului S. M. pentru această infracțiune potrivit noilor incriminări, instanța a constatat că pedeapsa aplicată pentru această infracțiune îndeplinește cerințele de legalitate, nefiind mai mare decât maximul special al pedepsei potrivit noilor incriminări, în speță 10 ani închisoare pentru tâlhărie calificată prev. de art.234 alin.1 lit.d NCP.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a constatat că nu este întemeiată cererea formulată de petentul condamnat S. M. și în temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art.595 C.p.p. a respins contestația la executare formulată de condamnatul S. M..
Împotriva acestei soluții, condamnatul S. M. a formulat contestație, fără a o motiva în scris, solicitând, cu ocazia dezbaterilor în fața instanței de control judiciar, admiterea contestației și, pe fond, aplicarea legii penale mai favorabile cu consecința reducerii pedepsei.
Examinând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor legale incidente și în baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, Tribunalul constată următoarele:
Soluția instanței de fond este legală și temeinică, tribunalul va suplimenta motivarea instanței de fond.
Tribunalul urmează să suplimenteze motivarea instanței de fond prin analizarea aplicării legii penale mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă, avându-se în vedere dispozițiile privitoare la circumstanțele atenuante și cauzele de agravare în ordinea prevăzută de art. 79 NCP;
În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat, avându-se în vedere și împrejurarea că la individualizarea cuantumului pedepsei cu închisoarea s-a reținut și starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b C.p.
Astfel, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită în starea de recidivă postexecutorie, tribunalul menționează că aceasta se face într-o singură etapă, urmând a se verifica dacă pedeapsa aplicată sub legea veche depășește maximul special din noua normă de incriminare, majorat cu ½ din maximul special astfel rezultat, potrivit art. 43 alin. (5) C. pen.
- Infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 1 lit. a C.p. din vechiul cod este reglementată de dispozițiile art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1 lit. d C.p. noul C.p. fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în vechiul cod limitele pedepsei fiind prevăzute de la 5 la 20 de ani, iar în actualul cod penal de la 3 la 10 ani, majorat cu jumătate potrivit art. 43 alin. 5 C.p.
Potrivit deciziei nr. 8 din data de 26.05.2014 a Înaltei Curții de Casație și Justiție la aplicarea legii mai favorabile după judecarea definitivă nu se vor lua în considerare circumstanțele atenuante și agravante reținute condamnatului atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.
Față de cele reținute tribunalul constată că pedeapsa de 10 ani aplicată inculpatului nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă de 15 ani închisoare.
Pentru aceste motive, în baza art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p. se va respinge contestația formulată de către contestatorul S. M., împotriva sentinței penale nr.4028 din data de 05.08.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art.275 alin.2 C.p.p. va fi obligat contestatorul la plata sumei de 170 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p.
Respinge contestația formulată de către contestatorul S. M., fiul lui G. și M., născut la data de 21.06.1973, în prezent deținut în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr.4028 din data de 05.08.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art.275 alin.2 C.p.p.
Obligă contestatorul la plata sumei de 170 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02.10.2014
Președinte,
C. T. O.
Grefier,
I. M. L.
Red jud CTO/ Tehnored IML
5 ex./ 09 Octombrie 2014
Red jud fond S.C.M
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 211/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 621/2014.... → |
|---|
