Obligaţie de a face. Decizia nr. 98/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 98/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 5570/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 98
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. G.
Judecător L. B.
Grefier M. V. A.
********************
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul A. A. Ș. cu domiciliul în C., . nr. 1 .. 1 . împotriva sentinței civile nr. 5975 din 25.09.2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14,județul D.,AGENȚIA JUDEȚEANA DE PLAȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALA D. cu sediul în C., .,județul D.., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant A. A. Ș. și intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., reprezentată de consilier juridic M. I. A., lipsind intimata pârâtă AGENȚIA J. DE PLATI ȘI INSPECTIE SOCIALA D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care;
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat ș apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Apelantul reclamant A. A. Ș., a susținut oral motivele de apel formulate în scris în raport de care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiteri acțiunii și obligarea intimatelor la plata indemnizației în temeiul art. 3 lit. c, d din OUG 214/1999.
consilier juridic M. I. A. intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., a solicitat respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 5975 din 25.09.2013 a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâta C. Județeană de Pensii D..
A respins acțiunea precizată de reclamantul A. A. Ș., în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., AGENȚIA JUDEȚEANA DE PLAȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALA D..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Asupra excepției inadmisibilității, invocată de C. Județeană de Pensii D., instanța a constatat că nu este întemeiată, întrucât potrivit art. 153 lit. f din Legea nr. 263/2010, "refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale" se soluționează de către Tribunale, iar nesoluționarea cererilor, a contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor împiedică accesul la justiție, în acest sens fiind decizia nr. 956/2012 a Curții Constituționale .
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanța a reținut și constatat următoarele:
Prin decizia nr. 1816/2004 i s-a acordat reclamantului calitatea de "Luptător în Rezistența Anticomunistă", în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 214/1999, completată și modificată prin Legea nr. 173/2006 .
În această calitate, reclamantul s-a adresat pârâtei C. Județeană de Pensii D. cu solicitarea de a-i acorda indemnizația "de domiciliu obligatoriu pe perioada 01.08._56", conform cererii înregistrate sub nr._/22.10.2012 (fila 9).
Conform adresei nr._/24.10.2012 C. Județeană de Pensii a comunicat reclamantului că a redirecționat cererea sa către cea de a doua pârâtă, competentă să soluționeze cererea, conform art. 16 alin. 2 din lit.g din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 113/2011. C. Județeană de Pensii are obligația de plată a drepturilor astfel stabilite de Agenția Județeana de Plați și Inspecție Socială D. - prin Comisia de Aplicare a DL 118/1990.
Reclamantul beneficiază de asemenea, de drepturile acordate prin DL 118/1990 pentru o perioada de strămutare de 6 ani, prin decizia nr. 157/1999 (fila 7 verso) emisă de către aceiași comisie fiindu-i stabilită calitatea prevăzută la art. 1 din decretul-lege.
Ca urmare, pentru cei 6 ani, în baza deciziei nr. 157/1999 emisă de cea de a doua pârâtă, pârâta C. Județeană de Pensii D. a stabilit și plătit reclamantului o indemnizație de 1200 lei, conform art. 4 alin.1 din DL 118/1990.
Astfel, potrivit acestor dispoziții, "persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și e) și alin. (2) au dreptul la o indemnizație lunară de 200 lei pentru fiecare an de detenție, strămutare în alte localități, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate".
Așa cum rezultă din redactarea art. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999 acest act normativ recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse, din motive politice, unor măsuri administrative abuzive.
În art. 3 și 4, invocate de reclamant, sunt definite măsurile administrative ce sunt avute în vedere de acest act normativ și se reglementează înființarea instituțiilor ce urmează să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 2 și să constate calitatea de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse, din motive politice, unor măsuri administrative abuzive.
Reclamantul a beneficiat de titlul de "Luptător în Rezistența Anticomunistă", urmare a faptului că a fost strămutat într-o altă localitate, unde i s-a stabilit domiciliul obligatoriu ( art. 3 lit. c și d), conform deciziei din 04.07.2006 (fila 11).
Drepturile de care pot beneficia persoanele care au calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, sunt enumerate în art. 7, între acestea regăsindu-se inclusiv cele prevăzute în Decretul - Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare (lit. b), precum și cele prevăzute prin legi speciale (lit. e).
Cu toate acestea, nici Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999 și nici Legea nr. 173/2006 pentru modificarea și completarea acestei ordonanțe nu prevăd dreptul la o indemnizație lunară în cuantumul pretins de reclamant (de 833 lei) pentru persoanele care dețin titlul de "Luptător în Rezistența Anticomunistă".
Singurul act normativ care prevede o astfel de indemnizație este Decretul Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, în art. 4 alin.1, enunțat mai sus, indemnizație pe care reclamantul o primește deja.
De altfel, așa cum rezultă din dispozițiile art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999, reclamantului i s-a acordat titlul de "Luptător în Rezistența Anticomunistă" urmare a măsurilor abuzive dispuse de organele comuniste și suferințelor produse prin stabilirea unui domiciliu forțat și, implicit, strămutarea sa din localitatea de domiciliu. Pentru aceleași măsuri abuzive însă, reclamantul beneficiază deja de indemnizația prevăzută de DL 118/1990.
Niciunul din actele normative invocate de reclamant, în baza cărora i s-a stabilit calitatea de "Luptător în Rezistența Anticomunistă", nu prevede posibilitatea unei duble compensări și, în acest sens plata mai multor indemnizații, atât pentru această calitate, cât și în calitatea de strămutat într-o altă localitate.
Ca urmare, instanța a constatat neîntemeiată susținerea reclamantului privind dreptul său de a beneficia de o a doua indemnizație pentru calitatea de "Luptător în Rezistența Anticomunistă" și, pentru considerentele expuse, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A. A. Ș. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare susține că acțiunea a fost introdusă în vederea acordării indemnizației de Luptător in Rezistenta A.-Comunista, pe lângă cea de persecutat politic. Din citirea textului din Decizia 1816/2004 rezulta ca se poate acorda in temeiul art. 3 lit. c si d indemnizațiile cuvenite pentru cele 2 calități, cea de Luptător in Rezistenta A.-Comunista si cea de Persecutat Politic. Cuantumul indemnizației prevăzut de art. 3 lit. c se refera la fixarea de domiciliu obligatoriu din OUG 214/1999 care este de 100 lei/lună pentru un an de domiciliu obligatoriu. Art. 3 lit. d se refera la indemnizații pentru strămutare de 200 lei/luna pentru 1 an de strămutare. Cuantumul indemnizatei solicitate este de 425 lei si nu 833 lei greșit redactat. Dezlegarea pricinii consta in aceea daca are dreptul la cea de a doua indemnizație ,cea de luptător in rezistenta anticomunista, data de art. 3 lit. c din OUG 214/1999 aprobata de Legea 568/2001 si nu de legea 173/2006 cum eronat a reținut instanța de fond
Actul normativ OUG 214/1999 este o prelungire a DL 118/1990, iar Legea 568/2001 pct. e ce nu a fost modificat a rămas așa cum este redactat in legea 568/2001 care prevede acordarea oricăror drepturi din legi speciale.
Solicită admiterea apelului, obligarea intimatelor pârâte sa-i acorde cei 425 lei/lunar pe talonul de pensie, in caz contrar sa i se plătească daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere de la pronunțare pana la primirea drepturilor cerute de indemnizație.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată, Curtea retine următoarele:
Prin decizia nr. 222/07.09.1998, recurentul a fost încadrat in prevederile DL 115/1990 art.1 alin.1 lit. d(domiciliu obligatoriu) pentru perioada 01.08.1952 – 01.10.1956.
Prin decizia nr. 2418/15.10.1999 Curtea Suprema de Justiție a admis recursul declarat de catre A. A., a anulat decizia nr. 22/1998 si a obligat la emiterea unei noi decizii in care pentru perioada 01.10.1950 – 01.10.1956 sa se stabilească drepturile pentru strămutare.
Ca urmare, DGMPS D. a emis la data de 10.12.1999 decizia nr. 157 prin care a stabilit ca petentul A. A. Ș. beneficiază de drepturile prevăzute la art. 3 alin. 1 si art. 6 alin. 1 si 2 din DL 118/1990 pe perioada 01.10.1950 – 01.10.1956, pentru strămutare.
Pentru aceste drepturi petentului i-a fost stabilita o indemnizație in conformitate cu DL 118/1990. Astfel din precizările depuse de catre intimate la dosar si din imaginea de plata, indemnizația lunara stabilita in baza art. 4 din DL 118/1990 este in cuantum de 1200 lei(6 ani x 200lei/an).
Prin decizia nr. 1816/14.10.2004, recurentului i-a fost stabilita calitatea de luptător in rezistenta anticomunista in raport de prevederile art. 6, raportat la art.1 si 3 lit. c) si d) din OUG 214/1999.
Potrivit art. 3 alin. 1 din OUG 214/1999, prin măsuri administrative abuzive se înțelege orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori de alte organe ca urmare a săvârșirii unei fapte în scopurile menționate la art. 2 alin. (1), în baza cărora s-a dispus:
c) stabilirea de domiciliu obligatoriu;
d) strămutarea într-o altă localitate;
Art. 7 - (1) Persoanele care au calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, precum și cele din rezistența armată care au participat la acțiuni de împotrivire cu arma și de răsturnare prin forță a regimului comunist beneficiază de:
a) restituirea, în condițiile legii, în natură sau, dacă aceasta nu este posibilă, prin echivalent a bunurilor confiscate. Decizia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă poate fi folosită ca probă în fața instituțiilor abilitate a dispune restituirea în natură sau prin echivalent a bunurilor confiscate, în ceea ce privește aprecierea caracterului politic al infracțiunilor a căror săvârșire a atras măsura confiscării;
b) drepturile prevăzute în Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare;
c) acordarea de ordine și medalii prevăzute de legislația în vigoare;
d) atribuirea, în condițiile legii, a numelui persoanelor prevăzute la art. 1 unor străzi, parcuri, piețe și altor asemenea locuri publice;
e) orice alte drepturi prevăzute în legi speciale.
Potrivit art. 1(1) din DL 118/1990, constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcție de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:
d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
e) a fost strămutată într-o altă localitate.
Potrivit art. 4(1) din decret, persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și e) și alin. (2) au dreptul la o indemnizație lunară de 200 lei pentru fiecare an de detenție, strămutare în alte localități, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate.
(2) Persoanele care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și d) au dreptul la o indemnizație lunară de 100 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate.
Așa cum se observa din prevederile legale mai sus menționate, si cum in mod temeinic si legal a reținut instanța de fond, prin OUG 214/1999, cu modificările ulterioare, nu s-a reglementat distinct dreptul la o indemnizație lunara, specifica acestui act normativ.
Prin art. 7 alin. 1 lit. b) din ordonanța s-a prevăzut posibilitatea persoanelor de a beneficia de drepturile prevăzute în Decretul-Lege nr. 118/1990.
Pentru a putea beneficia de aceste drepturi, acestea trebuie stabilite in condițiile si potrivit procedurilor prevăzute de D.L. 118/1990, OUG 214/1999 neprevăzând o procedura proprie de stabilire a acestor drepturi, ci doar de constatare a calității respective.
Or, prin decizia 157/1999 emisa in baza D.L. 118/1990, petentul are stabilit dreptul la indemnizație, pentru situația de strămutare, așa cum s-a dispus prin decizia Curții Supreme de Justiție.
Aceasta este singura indemnizație stabilita potrivit procedurilor legale prevăzute de D.L.118/1990, pe care de altfel casa de pensii o acorda recurentului.
In consecința, in mod temeinic si legal instanța de fond a constatat ca nu exista posibilitatea dublei indemnizații, cea pentru calitatea de luptător in rezistenta anticomunista, potrivit OUG 214/1999, si cea pentru calitatea de strămutat, rezultata din beneficiul L.118/1990, cat timp primul act normativ nu reglementează expres acordarea unei indemnizații.
Singurul act normativ care reglementează indemnizația, sub aspect material si procedural este D.L. 118/1990, in baza căruia recurentul a obținut deja o decizie de acordare a indemnizației, decizia nr. 157/1999.
Curtea retine totodată ca, prin decizia irevocabila nr. 2418/15.10.1999, Curtea Suprema de Justiție a analizat din perspectiva drepturilor reglementate de catre DL 118/1990 decizia nr. 222/1998, prin care se stabilise încadrarea recurentului in prevederile art. 1 lit. d(domiciliu obligatoriu), pe care a anulat-o si a stabilit ca pentru perioada 01.10.1950 – 01.10.1956 drepturile cuvenite sunt cele pentru strămutare.
In raport de cele mei sus precizate, Curtea constata ca apelul formulat este nefundat, sens in care urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul A. A. Ș. cu domiciliul în C., . nr. 1 .. 1 . împotriva sentinței civile nr. 5975 din 25.09.2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14,județul D.,AGENȚIA JUDEȚEANA DE PLAȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALA D. cu sediul în C., .,județul D..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Președinte, O. C. G. | Judecător, L. B. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.L.Bunea13.02.2014
Jud.fond D.S.
Teh.red. A.G./5 ex
Data:
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2799/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3411/2014.... → |
|---|
