Cereri. Decizia nr. 1456/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1456/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 6861/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1456
Ședința publică de la 16 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE -. E. S.
Judecător - M. P.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 2 aprilie 2014, privind judecarea apelului declarat de pârâta C. E. SA,SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., UNITATEA MINIERĂ DE CARIERĂ JILȚ NORD împotriva sentinței civile nr. 5386 din 20 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant M. P..
La apelul nominal făcut au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părtilor au avut loc în ședința publică din data de 2 aprilie 2014, au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării de la acea dată, când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru data de 16 aprilie 2014.
În urma deliberărilor, s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 5386 din 20 decembrie 2013, pronunțată în dosar nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul M. P. în contradictoriu cu pârâtul C. E. Oltenia SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. - Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord
A fost anulată decizia înregistrată în registrul special sub nr. 292/04.07.2013, în registrul general sub nr. 7411/04.07.2013, emisă de pârâta . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg J. - Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord.
A dispus repunerea părțile în situația anterioară emiterii deciziei.
Dispune reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior emiterii deciziei, acela de inspector protecție socială.
A obligat pârâta . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg J. - Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord la plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre salariul stabilit prin contractul individual de muncă, respectiv actul adițional nr. 1/19.02.2013 și drepturile bănești acordate, începând cu luna mai 2013, sume actualizate de la data la care trebuiau acordate și până la data plății efective.
A obligat pârâta . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg J. - Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 350 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
În fapt, reclamantul M. P. a fost încadrat ca inspector protecție socială EE în cadrul . cum rezultă din contractul individual de muncă nr. 5418/1807/31.05.2012, în același sens fiind emisă și decizia directorului general nr. 3374/31.05.2012 privind încadrarea acestuia pe funcția de inspector protecție socială EE.
După . noului Contract Colectiv de Muncă la nivel de unitate Societate C. E. SA pentru anii 2013-2014 a fost încheiat actul adițional nr. 1/19.02.2013 cu loc de muncă la . Divizia Minieră Tg J. – EMC Jilț, acesta fiind ultimul act adițional semnat de către reclamant cu privire la felul muncii și salarizare, respectiv inspector protecție socială, la C. E. Oltenia SA – Sucursala Divizia Minieră Tg J. – EMC Jilț.
În timp, societatea angajatoare și-a modificat denumirea din Societatea Comercială C. E. Oltenia SA în Societatea C. E. Oltenia SA, iar prin actul adițional nr. 2/01.04.2013 s-a modificat elementul contractului individual de muncă al reclamantului, respectiv locul de muncă al acestuia, în sensul că activitatea se desfășoară la Societatea C. E. Oltenia SA – Sucursala Divizia Minieră Tg J. – Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord.
Astfel, prin decizia nr. 522/01.05.2013 a directorului general al . SA, reclamantul M. P. a fost din nou numit inspector protecție socială la Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord – Sucursala Divizia Minieră Tg J..
În concret, se s-a retinut că ultimele actele adiționale semnate de către reclamantul M. P., după . noului contract colectiv de muncă la nivel de unitate sunt actul adițional nr. 1/19.02.2013 și actul adițional nr. 2/01.04.2013.
Referitor la actul adițional nr. 2/01.04.2013, s-a retinut că părțile au convenit modificarea contractului individual de muncă doar cu privire la elementul ,,loc de muncă,, în sensul că activitatea reclamantului se desfășoară la Societatea C. E. Oltenia SA – Sucursala Divizia Minieră Tg J. - Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord.
După . CCM la nivel de unitate valabil 2013-2014 salariile inspectorilor de protecție socială, respectiv al reclamantului au fost corelate cu grilele de salarizare, respectiv au fost reduse așa cum rezultă din conținutul ultimelor acte adiționale, respectiv actul adițional nr. 1/19.02.2013 și actul adițional nr. 2/01.04.2013, acte semnate de către reclamant.
De reținut, este faptul că reclamantul este ales în organele colective de conducere ale sindicatelor din cadrul structurilor organizațiilor sindicale, adică a sindicatului afiliat Federației Naționale Mine Energie potrivit CCM la nivel de unitate.
Conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate numirea în posturile de inspector social prevăzute în statul de funcții al . SA se face de către administrație la propunerea organizațiilor sindicale semnatare al prezentului contract colectiv de muncă. Funcția de inspector social va fi ocupată numai de salariații care sunt aleși în organele colective de conducere ale sindicatelor din cadrul structurilor organizațiilor sindicale reprezentative și semnatare.
În acest sens, Federația Națională Mine Energie face parte din organizațiile sindicale care trebuie să nominalizeze inspectorii sociali, în cazul de față reclamantul M. P. fiind nominalizat pe liste de către FNME, nefiindu-i retras avizul.
După emiterea deciziei nr. 522/01.05.2013 a directorului general, prin care reclamantul a fost din nou numit inspector protecție socială la UMC Jilț Nord – Sucursala Divizia Minieră Tg J., prin adresa nr. 7410/04.07.2013 reclamantul a fost informat de către angajator că având în vedere hotărârea Directoratului . SA nr. 50/02.07.2012 începând cu 04.07.2013, va fi trecut pe postul de inginer la Societatea C. E. Oltenia SA – Sucursala Divizia Minieră Tg J. - Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord – C. protecția mediului, informare semnată de către reclamant.
La aceeași dată, a fost emis și actul adițional nr. 4/04.07.2013, prin care angajatorul modifică elementele CIM, respectiv ,,felul muncii și retribuția”, reclamantul fiind trecut din funcția de inspector protecție socială, în funcția de inginer producție la Societatea C. E. Oltenia SA.
De asemenea, tot în data de 04.07.2013 angajatorul emite decizia înregistrată în registru special sub nr. 292/04.07.2013, în registru general sub nr. 7411/04.07.2013, prin care reclamantul M. P., inspector protecție socială – compartimentul inspector social este trecut în cadrul compartimentul protecția mediului, în postul de inginer.
În drept, instanța a retinut că prin decizia contestată, respectiv decizia înregistrată în registru special sub nr. 292/04.07.2013, în registru general sub nr. 7411/04.07.2013, prin care reclamantul M. P., inspector protecție socială – compartimentul inspector social se numește în funcția de inginer la compartimentul protecția mediului în cadrul Societății C. E. Oltenia - Sucursala Divizia Minieră Tg J. Unitatea Minieră de Carieră Jilț Nord, angajatorul a procedat la modificarea unilaterală a contractului individual de muncă cu încălcarea dispozițiilor art. 41 Codul muncii republicat.
Clauzele referitoare la felul muncii, locul muncii, condițiile de muncă fiind clauze fundamentale ale contractului individual de muncă, nu pot fi modificate, de regulă, decât prin acordul părților. Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului; locul muncii; felul muncii; condițiile de muncă; salariul; timpul de muncă și timpul de odihnă.
Executarea contractului individual de muncă este guvernată de principiul stabilității, care presupune ca modificarea sau încetarea lui să nu poată interveni decât în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.
În conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (1) Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților și numai cu titlu de excepție modificarea unilaterală a contractului individual de muncă se poate face fără consimțământul salariatului.
Aceste situații de excepție sunt reglementate prin art. 48 Codul muncii, potrivit cărora angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
P. decizia contestată pârâtul . SA a modificat unilateral contractul individual de muncă al reclamantului, respectiv funcția și retribuția, fiind trecut din funcția de inspector protecție socială conform contractului individual de muncă încheiat și înregistrat sub nr. 5418/1807/31.05.2012 și a ultimelor acte adiționale semnate după . noului CCM la nivel de unitate, în funcția de inginer în cadrul compartimentului protecția mediului.
Referitor la informarea cu privire la clauzele esențiale din contract, instanța reține că potrivit art. 17 (11)2) obligația de informare a reclamantului se consideră împlinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adițional, după caz.
În concret, instanța a retinut că în speță nu există acordul salariatului în ceea ce privește schimbarea funcției și a salariului, și nu se află în nici unul din cazurile acceptate de legiuitor pentru modificare unilaterală de către angajator a contractului de muncă.
Art. 41 din Codul muncii este o expresie a principiului consensualismului relațiilor de muncă, transpus la nivelul contractului individual de muncă.
Este evident că modificarea unor clauze ale oricărui contract sinalagmatic civil sau comercial, inclusiv ale contractului individual de muncă, nu se poate realiza prin voința unilaterală a unei singure părți, ci necesită și manifestarea acordului de voință a părții cocontractante.
În aplicarea acestui principiu fundamental al contractelor, legiuitorul de dreptul muncii stabilește regula conform căreia, nici angajatorul și nici salariatul nu pot modifica nici o clauză a contractului individual de muncă fără acordul expres al celuilalt.
Acordul de modificare trebuie să fie expres și nu tacit sau subînțeles, și trebuie să se manifeste fără nici un viciu de consimțământ.
În speță, angajatorul a procedat la modificarea cu caracter definitiv a contractului de muncă, acest lucru fiind posibil doar în baza realizării acordului părților în acest sens, orice modificare unilaterală cu caracter definitiv a contractului de muncă fiind ilegală.
În ceea ce privește apărarea pârâtului C. E. Oltenia SA, în sensul că trecerea reclamantului M. P. pe funcția de inginer s-a datorat refuzului acestuia de a accepta funcția oferită, respectiv aceea de inspector protecție socială, nu a putut fi reținută de instanță câtă vreme semnarea actului adițional din 01.05.2013 nu era necesară, deoarece privea aceeași funcție, aceea de inspector protecție socială.
Astfel, prin acest act adițional prin care reclamantul are aceeași funcție de inspector protecție socială, nu s-a realizat efectiv o modificarea a contractului individual de muncă, actul neavând forța probantă a unui înscris sub semnătură privată, nefiind valabil ca instrumentum în condițiile în care nu a fost semnat de către părți.
P. urmare operațiunea juridică nu poate fi dovedită cu acest mijloc de probă.
Raportat la aceste considerente instanța a retinut că angajatorul a procedat la modificarea unilaterală a contractului individual de muncă fără a respecta dispozițiile imperative ale art. 41 alin. 1 Codul muncii, astfel încât se impune anularea măsurii dispuse de angajator, repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei, în sensul reintegrării reclamantului pe postul deținut anterior emiterii deciziei, acela de inspector protecție socială.
Referitor la drepturile bănești cuvenite reclamantului, instanța reține că începând cu 01.05.2013 angajatorul a procedat la reținerea din salariu a diferite sume fără o justificare legală. Virarea unor drepturi bănești diminuate începând cu luna mai 2013 reiese din statele de plată atașate la dosarul cauzei (filele 90-97).
În acest sens, reclamantului i se cuvin drepturile bănești reprezentând diferența dintre salariul stabilit prin contractul individual de muncă, respectiv actul adițional nr. 1/19.02.2013 și drepturile bănești acordate, începând cu luna mai 2013, sume ce se vor actualiza de la data la care trebuiau acordate și până la data plății efective în baza prevederilor art. 166 alin. 4 Codul muncii.
Împotriva acestei sentința, a declarat apel pârâtul C. E. OLTENIA SA,SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., UNITATEA MINIERĂ DE CARIERĂ JILȚ NORD, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâtul critică sentința instanței de fond ca fiind dată cu aplicarea greșită a normelor de drept, cuprinzând motive contradictorii și străine de natura cauzei.
Se arată că în conformitate prevederile noului Contract Colectiv de Muncă, încheiat la nivelul Complexului E. Oltenia, respectiv art. 29, având în vedere adresa nr.199/2013 a Federației Naționale Mine Energie au fost înființate 37 posturi de inspectori protecție socială, care urmau să fie ocupate de reprezentanți ai organizațiilor sindicale, propuși de aceștia, în acest sens fiind adoptată Hot. 22/2013 a Directorului Complexului E. Oltenia.
Petentul a refuzat semnarea Actului Adițional - refuzând astfel funcția de inspector protecție socială și ca urmare a acestui refuz acesta a revenit la funcția anterioară, conform legii și în conformitate cu pregătirea profesională.
În acest sens prin Nota nr.770/02.07.2013 s-a constatat această situație, cu privire la reclamant și la alți 17 salariați nominalizați de organizațiile sindicale care au refuzat sa semneze actele adiționale pentru funcția de inspector protecție sociala, iar prin Hot.nr. 50/02.07.2013 a Directorului Complexului E. Oltenia, la art. 2 s-a dispus ca salariații care au refuzat semnarea actelor adiționale pentru funcțiile de inspectori sociali să fie numiți în funcțiile deținute anterior.
Această Hotărâre a Directoratului nu a fost contestată de petent, fiind obligatorie punerea în aplicare a acesteia.
În ceea ce privește salariul petentului, statul de funcții este întocmit în concordanță cu dispoz. Hot. 29/2013 a Directoratului Societății și cu Hot. 10/2013 a Consiliului de Supraveghere a Societății Complexului E. Oltenia S.A.
Stabilirea salariului este rezultatul încadrării în nivele și funcții, ori petentul prin acțiunea formulată a solicitat stabilirea unui salariu care depășește aceste nivele.
Ca urmare, unitatea nu putea să-i ofere un salariu care să nu se încadreze în grila stabilită conform pregătirii profesionale, competenței, atribuțiilor de serviciu.
O altă critică se referă la faptul că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu era necesar ca petentul să semneze actul adițional la Contractul individual de muncă, societatea aflându-se în situația unei reorganizări efective. În acest sens se arată că a fost modificat locul muncii – la 19.02.2013 era EMC Jilț, iar la 01.04.2013 era UMC Jilț Nord, dar și salariul corespunzător fiind diferit.
Se susține că orice modificare a unuia din elementele Contractul individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract – actul de dispoziție fiind Hot. Directoratului nr. 50/02.07.2013 fiind actul care a generat situația juridică a petentului.
În final se arată că numirea în acest post a respectat dispoz. art. 48 C. Muncii, în acest fel evitându-se concedierea salariatului – situație pe care Lg. 62/2011 a dialogului social o impune expres având în vedere calitatea de membru al organelor de conducere al unei organizații sindicale.
Solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii petentului.
La data de 27.02.2014, intimatul reclamant a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, cu menținerea sentinței instanței de fond și obligarea apelantei pârâte la cheltuieli de judecată.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispoz. art. 208-209 NCPC.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Prima instanță a interpretat în mod corect normele de drept aplicabile în speță, fără a cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei, astfel cum se invocă în apelul formulat.
Astfel, prin refuzul de a semna actul adițional aflat în litigiu nu se poate concluziona că nu ar fi acceptată funcția de inspector protecție socială, deoarece nu s-a propus o nouă funcție, diferită de cea anterioară acestui act.
Nu pot fi acceptate susținerile apelantului privind necesitatea semnării unui nou act adițional, în condițiile în care nu apar modificări substanțiale față de actul anterior, act care rămâne în continuare să producă efecte juridice valabile până la apariția unei noi modificări efectuate în condițiile legale și cu respectarea principiului consensualismului care caracterizează raporturile de muncă.
Hotărârea Directoratului nu a fost contestată de petent, deoarece pe de o parte nu s-a dovedit comunicarea către petent, iar pe de altă parte, nu este de natură a modifica raporturile de muncă, de vreme ce nu se invocă o dispoziție legală care să facă excepție de la principiul consensualismului.
În ceea ce privește salariul petentului, acesta trebuie să reflecte funcția la care petentul este îndreptățit prin anularea actului adițional emis cu încălcarea dispozițiilor legale.
Apelantul nu a dovedit că societatea s-ar fi aflat în situația unei reorganizări efective, iar cu privire la eventuala modificare a salariului corespunzător, apelantul, deși îi revenea sarcina probei conform art. 272 Codul muncii, nu a argumentat schimbarea unui element contractual, în absența acordului ambelor părți contractante.
Astfel, un act de dispoziție cum ar fi Hotărârea Directoratului, pentru a fi de natură a schimba situația juridică a petentului trebuie să fie emisă în acord cu dispozițiile legale, care, ca regulă, interzic modificarea unilaterală a contractului de muncă.
Simpla invocare că s-ar fi respectat dispozițiile art. 48 C. Muncii, fără a se face referire în ce condiții s-ar încadra în situațiile de excepție reglementate de acest articol nu poate conduce la concluzia că decizia contestată ar fi fost emisă în mod legal.
Având în vedere aceste considerente, în baza art.480 alin.1 cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, va obliga apelantul la plata către intimat a sumei de 1100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat și cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul C. E. SA,SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., UNITATEA MINIERĂ DE CARIERĂ JILȚ NORD împotriva sentinței civile nr. 5386 din 20 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant M. P..
Obligă apelantul la plata către intimat a sumei de 1100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2014
Președinte, E. S. | Judecător, M. P. | |
Grefier, V. R. |
Red. Jud. E.S.
Thn. V.R. 4 ex./08.05.2014
J.F. E.G.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1711/2014. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
