Acţiune în constatare. Decizia nr. 2525/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2525/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-06-2014 în dosarul nr. 743/54/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2525/2014
Ședința publică de la 13 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător M. L.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea cererii de revizuire a deciziei civile nr.1049/31.03.2014, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/63/2013, formulată de revizuenta Z. J. domiciliată în C., ., nr.89,., ., în contradictoriu cu intimat DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR C. cu sediul în C., ..30, jud.D., având ca obiect acțiune în constatare împotriva dec.dos._/63/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. F. pentru revizuenta Z. J., și consilier juridic Chircan G. pentru intimat DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că cererea este motivată.
Avocat C. F. pentru revizuenta Z. J., depune delegația avocațială.
Consilier juridic Chircan G. pentru intimat DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR C., depune delegația de reprezentare.
Față de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că nu se impune pronunțarea cu privire la estimarea duratei procesului, motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la 244 și 394 Noul Cod de proc.civ., constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Avocat C. F. pentru revizuenta Z. J., solicită admiterea cererii de revizuire, totodată solicită a se constata că instanța a pronunțat hotărâri contradictorii, din acest punct de vedere s-a dispus o discriminare.
Consilier juridic Chircan G. pentru intimat DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR C., solicită respingerea cererii de revizuire.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr.7864 din 10.12.2013, pronunțată de Tribunalul D., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._/63/2013, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Z. J., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR C., jud. D..
S-a constatat încheiat contractul individual de muncă nr.124/06.05.2008, începând cu 01.01.2011.
A fost obligată pârâta către reclamantă la 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta Z. J. este salariată la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Animalelor D. în baza contractului individual de munca nr.124/2008 prelungit anual prin actele adiționale nr. 2/2009, 3/2010, 4/2011, 5/2012.
Potrivit art. 82 Codul Muncii:
" (1) Prin derogare de la regula prevăzuta la art. 12 alin. 1, angajatorii au posibilitatea de a angaja in cazurile si in condițiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munca pe durata determinata.
(3) Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit in condițiile prevăzute la art. 83 si după expirarea termenului inițial, cu acordul scris al parților, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări.
(4) Intre aceleași parți se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinate.
(5) Contractele individuale de munca pe durata determinate încheiate in termen de 3 luni de la încetarea unui contract de munca pe perioada determinate sunt considerate contracte succesive sin u pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare." (a se vedea si Directiva 1999/70/CE a Consiliului Europei din 28.06. 1998 privind acordul cadru cu privire la munca pe durata determinata, încheiat între Confederația Europeana a Sindicatelor, Uniunea Confederațiilor din Industrie și a Angajatorilor din Europa și Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publica (nr. 175 din 10 iulie 1999).
In ipoteza încălcării dispozițiilor imperative ale art. 82 Codul Muncii, continuarea prestării muncii de către salariat in aceleași condiții si cu acordul tacit al angajatorului conduce la transformarea caracterului actului bilateral in contract individual de munca pe perioada nedeterminată.
Potrivit art. 84 Codul Muncii "[Durata] (1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi încheiat pe o perioada mai mare de 36 luni.
(2) In cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular."
In condițiile in care angajatorul nu a respectat prevederile art. 84 alin. 1 Codul Muncii referitoare la termenul maxim pentru care o persoana poate fi angajata pe durata determinata si atâta timp cat contractul individual de munca a continuat executarea si după perioada maxima prevăzuta de lege, natura reala a acestuia este cea a unui contract pe durata nedeterminata, motiv pentru care instanța va admite acțiunea reclamantei.
Conform art. 453 alin.1 Cod proc. civ. instanța a obligat pârâta către reclamantă la plata cheltuielilor de judecata in suma de 500 lei, constând in onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr.1049/31.03.2014, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/63/2013, s-a admis apelul declarat de apelanta pârâtă Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C., împotriva sentinței civile nr. 7864 din 10.12.2013, pronunțată de Tribunalul D., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._/63/2013, în contradictoriu cu intimata reclamantă Z. J..
S-a schimbat sentința sentinței civilă nr. 7864 din 10.12.2013, pronunțată de Tribunalul D., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._/63/2013, în sensul că s-a respins acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:
Curtea a apreciat că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale reglementând încheierea, executarea, prelungirea și încetarea contractului individual de muncă.
Astfel, potrivit 82 din Codul muncii:
„(1) Prin derogare de la regula prevăzută la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile și în condițiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată.
(2) Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie.
(3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condițiile prevăzute la art. 83, și după expirarea termenului inițial, cu acordul scris al părților, pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări.
(4) Între aceleași părți se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.
(5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive și nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.”
Din interpretarea textului de lege menționat reiese că un contract individual de muncă pe durată determinată, constituind excepția de la regula prevăzută de art.12 alin.1 C.muncii, prelungirea acestuia este posibilă numai în cazuri excepționale, limitativ prevăzute de lege, respectiv de art.83 din C.muncii.
În speță, contractul individual de muncă nr.124/06.05.2008 încheiat pe durată determinată, a fost prelungit succesiv prin mai multe acte adiționale, fiind în derulare și în prezent.
Din înscrisurile depuse la dosar reiese însă că, în cazul reclamantei, prelungirea contractului individual de muncă pe durată determinată era posibilă, încadrându-se în situațiile de excepție prevăzute de art.83 C.Muncii, mai precis la lit.h din acest articol – „ în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfășurarea unor lucrări, proiecte sau programe.”
Or, activitatea reclamantei în cadrul apelantei, aceea de efectuare a controlului oficial sanitar veterinar, este reglementată de un act normativ special, și anume de OG nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.215/2007, care la art.19 alin.3 prevede că: „ Controlul oficial prevăzut la alin. (1) și (2), activitățile desfășurate în laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și alte activități desfășurate în condițiile art. 48 alin. (5) se asigură de personal de specialitate angajat în baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, încheiat, în condițiile legii, cu direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, în baza tarifelor stabilite conform art. 48.”
De asemenea, în conformitate cu 19 alin.4 din ordonanță, „ Contractele individuale de muncă prevăzute la alin. (3), încheiate pe perioada maximă prevăzută de legislația în vigoare, pot fi prelungite ulterior, cu acordul părților, atât timp cât există condițiile care au stat la baza încheierii acestora, în măsura asigurării resurselor financiare prevăzute în acest sens, până la încheierea unor noi contracte individuale de muncă, în urma organizării concursurilor, în condițiile legii.”
În cauză, contractul individual de muncă pe durată determinată nr. 124/06.05.2008 încheiat de reclamantă cu Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor D., după expirarea perioadei maxime prevăzute Codul muncii, a fost prelungit prin actele adiționale ulterioare, prin acordul ambelor părți, constatându-se că există condițiile care au stat la baza încheierii acestuia.
D. urmare, contractul individual de muncă încheiat pe durată determinată nr. 124/06.05.2008 a fost prelungit în condițiile legii, încadrându-se în situațiile de excepție prevăzute de art.83 alin.1 lit h din C.muncii, prin raportare la art. 19 alin. 4 din OG nr.42/2004, astfel încât instanța de fond a apreciat, în mod greșit, că acest contract a fost încheiat în afara situațiilor expres prevăzute de lege.
Referitor la apărarea intimatei reclamante, în sensul că din încheierea succesivă a contractului individual de muncă și actelor adiționale la acestea reiese necesitatea unei activități permanente în cadrul instituției pârâte, Curtea a apreciat că prevederile legale în materie și probele administrate în cauză nu conduc la această concluzie.
Dimpotrivă, din dispozițiile art.19 alin.3 și 4 din OG nr.42/2004 care reglementează condițiile de desfășurare a activității de control sanitar veterinar de stat, pe baza unor contracte individuale de muncă încheiate pe durată determinată, din clauza înscrisă atât în contractul individual de muncă, precum și în fiecare dintre actele adiționale la contract încheiate de comun acord de părți conform căreia „durata contractului este determinată”, clauză cunoscută și însușită de către reclamantă fără nici un fel de obiecțiuni, reiese lipsa caracterului permanent al activității desfășurate de aceasta.
Pe de altă parte, chiar și în cazul în care s-ar reține caracterul permanent al acestei activități, consecința ar fi aceea a transformării postului ocupat de reclamantă pe durată determinată în post cu durată nedeterminată și ocuparea acestuia prin concurs, în condițiile legii, aceasta fiind modalitatea de angajare a personalului contractual pe durată nedeterminată în cadrul instituției pârâte pentru exercitarea activității de control sanitar veterinar, astfel cum reiese din dispozițiile art.19 alin.4 din OG nr.42/2004.
În concluzie, Curtea a reținut că acțiunea reclamantei în ceea ce privește contractul individual de muncă nr.126/06.05.2008 nu este întemeiată, întrucât nu s-a putut reține existența unui motiv de nelegalitate a clauzei privind durata muncii, contractul fiind încheiat pe durată determinată și prelungit în condițiile legii.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a apreciat că apelul este fondat, astfel încât a fost admis ca atare și, în temeiul art.480 alin.2 Cod procedură civilă, a schimbat sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire Z. J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele cererii arată că a fost discriminată de către Curtea de Apel C. față de alți colegi atât din cadrul Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor D., cât și din cadrul altor direcții sanitar veterinare din țară, susținând că a depus la dosar hotărâri judecătorești în acest sens.
Solicită admiterea cererii de revizuire si schimbarea în totalitate a hotărârii.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art.509 alin.1 pct.8 Cod proc.civ.
Cererea de revizuire este nefondată.
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma celor invocate, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22.04.2014, Z. J. a antamat în principal principiul discriminării, decurgând din aceea ce a fost încălcat art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, făcând trimitere la cauza B. contra României.
Înscrisurile la care face referire revizuenta nu au fost depuse ca anexă la cererea de revizuire și nici până la termenul de soluționare a acesteia. Fiind o cale extraordinară de retractare, în cadrul acesteia se analizează aspecte de fapt, necunoscute și care nu au putut fi luate în considerare la pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se cere.
Astfel, nu se desprind aspecte care să permită anularea unei decizii irevocabile, principiul discriminării nefiind dovedit și nici nu poate constitui un motiv de admisibilitate a prezentei cereri neidentificându-se în motivele expuse prevăzute de lege.
În consecință, urmează a fi respinsă cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată cererea de revizuire a deciziei civile nr.1049/31.03.2014, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/63/2013, formulată de revizuenta Z. J. domiciliată în C., ., nr.89,., ., în contradictoriu cu intimat DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR C. cu sediul în C., ..30, jud.D., având ca obiect acțiune în constatare împotriva dec.dos._/63/2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Iunie 2014
Președinte, I. M. | Judecător, M. L. | |
Grefier, G. D. L. |
Red. Jud.I.M./08.07.2014
4ex/G.L.
J.Apel.C.S.
j.f. M.F.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1201/2014. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
