Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 648/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 648/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 16-12-2015 în dosarul nr. 648/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 648/CM
Ședința publică din data de 16 Decembrie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE - M. S.-S.
Judecător – J. Z.
Grefier - M. G.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții reclamanți D. C. S., D. C., L. V., G. A., S. I., D. T., B. G., L. V., I. I., S. I., PADUREANU T. V., P. I., D. G., C. F. C., S. N., S. C., D. F., S. C., M. N., D. G., M. R. P., M. S., D. G., RADUT M., I. N., C. V., M. M., P. C., P. A. – toți cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat P. F. – cu sediul în localitatea O., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.2890 din data de 19 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul C., secția I civilă, în dosarul civil nr._ , în contradictoriu cu pârâta S.C. R. R. S.R.L., cu sediul în municipiul București, City Gate Nothern Tower 3-5, Piața Presei Libere, etaj 3, Sector 1, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 08.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 16.12.2015, când în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA
Prin cererea formulată de reclamanții D. C. S., D. C., L. V., G. A., S. I., D. T., B. G., L. V., I. I., S. I., Padureanu T. V., P. I., D. G., C. F. C., S. N., S. C., D. F., S. C., M. N., D. G., M. R. P., M. S., D. G., Radut M., I. N., C. V., M. M., P. C., P. A. în contradictoriu cu pârâta ., înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._, se solicită obligarea pârâtei la plata către fiecare dintre reclamanți a sporului de vechime de 25 % cuvenit, retroactiv pe trei ani de zile anterior introducerii prezentei acțiuni.
În motivarea cererii se arată că 20 dintre reclamanți solicită acest spor până la data de 31.12.2012 cu excepția moștenitorilor defunctului M. Nculiță care solicită acest spor până la 3.0.2011.
Reclamanții precizează încă de la început că acest spor de vechime cuvenit nu a fost introdus in salariu așa cum va pretinde in apărare parata, arătând că apărarea paratei este ca toate societățile din grupul R. au sporul inclus in salariu prin CCM pe anul 2001, lucru care s-a dovedit deja printr-o hotărâre irevocabila ca nu este real.
Astfel, in dosarul nr._ salariații unei societăți din acest grup respectiv salariații . SRL au formulat o acțiune similară solicitând acordarea sporului de vechime cuvenit. In această cauză angajatorul a susținut ca acest spor de vechime a fost introdus in salariu prin CCM din anul 2001 ( mai exact printr-un act adițional nr. 10 din 30.03.2001 la CCM din anul 1998 încheiat la nivelul Petromidia SA poziția 10 ), act adițional care arată explicit că începând cu data de 01.02.2001 vor fi introduse in salariu sporurile pentru condiții deosebite de muncă prevăzute la art. 48 alin. 2 lit a la d adică spor pentru condiții grele, periculoase, nocive si penibile. "
Și instanța de fond și cea de recurs au argumentat in hotărârile pe care le-au anexat că nu s-a făcut dovada că sporul de vechime a fost introdus in salariu, ceea ce ar fi presupus și dovada unui mecanism de majorare a salariului de baza in funcție de vechime. Astfel societatea pârâtă trebuia să facă dovada ca fie la momentul încheierii CIM fie in mod expres prin CCM pe unitate. Acest spor a fost introdus in salariu, urmat de introducerea efectiva a acestui spor in salariu, ceea ce in speță nu s-a întâmplat, hotărârea fiind irevocabilă in sensul obligării acestei unități la plata acestui spor.
Având in vedere ca s-a demonstrat irevocabil că la nivelul anului 2001 toți reclamanții care erau angajații pârâtei nu au beneficiat și de introducerea acestui spor de vechime in salariu, reclamanții consideră că in speța nu este utilă, concludentă și pertinentă efectuarea unei expertize contabile care să cuantifice aceste drepturi, calculul matematic fiind extrem de simplu, respectiv numărul de luni înmulțit cu 25 % din salariul de bază, aspect care in caz de divergență poate fi calculat in faza de executare silită.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă pe Ramura Chimie și Petrochimie care se aplică pârâtei cuprins in mod expres in anexa la acest contract și care a fost prelungit până la 31.07.2013, conform adresei_/691/DDS/17.05._. Având in vedere că la data negocierii CCM pe unitate acest CCM pe ramură era in vigoare, CCM pe unitate trebuia să prevadă cel puțin aceste drepturi minime din contractul încheiat la nivel superior, astfel că cel puțin până la expirarea CCM pe unitate (in speța 2015 ) acest spor de vechime trebuie acordat.
Pârâta . a formulat în termenul legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată având în vedere următoarele argumente:
Contractul colectiv de muncă de muncă la nivelul ramurii Chimie și Petrochimie pe anii 2010-2012 pe care își întemeiază reclamanții cererea nu este și nu a fost niciodată aplicabil la nivelul R. SRL, aspect confirmat de sentința civilă nr._/30.1.2011 a Tribunalului București.
Cu privire la obligarea la plata sporului de vechime se arată că prin CCM la nivel R. în anexa 7 partenerii au inclus clauza potrivit căreia „Părțile recunosc că sporul de vechime a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu 2001 pentru salariații angajați la acea dată în cadrul R. Rafinare Complex Petromidia și R. Rafinare Rafinăria V. S.A. Ploiești, totodată părțile confirmând că societățile din Grupul R. la care au fost angajați ulterior au stabilit salariul de încadrare în aceleași condiții „Se apreciază că această dispoziție nu a făcut altceva decât să confirme situația de fapt preexistentă, părțile recunoscând că sporul de vechime a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 2001.
Pârâta arată că textul art. 38 din Codul muncii stabilește interdicția încheierii unui act prin care unui salariat i s-ar limita sau ar renunța la drepturile ce îi sunt conferite prin lege, orice tranzacție prin care s-ar urmări renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi fiind lovită de nulitate și că este perfect acceptabil ca printr-o dispoziție de tipul celei ce se regăsește în art. 38 din Codul muncii să fie protejate drepturile legale ale unui salariat, însă analizând strict textul art. 38 din Codul muncii, se observă că nicăieri legiuitorul nu interzice renunțarea la un drept câștigat, ci numai renunțarea la dreptul recunoscut de lege. în consecință, în limitele stabilite de lege, partenerii sociali, patronul și sindicatele, sunt liberi să negocieze așa cum consideră.
Interdicția de renunțare la un drept recunoscut de lege (or, dreptul la plata sporului de vechime nu reprezintă un drept născut din lege, ci este rezultat al negocierii, drept născut din aplicarea unor dispoziții convenționale, in speță CCM la nivel de ramura Chimie Petrochimie pe care il invocă reclamanții) - impune numai imposibilitatea negocierii unor drepturi sub nivelul stabilit de lege.
Includerea sporului de vechime s-a făcut așadar începând cu anul 2001 pentru salariații angajați la acea dată in cadrul R. Rafinare Complex Petromidia si R. Rafinare Rafinăria S.A. Ploiești, convenindu-se ca sporul de vechime la nivelul maxim de 25% să fie inclus in salariul de bază pentru toți salariații (chiar dacă nu toți aveau vechimea necesară care ar fi conferit dreptul la sporul de vechime in procent maxim).
Se mai susține că drepturile salariale ale angajaților nu au fost limitate sau diminuate prin absorbția sporului de vechime in salariul de baza in anul 2001. Sporurile pentru condiții de muncă precum și sporul de vechime au fost prevăzute, acordate și plătite în mod aparte până în februarie 2001, iar ulterior, prin includerea acestora în salariul de bază, operațiune perfect admisă de legislația în vigoare la acel moment, nu au determinat o scădere a salariului, ci dimpotrivă atât salariul de bază, cât și salariul brut și în special veniturile nete ale salariaților au crescut. Absorbția efectivă a sporului de vechime în salariul de bază rezultă fără dubiu din toate documentele care atestă acordarea și plata salariului (Fluturașii de plată, carnetele de muncă precum și Ghidul angajatului) toate aceste înscrisuri fiind depuse ca Anexă la prezenta. Practic, din toate documentele mai sus enunțate rezultă fără dubiu faptul că în februarie 2001 a avut loc o majorare consistentă a veniturilor angajaților prin includerea in salariul de bază a procentului maxim de 25% pentru toți angajații, indiferent de vechimea in muncă a acestora.
Pârâta apreciază că nu poate fi vorba despre o limitare sau renunțare la un drept „legal", atâta vreme cât in Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe care îl invoca în întemeierea susținerilor lor și reclamanții din prezenta cauză, stabilește expres în cuprinsul art. 41 alin. (2) faptul că sporul de vechime nu se mai acordă acolo unde acesta a fost deja inclus în salariul de bază. Or, așa cum s-a subliniat anterior, sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază al salariaților încă din anul 2001, iar o susținere contrară din partea reclamanților la acest moment nu poate fi interpretată decât ca fiind un act de rea voință, in condițiile in care prin acțiunea introductivă practic se neagă o realitate evidentă, respectiv faptul că sporul de vechime, alături de sporul pentru condițiile de muncă și o . avantaje pentru salariații de unde au fost ulterior transferați o mare parte din reclamanții din prezenta cauza, au fost absorbite în salariul de bază încă din februarie 2001. În consecință, recunoașterea intervenită în Contractul colectiv de muncă încheiat în 2013, și a cărei nulitate se solicită prin prezenta acțiune, ca de altfel si recunoașterea intervenită in anul 2011 sau chiar anterior acestui moment, prin contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității, era absolut normală, atâta vreme cât se confirma o realitate existentă de peste 12 ani.
Se mai susține în continuare că textul cuprins in anexa 7 din Contractul colectiv de muncă negociat la nivel de unitate confirmă absorbția sporurilor in salariu, teorie susținută și de contractele colective de muncă la nivel național din perioada 2001 - 2010.
Pârâta apreciază că acordarea sporului de vechime duce la o discriminare între salariați, simplul fapt că unii dintre aceștia sunt mai în vârstă și au acumulat mai multă „vechime în muncă" fiind de natură a-i îndreptăți, automat, la un venit mai mare. O asemenea gândire, chiar dacă încă nu a fost direct sancționată ca discriminatorie, reprezintă o evidentă inechitate în domeniul muncii. Soluția integrării sporului de vechime în salariul de bază reprezintă o soluție de echitate socială ce trebuie întărită și nicidecum demontată și sancționată de practica jurisprudențială. De altfel, de la momentul în care partenerii sociali de la nivel național au recomandat includerea sporurilor permanente în salariul de bază și au condiționat acordarea expresă a sporului de vechime doar de neincluderea acestuia în salariul de bază, s-a avut în vedere exact soluția de echitate socială despre care fac vorbire normele europene.
În concluzie, față de toate argumentele precizate mai sus, pretențiile reclamanților sunt nefondate. Dreptul la sporuri permanente este un drept condiționat. El există numai în măsura în care nu a fost absorbit în salariul de bază. în momentul în care absorbția s-a realizat, dreptul subiectiv la acel spor nu mai există și, în consecință, orice pretenție cu privire la acel spor devine neîntemeiată.
Faptul ca s-a realizat absorbția sporului de vechime in salariul de bază al reclamanților este un aspect confirmat atât de carnetele de muncă ale salariaților, de semnătura asumată de fiecare pe Ghidul angajatului, de fluturașii de salariu, cât și de clauza din art. 85 pct. 3 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2013 - 2015 prin care se recunoaște expres absorbția sporurilor permanente in salariul de bază pentru toți angajații începând din anul 2001, aspect confirmat inclusiv de contractul colectiv de muncă încheiat în anul 2010.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta ., instanța a respins-o reținând că acțiunea dedusă judecății este una în realizarea dreptului, iar nu o acțiune în constatare, astfel încât să se pună problema respectării caracterului subsidiar al acțiunii, ca și condiție de admisibilitate a acesteia, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile art.25 din Cod proc.civ. referitoare la acțiunea în constatare.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocat de aceeași pârâtă, Tribunalul a respins-o având în vedere dispozițiile art. 268 alin. 1 lit. c Codul muncii, potrivit cu care se prescriu în termen de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune pretențiile reclamantului în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator
Potrivit art. 268 alin. 1 lit. e Codul muncii, se prescriu în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, pretențiile formulate în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
În speță, pretențiile ce formează obiectul litigiu se circumscriu sferei drepturilor salariale, întrucât salariul reprezintă potrivit art. 159 Codul muncii contraprestația muncii depuse de către salariat, aceasta cuprinzând - în raport de prevederile art. 160 Codul muncii - salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
În mod evident, excepția vizând incidența art. 268 alin. 1 lit e Codul muncii nu mai subzistă în acest caz, motiv pentru care a fost respinsă ca nefondată, drepturile putând fi pretinse în termenul de trei ani stabilit prin lit. c al aceluiași articol.
Reclamantul I. I. prin înscris autentic a declarat că renunță la judecată, instanța luând act de manifestarea de voință a acestuia reclamanți.
Prin sentința civilă nr. 2890/19.11.2014 Tribunalul C. a luat act de renunțarea reclamantului I. I. la judecată.
A respins excepțiile inadmisibilității și prescripției dreptului material la acțiune, ca nefondate.
A respins acțiunea formulată de reclamanții D. C. S., D. C., L. V., G. A., S. I., D. T., B. G., L. V., S. I., Padureanu T. V., P. I., D. G., C. F. C., S. N., S. C., D. F., S. C., M. N., D. G., M. R. P., M. S., D. G., Radut M., I. N., C. V., M. M., P. C., P. A., în contradictoriu cu pârâta ., ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Reclamanții au fost salariați ai . PETROMIDIA SA până în luna noiembrie 2001. La momentul formulării acțiunii reclamanții au calitatea de salariați si societății pârâte . și prin acțiunea dedusă judecății se solicită obligarea pârâtei la plata sporului de vechime de 25%, întemeindu-și în drept acțiunea pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de ramură Chimie și Petrochimie.
Conform art.66 alin.3 lit. b din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de R. Chimie și Petrochimie se prevedea obligativitatea acordării sporului de vechime în procent de minim 5 % pentru 3 ani vechime și 25% pentru vechime de peste 20 de ani din salariul de bază tranșele de eșalonare stabilindu-se la nivelul agenților economici prin negociere acolo unde nu au fost introduse în salariu.
Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură Chimie și Petrochimie 2010-2012 însă nu îi este aplicabil pârâtei . astfel cum rezultă din sentința civilă nr._/30.11.2011 al Tribunalului București .
Este adevărat că la data încheierii contractelor individuale de muncă cu PETROMIDIA se prevedea ca element distinct de salarizare sporurile inclusiv sporul de vechime .
Prin Ordinul 98/2.04.2001 emis la nivelul R. RAFINARE COMPLEX PETROMIDIA SA s-a dispus ca începând cu 1.02.2001 salariile din cadrul R. Rafinare Complex Petromidia se vor modifica conform Anexei.
Problema de dezlegat în prezenta cauză este cea a includerii sau nu a sporului de vechime în salariul acordat reclamanților în condițiile în care este fără putere de tăgadă că această includere în salariu nu avut loc prin contract colectiv de muncă sau acte adiționale la contractele individuale de muncă.
Este adevărat că potrivit Contractelor Colectiv de muncă la Nivel de unitate până în anul 2013 nu s-a prevăzut în mod expres includerea sporului de vechime în salariul însă pârâta a susținut întemeiat că aceasta s-a realizat în anul 2001 sens în care au fost depuse la dosarul cauzei atât fluturașii de salariu aferenți lunilor ianuarie februarie 2001 în care sporul de vechime era evidențiat în mod distinct și fluturașii de salariu ulterior acestei date unde acest spor de vechime nu mai este evidențiat separat.
Un alt argument în sensul includerii acestui spor în salariu îl reprezintă și „Ghidul angajatului” înscris cunoscut de către reclamanți în luna aprilie 2001 și prin care li se aducea la cunoștință acestora modalitatea de calcul a salariilor, inclusiv prin aducerea la cunoștință a includerii sporului de vechime în salariul de bază, aspect care echivalează cu manifestarea acordului de voință la modificarea salariului.
Tribunalul a reținut că, într-adevăr modificarea contractului individual de muncă poate avea loc numai cu acordul părților, iar schimbarea salariului echivalează fără îndoială cu modificarea contractului individual de muncă.
Instanța reține că prin ordinul 98/2.04.2001 s-a modificat unilateral contractul individual de muncă, însă prin semnarea de către salariați a ghidului salariatului reclamanții și-au însușit cel puțin odată cu semnarea acestuia, aprilie 2001, modificarea contractului ,ceea ce echivalează cu manifestarea de voință a acestora la noua modificare.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, instanța a reținut că la nivelul anului 2001, luna aprilie a existat o diferență salarială acordată fiecărui salariat care a variat în funcție de fiecare reclamant
Mai mult, instanța a constatat că prin art.85 alin.3 și 5 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate 2013-2015 se prevede că” Salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile …În cazul utilizării în contractul colectiv de muncă a cuvântului salariu fără altă precizare acesta se va considera egal cu salariul de bază plus sporurile și adaosurile la salariu „, operând astfel o prezumție a includerii sporurilor în salariu în cazul neevidențierii în mod distinct prin contractele colective de muncă.
Mai mult, în anexa 7 pct.7.2 partenerii socialei au inclus clauza potrivit căreia „părțile recunosc că sorul de vechime a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 2001 pentru salariații angajați la acea dată în cadrul R. Rafinare Complex Petromidia și R. Rafinare Rafinăria V. S.A Ploiești”, părțile semnatare confirmând astfel situația deja existentă la nivelul societății pârâte în ceea ce privește includerea sporului de vechime în salariu și nu ca element distinct.
Instanța a constatat astfel că la nivelul lunii aprilie 2001, prin ordinul 98/2.04.2001 a avut loc această includere în salariu și a sporului de vechime, act ratificat prin semnătura salariaților a ghidului salariatului .
Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură a prevăzut niveluri minimale ale sporului de vechime, însă nu a interzis acordarea unor sporuri mai mari pentru unii salariați și nici asimilarea celor cu vechime mai mică la regimul celor cu vechime mai mare. Astfel, R. RAFINARE COMPLEX PETROMIDIA, la acea dată a inclus un spor de 25% de vechime în salariu fără a diferenția salariații în funcție de tranșele diferite de vechime în care aceștia s-ar fi aflat la nivelul anului 2001.
În altă ordine de idei instanța a apreciat că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate având în vedere dispozițiile sentinței civile nr._/30.11.2011 a Tribunalului București privind inaplicabilitatea Contractului Colectiv la Nivel de ramură Chimie și Petrochimie în cazul pârâtei.
Așadar, raportat la toate aceste considerente, instanța de fond a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva sentinței civile nr. 2890 din 19.11.2014 a Tribunalului C., în termen legal au declarat apelreclamanții D. C. S., D. C., L. V., G. A., S. I., D. T., B. G., L. V., S. I., Padureanu T. V., P. I., D. G., C. F. C., S. N., S. C., D. F., S. C., M. N., D. G., M. R. P., M. S., D. G., Radut M., I. N., C. V., M. M., P. C., P. A. solicitând să se dispună anularea/schimbarea acesteia, având în vedere următoarele motive de apel :
Reclamanții L. V. și Moravele S. nu au fost angajații societății Rafinare Complex Petromidia de la care se pretinde că au fost transferați toți ceilalți reclamanți având sporurile incluse în salariu din luna aprilie 2001.
Apelantul L. V. este angajat din data de 08.10.2012, iar mOravele Ș. este angajat în 15.11.2004. Acești doi reclamanți nu au fot transferați de la S.C. Tompetrol Rafinare Complex Petromidia S.A. De altfel acest protocol de transfer încheiat la data de 07.12.2001 nu are și o listă anexă.
In aceste condiții, instanța nu s-a pronunțat cu privire la data și documentul/modalitatea prin care acești doi apelnți au sporul de vechime introdus în salariu.
Instanța nu a analizat cererea reclamanților, sstfel cum a fost precizat prin răspunsul la întâmpinare, cu privire la temeiul juridic al acordării acestui spor, în sensul că, pârâtei i se aplică în subsidiar Contractul colectiv de muncă per amura Construcții de mașini.
Prin răspunsul la întâmpinare s-a arătat că temeiul juridic al acțiunii reclamanților este CCM unic la nivelul ramurii Chimie Petrochimie dar și CCM unic la nivelul ramurii Construcții de Mașini 2008-2010 prelungit prin actul adițional nr. 160/28.03.2011 până la 31.12.2012 și încă un an prin nedenunțare, art. 65, deci până la data de 31.12.2013.
Nu mai are importanță ce contract colectiv pe rasmură se aplică pârâtei, între părți nu există o divergență în legătură cu acest cuantum, astfel încât analiza aplicabilității la speță a CCM la nivel superior trebuia analizată doar în subsidiar.
Astfel, doar în subsidiar au solicitat acordarea sporului din CCM ramura chimie Petrochimie opozabil pârâtei până la data pronunțării sentinței_/30.11.2011 a Tribunalului București.
Vâzând sentința prin care pârâta a solicitat excluderea din această ramură cu motivarea că face parte din ramura Construcții de mașini, și-au completat cererea și cu dispozițiile acestui Contract colectiv de muncă pe ramura Construcții de mașini.
În dreptul muncii regula este aceea că nulitatea unui contract de muncă nu are feect retroactiv, cu atât mai mult cu cât se discută despre un act normativ publicat în monitorul oficial și cu putere de lege, mai ales în cazul de față când dispozițiile acestui contract pe ramură au fost preluate în CCM pe unitate, clauze pe care nimeni nu le-a contestat ca fiind nule.
În caz contrar ar însemnaca în cazul constatării unei astfel de nulități (inaplicabilități, astfel cum s-a solicitat în petitul respectivei acțiuni) ar avea drept consecință restituirea drepturilor neacordate salariaților în baza acestui contract.
Această chestiune a aplicabilității la speță a unui anumit CCM pe ramură, nu este de esență, și anume de a se stabili dacă dreptul la sporul de vechime derivă din CCM la nivel național, CCM la nivel ramură Chimie Petrochimie ori CCM ramura Construcții de mașini, întrucât conform susținerilor pârâtei din întâmpinare toți reclamanții beneficiază de un spor de vechime uniform și maxim de 25% însă, singura dispută este dacă acesta a fost sau nu absorbit în salariu.
Prin oriecțiunile la expertiză s-a arătat că obiectivele 6 și 7 sunt greșite întrucât Contractul colectiv 2013-2015 nu este incident reclamanților care au avut raporturi de muncă cel mai târziu până în ianuarie 2013( expertul arătând că doar un salariat C. V. mai avbea raporturi de muncă la acel moment – februarie 2013).
Această greșeală se datorează faptului că între părți mai există 9 dosare cu alte societăți din grupul R. care solicită același spor de vechime, iar distuațiile diferă de la caz la caz, în alte 2 dosare cu aceeași pârâă fiind contestată această Anexă 7 (în acest caz nefiind cazul întrucât acest contract este ulterior terminării raporturilor de muncă cu pârâta).
Astfel răspunsul expertului la obiectivul nr. 7 – fila 14 raport, arată: « … având în vedere dispozițiile Anexei 7 din CCM 2013-2015 expertul desemnat a concluzionat că salariul minim brut de 2.110 lei garantat muncitorilor de către . pentru anii 2013-2015 include și sporul de vechime »).
In acest context, orice creștere salarială identificată de expert la momentul aprilie 2001 se datorează unei majorări salariale, uzuală la epoca respectivă – 2000 – 2001, raportat la majorările de 65% din anul 2000 față de 25% în anul 2001.
Faptul că deși nu există absolut nicio decizie, ordin, protocol etc. prin care să se hotărască pentru toată lumea un spor uniform de vechime de 25% care să fie inclus în salariu, denotă tocmai faptul că suma de 25% reprezintă de fapt o creștere salarială, în niciun caz sporul de vechime care, conform Protocolului de negociere din 29.03.2001, trebuia adăugat la salariul negociat.
În acest context, expertul a constatat de fapt o majorare de 25% a salariului, din coroborarea actelor care arată ce sporuri se introduc în salariu, care era vizibilă și din fluturașii de salariu, nici nu mai trebuia o expertiză pentru acest lucru pentru că reclamanții nu au contestat că nu ar fi fost majorate salariile în ap0rilie 2001.
La dosarul cauzei s-au depus la ultimul termen de judecată răspunsuri la interogatoriu din alte cauze, în care sindicatul răspunde la întrebarea 4: »discuțiile despre sportul de vechime s-au purtat după câteva zile de la negocierea actului adițional ».
La pct. 4 din procesul-verbal al sindicatului fără dată se arată că: »S-a informat consiliul că sporul de vechime se va introduce la toți în salariu, indiferent de vechimea în muncă, la valoarea de 25% ».
Iată deci că după această pretinsă introducere a sporului de vechime în salariu, Consiliul sindicatului nu cunoaște această împrejruare, fiind informat după semnarea actului adițional, urmează să se coroboreze această informație cu răspunsul la întrebarea nr. 11 la interogatoriu a sindicatului unde arată că hotărârea Consiliului a fost validată de Adunarea Generală a Sindicatului în anul 2002 (după un an de la pretinsa introducere a sporului în salariu).
Tot în cadrul acestei susțineri a negocierii colective, în întâmpinare se arată că art. 85 alin.3 din CCM pe unitate 2013-2015 « confirmă situația preexistentă a introducerii sporului de vechime în salariu ».
Urmează să se observe textul acestui articol, identic cu art. 160 din Codul muncii, în sensul că salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile și deci nu reprezintă « o recunoaștere că sporul de vechime este inclus în salariul de bază, o ratificare a voinței părților încă dina nul 2001 ».
Nici CCM pe anii 2011-2013 nu conține o mențiune expresă a includerii acestui spor de vechime în salariu, așa cum pretinde pârâta, ci reia aceeași definiție din Codul muncii a salariului.
In acest context al lipsei unei negocieri individuale și colective, arată instanța că « un alt argument îl reprezintă ghidul angajatului ».
Instanța arată că acest ghid echivalează cu manifestarea acorului de voință la modificarea salariului, adică este un act adițional la CIM întrucât numai astfel ambele părți își dau acordul la modificarea CIM.
Pe de o parte nu este un act unilateral al angajatorului prin care se implementează măsura în discuție ( nu este semnat de acesta), este semnat ulterior pretinsei introduceri a sporului de vechime în salariu, deci nu este nici informare, ci este o măsură luată cu ocazia consolidării salariilor în dolari, pentru ca fiecare angajat să înțeleagă câți dolari valorează munca sa.
Menționează apelanții reclamanți că la negocierile din anul 2001 s-a încheiat actul adițional nr. 10 la CCM cu număr de ieșire 5624/30.03.2001 și înregistrat la ITM sub nr. 2807/02.04.2001, care la pct. 10 modifică art. 42 menționând că, cu 1 februarie 2001 se vor introduce în salariu sporurile pentru condiții deosebite de muncă, sporul de 35% pentru toți șoferii, contravaloarea ajutorului social. Iată deci că în aprilie 2001 reclamanții au primit retroactiv toate aceste drepturi.
Procesul-verbal încheiat la data de 29.03.2001 arată explicit modul de calcul al noului salariu și anume: «salariul vechi negociat+sporul de pericol+sporul de muncă grea+suma brută a benzinei pentru o sumă netă de 1.015.000 lei, suma rezultată va fi noul salariu negociat la care se aplică următoarele sporuri: de vechime, de noapte, pentru sâmbete și duminici lucrate ».
Iată deci că sporul de vechime se va adăuga la noul salariu negociat la fel ca și sporurile care nu sunt fixe (spor de noapte, spor pentru sâmbete și duminici).
Pe parcursul cercetării judecătorești pârâta și-a schimbat apărările îndepărtându-se de ideea unei negocieri colective pe care a susținut-o prin întâmpinare și interogatoriu și îmbrățișând ideea unui act unilateral al angajatorului privind această creștere salarială.
Sindicatul însă atestă la interogatoriul din celelalte dosare (depus la ultimul termen) că a fost o negociere colectivă.
Se pretinde că o astfel de negociere individuală, act unilateral al angajatorului, l-a reprezentat Ghidul angajatului semnat de salariați după momentul pretinsei introduceri a sporului în salariu, act juridic ce a fost analizat mai sus în sensul că nu reprezintă o negociere individuală, nici măcar o informare, fiind ulterior momentului introducerii sporurilor în salariu, reprezintă o explicație.
Pentru aceste considerente, au solicitat admiterea apelului.
Prin întâmpinarea depusă la data de 18.06.2015 intimata pârâtă . a susținut că motivele de appel invocate de apelanții reclamanți sunt nefondate, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare:
Din probatoriul administrat în fața instanței de fond rezultă indubitabil că sporul de vechime este inclus în salariul de bază al angajaților încă dina nul 2001 pentru salariații angajați la acea dată în cadrul R. RAFINARE Complex Petromidia și R. Rafinare Rafinăria V. SA Ploiești, iar pentru societățile din cadrul GRUPULUI ROMP0ETROL la care au fost angajați ulterior, inclusiv RO0MINSERV, s-a stabilit salariul de încadrare în aceleași condiții, aspect confirmat de altfel și de partenerii sociale legal constituiți la nivelul societăților din cadrul Grupului R..
O mare parte din reclamanții din prezenta cauză sunt foști salariați ai . (fosta . Petromidia SA), astfel cum rezultă din carnetele de muncă depuse la dosar, fiind ulterior transferați în cadrul R. SRL cu menținerea drepturilor de care beneficiau la acel moment, astfel cum rezultă din Protocolul încheiat la 07.12.2001 între reprezentanții Sindicatului Liber « Petrochimistul » și reprezentanții . Petromidia S.A., înscris depus împreună cu întâmpinarea la dosarul de fond.
Preluarea salariaților s-a făcut cu respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor înscrise în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul R. RAFINARE, drepturi și obligații aplicabile, ca măsură de protecție salariaților până la încheierea unui contract colectiv de muncă la nivelul R..
Această continuitate a raporturilor de muncă s-a reflectat și asupra algoritmului de calcul al salariilor, în sensul că o anumită compunere a salariului de bază, convenită la nivelul PETROMIDIA SA a rămas aplicabilă și după transmiterea calității de angajator, pentru toți salariații din cadrul Grupului R., atât cei angajați în unitate la acel moment, cât și cei care s-au angajat ulterior.
Succesiunea în timp a convențiilor intervenite între partenerii sociali concretizate prin Actul adițional CCM nr. 10/2001 și Procesul-verbal din 29.03.2001, precum și emiterea Ordinului 98/02.04.2001 – reflectă faptul că s-a urmărit instituirea unui sistem unitar de salarizare aplicabil cu începere din 01.02.2001.
Astfel, la nivelul PTEROMIDIA SA a fost aplicabil CCM încheiat în anul 2007, modificat ulterior prin Actul adițional nr. 10/02.04.2001, act prin care părțile au prevăzut modificarea art. 42 din fostul CCM în sensul includerii în salariu, cu începere din 01.02.2001, a sporurilor pentru condiții deosebite de muncă, pentru condiții nocive de muncă și pentru condiții penibile de muncă, enumerate la art. 48 din CCM.
In ceea ce privește sporul de vechime, distinct de aces tact adițional, între partenerii sociali, angajatorul și Sindicatul Liber « Petrochimistul » a invervenit o convenție privind modul de calcul al venitului consolidat în dolari, cuvenit fiecărui salariat și care presupunea stabilirea unui salariu negociat compus din salariul vechi din contractele individuale de muncă, sporul de pericol, sporul de muncă grea, spor pază și contravaloarea a 60 litri de benzină. Acestea au format baza nouă de calcul la care se aplică un spor de vechime uniform aplicat pentru toți salariații de 25% din salariul de bază, indiferent de vechimea în muncă, rezultând o bază impozabilă din care, după aplicarea impozitului, se stabilea venitul net consolidat în dolari în fiecare lună. Rezultatul acestei convenții a fost consemnat în Procesul-verbal din 29.03.2001 încheiat între reprezentanții R. Rafinare Complex Petromidia și Sindicatul Liber « Petrochimistul ».
Prin Ordinul 98/02.04.2001 emis de R. Rafinare Complex Petromidia s-a dispus modificarea retroactivă a salariilor angajaților cu începere de la 01.02.2001, în sensul celor convenite prin Procesul-verbal din 29.03.2001: « Având în vedere procesul verbal încheiat în data de 29.03.2001 între reprezentanții Sindicatului Petrochimisul și reprezentanții societății Rompeltrol Rafinare Complex Petromidia: Art.1: Începând cu 01.02.2001, salariile personalului din cadrul R. Rafinare Complex Petromidia se vor modifica conform anexei 1 ».
In anexa 1 la Ordinul 98/02.04.2001 sunt prezentate salariile recalculate, conform algoritmului cuprins în Ghidul angajatului – cu sporul de vechime în procent de maxim 25% acordat pentru toți salariații, pentru lunile februarie, martie, aprilie 2001. Apoi este stabilită media aritmetică a acestora, care a fost consemnată trimestrial în carnetele de muncă ale reclamanților.
Acest algoritm de calcul al noului salariu net a fost adus la cunoștința salariaților în anul 2001 prin intermediul înscrisurlui intitulat « Ghidul angajatului », reflectându-se atât în carnetele de muncă ale angajaților, cât și în fluturașii de salariu.
In cuprinsul Ghidului angajatului s-au detaliat toate componentele venitului net stabilit în USD, incluzând și sporul de vechime uniform acordat în procent de maxim 25% pentru toți salariații indiferent de vechimea în muncă. În cursul lunii aprilie 2001, salariații au semnat Ghidul angajatului, modalitate prin care și-au însușit practic modul de calcul, fără a contesta actul, așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond.
Analizând coroborat toate probele existente la dosarul cauzei, rezultă ceea ce instanța de fond în mod corect a apreciat, respectiv faptul că, ulterior încheierii actului adițional la CCM nr. 10/2001 și convenției intervenite între partenerii sociali consemnate în procesul-verbal din 29.03.2001, la nivelul R. Rafinare Complex Petromidia, sporurile nu au mai fost evidențiate în mod distinct în documentele doveditoare ale plății salariului, tocmai ca urmare a includerii acestora într-o bază impozabilă unitar calculată și care a constituit elementul de referință în determinarea venitului net consolidat în dolari.
In contractul colectiv de muncă la nivelul R. SRL pe anii 2013_2015 încheiat între R. SRL și Sindicatul Liber Petrochimistul (același sindicat care a negociat înb numele angajaților și în anul 2001, comisia de negociere fiind prezidată în 2012 de același președinte al sindicatului care a negociat și în anul 2001 – respectiv dl. Tancau P.), Anexa nr. 7 pct. 7.2. partenerii sociali au confirmat introducerea sporului de vechime în salariul de bază: « Părțile recunosc că sporul de vechime a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 2002 pentru salariații angajați la acea dată în cadrul R. Rafinare Complex Petromidia și R. Rafinare Refinăria V. S.A. Ploiești, totodată părțile confirmă că societățile din cadrul Grupului R. la care au fost angajați ulterior au stabilit salariul de încadrare în aceleași condiții ».
Includerea sporurilor permanente în salariu a fost confirmată de partenerii sociali și prin Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pentru anii 2011-2013, conract semnat de toate sindicatele înființate legal la nivel de unitate, textul art. 88 alin.(3) precizând în mod expres faptul că: « Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, adaosurile și sporurile » ;[…] (6) « În cazul utilizării în Contractul colectiv de muncă a cuvântului « salariu » fără altă precizare, acesta se va considera egal cu salariul de bază plus sporurile și adaosurile la salariu » ; art. 94 precizează expres care anume « alte sporuri » se adaugă la salariul de bază.
Continuitatea raporturilor de muncă (transferul salariaților de la R. Rafinare Complex Petromidia SA, respectiv fosta . R. conform Protocolului încheiat la 07.12.2001 – cu menținerea drepturilor de care beneficiau la acel moment la fostul angajator) s-a reflectat și asupra algoritmului de calcul al salariilor, în sensul că o anumită compunere a salariului de bază, convenită la nivelul Petromidia SA a rămas aplicabilă și după transmiterea calității de angajator, pentru toți salariații din c adrul Grupului R., atât cei angajați în unitate la acel moment, cât și cei care s-au angajat ulterior.
Prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză s-a confirmat includerea sporului de vechime de 25% în salariul de bază. Calculele matematice efectuate comparativ pentru lunile ianuarie și martie 2001, precum și verificarea algoritmului de calcul au fundamentat concluzia expertului contabil în sensul că reclamanții au beneficiat de plata sportului de vechime de 25% care, în ipoteza eliminării lui din algoritmul de calcul al salariului, ar fi determinat în mod cert o diminuare a veniturilor încasate în martie/aprilie 2001.
Prin această probă, pârâta R. a probat faptul că salariații nu au fost prejudiciați în niciun fel prin icluderea sporului de vechime în salariul de bază, dimpotrivit ărin includerea în salariul de bază a sporului de periculozitate, dmuncă grea și a sporului de vechime în procent maxim de 25% pentru toți salariații indiferent de vechimea în muncă a acestora, a rezultat o creștere în medie cu 171,06 % a salariilor de încadrare ale reclamanților în luna aprilie 2001 față de luna ianuarie 2001 (astfel cum a rezultat din răspunsul la obiectivul nr. 1 și 2 la raportul de expertiză contabilă și anexa 3 la raport unde sunt prezentate comparativ salariile reclamanților în perioada ianuarie-aprilie 2001).
Raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză confirmă faptul că salariații nu au fost în niciun fel prejudiciați prin includerea sporului de vechime în salariul de bază, salariul acordat reclamanților atât în luna aprilie 2001, cât și la momentul semnării Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate în anul 2013, fiind net superior salariului de care ar fi trebuit să beneficieze reclamanții conform contractelor colective de muncă incidente.
Continuitarea raportulor de muncă de la R. Rafinare la R. s-a reflectat și asupra algoritmului de calcul al salariilor, algoritmul fiind preluat și menținut în toate entitățile Grupului R..
Este, așadar, lipsită de relevanță susținerea apelanților în sensul că la momentul încheierii contractului colectiv de muncă dina nul 2013, dintre reclamanți, doar un salariat mai avea raporturi de muncă cu pârâta R..
Analizând sentința apelată din prisma criticilor formulate Curtea a respins apelul ca nefondat pentru următoarele considerente :
În mod corect prima instanță a reținut în funcție de întregul probatoriu administrat că sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază al reclamanților.
O mare parte dintre reclamanții din prezenta cauză sunt foști salariați ai . (fostă . ulterior transferați în cadrul R. SRL cu menținerea drepturilor de care beneficiau la acel moment, așa cum rezultă din Protocolul încheiat la 07.12.2001 între Sindicatul LOiber Petrochimisul și reprezentanții . Petromidia SA.
Din succesiunea în timp a convențiilor intervenite între partenerii sociali rezultă că s-a urmărit un sistem unitar de salarizare și introducerea sporului de vechime în salariul de bază începând cu 01.02.2001.
Astfel, la nivelul Petromidia SA a fost aplicabil Contractul colectiv de muncă încheiat în anul 1997, modificat ulterior prin Actul adițional nr. 10/02.04.2001, act prin care părțile au prevăzut modificarea art. 42 din fostul CCM, în sensul includerii în salariu, cu începere din 01.02.2001 a sporurilor pentru condiții periculoase de muncă, pentru condiții nocive de muncă și pentru condiții penibile de muncă, enumerate la art. 48 din CCM.
În ceea ce privește sporul de vechime, distinct de acest act adițional, între partenerii sociali, angajatorul și Sindicatul Liber Petrochimistul a invervenit o convenție privind modul de calcul al venitului consolidat în dolari, cuvenit fiecărui salariat și care presupunea stabilirea unui salariu negociat compus din salariul vechi din contractele individuale de muncă, sporul de pericol, sporul de muncă grea, spor pază și contravaloarea a 60 litri de benzină. Acestea au format baza nouă de calcul la care se aplică un spor de vechime uniform aplicat pentru toți salariații de 25% din salariul de bază, indiferent de vechimea în muncă, rezultând o bază impozabilă din care, după aplicarea impozitului, se stabilea venitul net consolidat în doari în fiecare lună. Rezultatul acestei convenții a fost consemnat în Procesul-verbal din 29.03.2001 încheiat între reprezentanții R. Rafinare Complex Petromidia și Sindicatul Liber Petrochimistul.
Prin ordinul 98/02.04.2001 emis de R. Rafinare Complex Petromidia s-a dispus modificarea retroactivă a salariilor angajaților cu începere de la 01.02.2001 în sensul celor cuvenite prin Procesul-verbal din 29.03.2001.
Acest algoritm de calcul al noului salariu a fost adus la cunoștință salariaților în anul 2001 prin intermediului înscrisului intitulat « Ghidul angajatului », salariații semnând acest ghid și în această modalitate însușindu-și modul de calcul al salariului.
În cuprinsul Ghidului angajatului s-au detaliat componentele venitului net stabilit în USD, ioncluzând sporul de vechime, acordat în procent maxim de 25% pentru toți salariații indiferent de vechimea în muncă.
Ulterior intervenitii convenției între partenerii sociali consemnată în Procesul-verbal din 29.03.2001, sporurile nu au mai fost evidențiate în mod distinct în documentele doveditoare ale plății salariului, tocmai ca urmare a includerii acestora în salariul de bază.
Acest algoritm de calcul al salariului a fost aplicat pentru toți salariații indiferent de momentul preluării lor.
În ceea ce privește salariații angajați direct în cadrul R., pentru aceștia s-au stabilit aceleași condiții de încadrare ca și pentru ceilalți salariați, respectiv acordarea unui salariul de bază în care sunt incluse sporurile cu caracter permanent, decși și sporul de vechime.
Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert M. E. Mădăliuna a rezultat că reclamanții, în lunile martie și aprilie 2001, comparativ cu lunile ianuarie și februarie ale aceluiași an, au realizat un venit majorat. Majorarea se datorează includerii în salariul de bază a unor sporuri cu caracter permanent, inclusiv a sporului de vechime.
Prin includerea în salariul de bază a sporului de vechime în procent de maxim 25% pentru toți salariații indiferent de vechimea în muncă a acestora, a rezultat o creștere a salariilor, astfel cum s-a concluzionat în răspunsul la obiectivul nr. 1 și 2 din raportul de expertiză contabilă și anexa 3 la raport, unde sunt prezentate comparativ salariile reclamanților în perioada ianuarie-aprilie 2001.
Faptul că o parte dintre reclamanți au fost angajați de pârâtă ulterior lunii aprilie 2001, respectiv L. V. și M. Ș., nu are nicio relevanță atâta timp cât pârâta la momentul angajării acestor reclamanți le-a aplicat același algoritm de calcul al salariului, care presupunea introducerea sporului de vechime în salariul de bază.
Prin art. 85 alin.3 și 5 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate 2013-2015 se prevede că salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile … În cazul utilizării în contractul colectiv de muncă a cuvântului « salariu » fără altă precizare acesta se va considera egal cu salariul de bază plus sporurile și adaosurile la salariu în cazul neevidențierii distinct prin contractele colective de muncă.
Mai mult, în Anexa 7 pct. 7.2 la contract, partenerii sociali au inclus clauza potrivit căreia « părțile recunosc că sporul de vechime a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 2001 ».
Prin această clauză părțile semnatare confirmă o situație preexistentă, neavând relevanță că la momentul semnării acestui contract, doar o parte din reclamanți mai erau angajații pârâtei.
Procesul-verbal din 29.03.2001 prin care s-a convenit modul de calcul al salariului și includerea sporului de vechime în salariul de bază a fost încheiat între reprezentanții R. Rafinare Complex Petromidia SA și Sindicatul Liber Petrochimistul, astfel încât nu se poate aprecia că a avut loc o modificare unilaterală a modului de calcul al salariului.
Atâta timp cât din probele administrate a reieșit că sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază în procent maxim de 25%, nu mai are relevanță care dintre contractele colective la nivel de ramură era aplicabil în cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 480 alin.1 Cod proc.civ. Curtea a respins apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul formulat de apelanții reclamanți formulat de apelanții reclamanți D. C. S., D. C., L. V., G. A., S. I., D. T., B. G., L. V., I. I., S. I., PADUREANU T. V., P. I., D. G., C. F. C., S. N., S. C., D. F., S. C., M. N., D. G., M. R. P., M. S., D. G., RADUT M., I. N., C. V., M. M., P. C., P. A. – toți cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat P. F. – cu sediul în localitatea O., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.2890 din data de 19 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul C., secția I civilă, în dosarul civil nr._ , în contradictoriu cu pârâta S.C. R. R. S.R.L., cu sediul în municipiul București, City Gate Nothern Tower 3-5, Piața Presei Libere, etaj 3, Sector 1, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2015.
Președinte, Judecător,
M. S.-S. J. Z.
Grefier,
pt. M. G.
aflată în c.o. semnează
Conf.art.426 al.4 c.p.c.
Grefier șef,
M. D.
Jud. fond – D.I.F.
Red.dec.- jud.J.Z./15.01.2015
Tehnored.gref. M.C. 18.01.2016
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 339/2015. Curtea... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 36/2015.... → |
|---|
