Contestaţie decizie de sancţionare. Decizia nr. 279/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 279/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-08-2014 în dosarul nr. 498/118/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 279/CM
Ședința publică din 20 august 2014
Complet specializat pentru cauze privind
conflictele de muncă
PREȘEDINTE - M. S.-S.
JUDECĂTOR - M. P.
GREFIER - M. D.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelanta pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – CFR MARFĂ S.A., cu sediul în București, .. 38, sector 1 și cu sediul procesual ales în C., . nr. 2, împotriva sentinței civile nr. 1510 din 17 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul C., Secția I civilă, în dosarul nr._, având ca obiect contestație decizie de sancționare, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. V., domiciliat în C., ., ., . pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – CFR MARFĂ S.A. – SUCURSALA MUNTENIA-DOBROGEA, cu sediul în C., . nr. 2.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimatul reclamant R. V., avocat G. A. E., în baza împuternicirii avocațiale nr. 3985 din 20 august 2014 pe care o depune la dosar împreună cu chitanța nr. 28 din 10 iulie 2013, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, în cuantum de 750 lei, lipsind apelanta pârâtă S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. și intimata pârâtă S. Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia-Dobrogea.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 155 și următoarele Cod procedură civilă.
Apelul este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege și scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, apărătorul intimatului reclamant R. V. arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, solicitând cuvântul pe fond.
Curtea, luând act de declarația apărătorului intimatului reclamant R. V., în sensul că nu mai sunt cereri de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul atât asupra excepției inadmisibilității invocate pe calea întâmpinării cât și pe fondul cauzei.
Apărătorul intimatului reclamant R. V., având cuvântul solicită admiterea excepției inadmisibilității solicitării apelantei pârâte în sensul repunerii părților în situația anterioară executării și întoarcerea executării ca urmare a admiterii apelului declarat.
Urmează a se constata faptul că nu se poate solicita în calea de atac a apelului repunerea părților în situația anterioară sau întoarcerea executării. Acestea se pot solicita numai în cazul unei contestații la executare sau pe cale separată.
Pe fond, solicită respingerea apelului declarat de către apelanta pârâtă ca nefondat, cu consecința menținerii tuturor dispozițiilor sentinței civile pronunțate de către Tribunalul C. ca temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată.
Instanța de fond în mod corect a observat concluzia comisiei de anchetă potrivit cu care efectuarea șarjării eronate a celor trei vagoane este responsabilitatea salariaților S.C. Tomini Trading S.R.L. Această concluzie se regăsește și în decizia de sancționare, contestată în cauză, în care se arată că „ținând cont și de modalitatea practică în care s-a făcut șarjarea vagoanelor de marfă … s-au creat condiții propice pentru șarjarea eronată a unor vagoane de marfă, neaprobate la casare …”.
Toate aceste concluzii au dovedit în mod neechivoc că intimatul reclamant nu a generat această situație, motiv pentru care instanța de fond a admis acțiunea introductivă pronunțând o soluție temeinică și legală.
Fiind lămurită cu privire la cauza dedusă judecății, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare atât asupra excepției inadmisibilității invocate de intimatul reclamant pe calea întâmpinării cât și pe fondul cauzei.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamantul R. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A.
și Sucursala Muntenia Dobrogea a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A.
anularea deciziei de sancționare nr. CZ 2.3./1156/18.12.2013 și restituirea sumelor reținute în baza acesteia actualizate la zi cu indicele de inflație de la data reținerii si pana la zi, precum și cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamantul arată că a fost sancționat prin decizia de sancționare nr. CZ2.3/1156/18-12-2013 cu reducerea salariului de bază cu 5% pe timp de 3 luni, începând cu data de 01.01.2014, pentru motivul că nu a urmărit activitatea responsabilului din cadrul CZM C.. Apreciază reclamantul ca decizia de sancționare nr. CZ2.3/1156/18.12.2013 este netemeinică și nelegală, întrucât și-a executat obligațiile de serviciu prevăzute in fișa postului și nu a săvârșit nici o faptă care să justifice aplicarea unei sancțiuni. Susține reclamantul că dispariția celor 3 vagoane nu îi este imputabilă, iar angajatorul nu a suferit nici un prejudiciu. Precizează reclamantul că nu a mai fost sancționat anterior.
In drept, reclamantul a invocat art. 247 si urm. CM, art. 194 si urm. NCPC.
In dovedirea acțiunii, reclamantul a folosit proba cu înscrisuri.
Prin întâmpinare, SNTFM CFR MARFA SA a solicitat respingerea acțiunii. A invocat pârâta excepția inadmisibilității acțiunii, excepția lipsei capacității procesuale și excepția lipsei calității procesuale pasive. Cu privire la fondul cauzei se arată că reclamantul nu a respectat ordinele de serviciu și instrucțiunile interne, fapt ce a condus la dispariția a trei vagoane din triajul Valu lui T..
Parata a depus înscrisuri și a solicitat și proba cu interogatoriul reclamantului..
La termenul din 04.04.2014, instanța a soluționat excepția inadmisibilității.
Prin sentința civilă nr. 1510/17.06.2014 Tribunalul C. a respins excepția lipsei capacității procesuale a S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea și excepția lipsei calității procesuale pasive a aceleiași pârâte, ca nefondate.
A admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A. și S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea și a anulat decizia de sancționare nr. CZ 2.3./1156/18.12.2013.
Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului sumele reținute în baza deciziei de sancționare nr. CZ 2.3./1156/18.12.2013, sume actualizate la zi cu indicele de inflație, de la data reținerii și până la restituirea efectivă. Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 1500 lei reprezentând onorariul de avocat.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul C. a reținut în esență următoarele:
Cu privire la excepțiile invocate;
Instanța a reținut că acestea sunt nefondate întrucât decizia de sancționare nr. CZ 2.3./1156/18.12.2013 a fost emisă de către S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. –Sucursala Muntenia Dobrogea, situație în care legalitatea actului trebuie verificată în contradictoriu cu emitentul lui. De asemenea a invocat prima instanță incidența în speță a dispozițiilor art. 56 alin.(2) Cod procedură civilă, dispoziții în raport cu care excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei Sucursala Muntenia Dobrogea S.A. a fost respinsă ca nefondată.
Pe fondul cauzei a reținut prima instanță că sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului este nelegală, în condițiile în care unitatea pârâtă nu a făcut dovada săvârșirii abaterilor descrise în cuprinsul deciziei de sancționare nr. CZ 2.3./1156/18.12.2013, reclamantul nefiind răspunzător de dispariția celor trei vagoane de tren din triajul Valu lui T..
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel S. Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A., care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii excepțiilor invocate prin întâmpinare și pe fond respingerea acțiunii reclamantului.
A susținut apelanta pârâtă că din probele administrate în cauză a rezultat fără dubiu că reclamantul nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, în sensul că nu a urmărit și supravegheat activitatea responsabilului de contract, ing. J. L. și dacă aceasta s-a achitat în totalitate de sarcinile stabilite prin contractele de casare și anexele la aceste contracte.
A susținut apelanta că în virtutea raportului de subordonare, salariatul trebuie să respecte nu numai obligațiile generale de muncă prevăzute în actele normative, în contractul colectiv de muncă și în contractul individual de muncă, dar și măsurile, dispozițiile date de angajator prin ordine scrise sau verbale, iar reclamantul R. V. nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin ordinul de serviciu, motiv pentru care sancționarea sa disciplinară a fost legală.
Prin întâmpinare intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului pârâtei ca nefondat, cu consecința menținerii soluției primei instanțe, motivat de faptul că și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu, și nu este răspunzător de dispariția celor trei vagoane de tren care s-au aflat imobilizate în grupurile de vagoane aprobate la casare și care au făcut obiectul operațiunii de șarjare conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. Tomini Trading S.R.L., în triajul Valu lui T..
Analizând legalitatea hotărârii Tribunalului C. în raport cu criticile apelantei pârâte Curtea Constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
În referire la excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că reclamantul nu a parcurs procedura obligatorie a informării asupra avantajelor medierii, conform art. 20 alin.(12) din legea medierii, Curtea constată că această excepție a fost în mod judicios soluționată de către Tribunalul C. în sensul respingerii ca nefondată.
Curtea reține că prin Decizia nr. 266/07.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 20 alin. (1) și alin.(12) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.
Instanța de contencios constituțional a reținut în considerentele acestei decizii că „ procedura prealabilă obligatorie a informării asupra avantajelor medierii apare ca fiind o piedică în calea realizării și obținerea de către cetățean a drepturilor sale în justiție. Mai mult, o procedură constând în informarea asupra existenței unei legi apare, neîndoielnic, ca o încălcare a dreptului de acces la justiție, ce pune asupra justițiabilului o sarcină inoportună (…)”.
A concluzionat Curtea Constituțională a României că „ obligația instituită în sarcina părților, persoane fizice sau juridice, de a participa la ședințe de informare privind avantajele medierii, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, este o măsură neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 21 din Constituție”.
Pe de altă parte, așa cum a reținut și Tribunalul C. în încheierea din 04.04.2014, din înscrisurile depuse la dosar de către reclamant rezultă că reclamantul a inițiat această procedură anterior promovării prezentului litigiu, iar din certificatul de informare nr. 5/07.02.2014 emis de Cabinetul avocatului D. M. (fila 51 dosar fond) rezultă că pârâta nu a răspuns invitației de a participa la ședința de informare din data de 07.02.2014, ora 15, aspect ce nu poate fi imputat reclamantului și cu atât mai puțin nu poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Se constată că prima instanță a soluționat în mod judicios excepția lipsei calității procesuale a pârâtei S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea, în raport de dispozițiile art. 55 și 56 alin.(2) cod procedură civilă, pârâta fiind emitenta deciziei de sancționare nr. CR 2.3./1156/18.12.2013 și cea care a întocmit raportul de cercetare M 910/2013 ce a stat la baza aplicării sancțiunii disciplinare contestate, aceasta nefăcând dovada că a fost mandatată să dispună aceste măsuri de către S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A.
Mai mult, se reține că susținerile din întâmpinarea formulată la instanța de fond referitoare la împrejurarea că S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. – Sucursala Muntenia Dobrogea nu are calitate procesuală în cauză „raportat la obiectul cauzei – drepturi bănești aferente perioadei 2009 - 2010” întrucât a fost înființată potrivit Hotărârii A. a CFR Marfă S.A. nr. 27/29.10.2010 și „nu este succesoarea persoanei juridice desființate” sunt străine de natura cauzei, obiectul prezentului litigiu constituindu-l anularea deciziei de sancționare nr. CZ 2.3./1156/18.12.2013 emisă de pârâtă cu privire la reclamantul R. V., iar nu acordarea unor drepturi salariale aferente anilor 2009-2010.
Pe fondul apelului, Curtea constată că sunt nefondate criticile apelantei pârâte pentru următoarele considerente:
Acțiunea disciplinară constituie o prerogativă a angajatorului care decurge din necesitatea conducerii și desfășurării normale a procesului de muncă, iar constatarea abaterii disciplinare trebuie să fie rezultatul unei analize întreprinse de angajator, respectiv urmarea unei cercetări disciplinare.
Conform dispozițiilor art. 247 alin.(2) din codul muncii, constituie abatere disciplinară o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau o inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
În speță pârâta a reținut în sarcina reclamantul săvârșirea unei abateri disciplinare, constând în omisiunea reclamantului de a urmări activitatea „Responsabilului din cadrul CZM-C.” – L. M. J., „Inginer II” în cadrul Oficiului Material Rulant, și dacă aceasta s-a achitat în totalitate de sarcinile stabilite prin contractele nr. E 2._ și nr. E 2._, anexele la cele două contracte de vânzare-cumpărare fier vechi, convențiile comune de lucru nr. E 2._, E 2._ .
Deși decizia de sancționare nu explicitează în concret acțiunile sau inacțiunile de care se face vinovat salariatul, limitându-se la o mențiune generică referitoare la nerespectarea fișei postului - Decizia Tehnic nr. B 1.2./25.03.2013 – Atribuții pct. 5.1, Curtea constată că salariatul a fost cercetat disciplinar în legătură cu dispariția a trei vagoane de marfă propuse la casate, aflate pe linii, între vagoanele de marfă dezafectate și care au făcut obiectul operațiunii de șarjare conform contractului de vânzare-cumpărare fier vechi încheiat cu S.C. Tomini Trading S.R.L.
Astfel, se reține că în baza contractului nr. E 2._ încheiat între S.C. Tomini Trading S.R.L. și S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. în data de 06.06.2013 a început operațiunea de șarjare a vagoanelor de marfă aprobate la casare de către S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. conform listei transmisă de Oficiul M.R. al Sucursalei Muntenia Dobrogea, în triajul Valu lui T..
În baza deciziei nr. E/433/05.06.2013 a Directorului Sucursalei C. a fost numită comisia de inventariere a vagoanelor de marfă ce urmau să fie șarjate în vederea vânzării ca fier vechi, stabilindu-se atribuțiile fiecărui membru al comisiei.
Conform acestei decizii „responsabil cu casarea vagoanelor de marfă” la punctul de lucru Valu lui T. a fost numit G. V., iar în baza ordinului de serviciu - Oficiul M.R. nr. E 435/05.06.2013 „ Responsabil din cadrul C.Z.M. C.” a fost numită L. J., având funcția de „Inginer II” la Oficiu. M.R. – C:Z.M. C.. Toată această operațiune de casare a vagoanelor s-a dispus a se efectua sub îndrumarea, supravegherea și controlul șefului Oficiului M.R. – reclamantul R. V..
Anterior operațiunii efective de șarjare a vagoanelor aprobate spre casare, acestea au fost predate prin proces - verbal de predare-primire, în triajul Valu lui T., de reprezentații Reviziei de Vagoare Palas, reprezentanților S.C. Tomini Trading S.R.L., vagoanele fiind marcate cu vopsea în vederea identificării mai ușoare în timpul șarjării.
Conform contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătoarea S.C. Tomini Trading S.R.L. a asigurat paza cu agenți a vagoanelor în triajul Valu lui T., întrucât potrivit clauzelor contractuale cumpărătorul a devenit proprietarul acestor vagoane și i s-a transferat riscul dispariției acestora.
Întreaga activitate s-a desfășurat conform instrucțiunilor transmise de Serviciul Exploatare Vagoane din cadrul S.N-T.F.M., anexă la contractul nr. E 2._, iar șarjarea vagoanelor s-a realizat în mai multe puncte de lucru, simultan, inclusiv în triajul Valu lui T..
Se constată din atribuțiile de serviciu ale reclamantului, că acesta a fost desemnat responsabil cu supravegherea activității „ Responsabilului din cadrul C.Z.M. C.” – L. M. J., inginer II, responsabil de contract, reclamantul neavând atribuții de supraveghere efectivă a operațiunii de șarjare a fiecărui vagon de marfă, activitate ce incumba unui alt salariat, care la rândul lui era supravegheat de ing. J. L., responsabilul de contract.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamantul a avut ca principală sarcină de serviciu supravegherea modului de calculare a contractului de vânzare-cumpărare de fier vechi, respectiv supravegherea activității responsabilului de contract ing. J. L..
Conform acestor atribuții, reclamantul a urmărit întocmirea și transmiterea documentelor realizate de responsabilul de contract – ing. Jianul A. către Oficiul M.R. și înregistrarea acestora la Serviciul Exploatare Vagoane din cadrul S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A., a efectuat verificări și controale cu privire la modul de organizare a activității de casare a vagoanelor, nefiind constatate nereguli.
Au fost întocmite documente pentru șarjarea a 486 de vagoane de marfă și s-au întocmit 477 avize de expediție și s-au întocmit 477 avize de expediție, conform notelor de cântar rezultând cantitatea de 4.478.080 kg. fer vechi.
După finalizarea operațiunii de șarjare, conducerea pârâtei a dispus inventarierea vagoanelor de marfă casate care nu au fost incluse în contractul de vânzare-cumpărare de fier vechi încheiat cu S.C. Tomini Trading S.R.L., ocazie cu care s-a constatat lipsa a trei vagoane, comisia de cercetare a evenimentului apreciind că, din eroare, cumpărătoarea, care deținea paza zilnică a bunurilor ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat.
Din întregul material probator administrat în cauză Curtea constată că în mod judicios Tribunalul C. a statuat că reclamantul nu se face vinovat de săvârșirea abaterii reținute în sarcina sa, prin decizia de sancționare CZ 2.3./1156/18.12.2013, reclamantului neincumbându-i nicio obligație de a supraveghea zilnic, la fața locului șarjarea vagoanelor ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. Tomini Trading S.R.L., ci numai aceea de a coordona executarea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu S.C. Tomini Trading S.R.L., operațiune care a decurs fără niciun incident, fiind întocmite și înregistrate toate documentele legale prevăzute prin contractul de vânzare-cumpărare de fier vechi, aspecte constatate de altfel și cu ocazia verificărilor și controalelor efectuate cu privire la modul de organizare a activității de casare de către șeful de revizie M. M..
De altfel se reține că angajatorul a aprobat modalitatea de lucru în care urma a fi realizată șarjarea vagoanelor de marfă, respectiv perioada și condițiile de șarjare – vagoane diferite, de pe linii diferite, șarjate în aceeași zi – astfel încât prin această procedură de lucru s-au creat condiții propice pentru șarjarea eronată a unor vagoane de marfă, aspect menționat și în decizia de sancționare dar care nu poate fi reținut în sarcina reclamantului.
Constatând că prima instanță a reținut în mod judicios că reclamantul nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa prin decizia de sancționare disciplinară, Curtea va respinge apelul pârâtei, ca nefondat, hotărârea primei instanțe fiind menținută ca fiind temeinică și legală.
În baza art. 453 Cod procedură civilă va obliga apelanta pârâtă la 750 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, către intimatul reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – CFR MARFĂ S.A., cu sediul în București, .. 38, sector 1 și cu sediul procesual ales în C., . nr. 2, împotriva sentinței civile nr. 1510 din 17 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul C., Secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. V., domiciliat în C., ., ., . pârâtă S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – CFR MARFĂ S.A. – SUCURSALA MUNTENIA-DOBROGEA, cu sediul în C., . nr. 2, ca nefondat.
Obligă apelanta către intimatul reclamant la plata sumei de 750 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 august 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. S.-S. M. P.
GREFIER
M. D.
Jud.fond C.S.A.
Red.dec.jud.M.P. 27.08.2014
Tehnored.gref.M.C.29.08.2014/6 ex.
← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 140/2014.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 240/2014.... → |
---|