Obligaţie de a face. Hotărâre din 03-03-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 6035/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 569/2014
Ședința publică de la 03 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător A. M.
Grefier G. Ț.
***************
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta M. A. E., împotriva sentinței civile nr. 6927 din 31.10.2013, pronunțată de Tribunalul D.–Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât S. C. DE NEUROPSIHIATRIE, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă M. A. E. reprezentată de avocat P. S. delegație substuire pentru avocat N. F., lipsind intimatul pârât S. C. DE NEUROPSIHIATRIE.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel, apelantul a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 411 NCPC, după care:
Curtea, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părții prezente asupra apelului:
Avocat P. S. pentru apelanta reclamantă M. A. E. invederează instanței că a depus cererea la data de 26.09.2012 și solicită promovarea reclamantei prin încadrarea în funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu data 26.09._13 precum și la plata, către reclamantă, a diferențelor salariale dintre drepturile cuvenite potrivit noii încadrări și cele efectiv încasate cu dobânda aferentă, începând cu data de 26.09.2012 și până la plata efectivă.
Curtea va lua act de precizarea formulată de apărătorul reclamantei potrivit căruia se solicită reîncadrarea și plata drepturilor cuvenite și plata dobânzii arătând că data depunerii cererii este 26.09.2012.
Avocat P. S. pentru apelanta reclamantă M. A. E. a depus practică judiciară, împuternicire avocațială, delegație substituire și a solicitat admiterea apelului modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și acordarea cheltuielilor de judecată la fond, reprezentând onorariul avocatului.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6927 din 31.10.2013, pronunțată de Tribunalul D., a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanta M. A. E. domiciliată în C., ., ., CNP_ în contradictoriu cu pârâtul S. C. DE NEUROPSIHIATRIE cu sediul în C., ..99, jud.D..
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:
Reclamanta este salariata pârâtului în funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu data de 01 05 2013, așa cum rezultă din Dispoziția nr.100/2013 emisă de pârât, care se află depusă la dosarul cauzei la fila 61 și din actul adițional nr.1/2013 intervenit între părți ( act aflat la fila 60 din dosar).
Prin cererea pendinte astfel cum a fost precizată, reclamanta solicită anularea Hot. Comitetului Director al pârâtului din 15 01 2013, obligarea acestui comitet să adopte o nouă hotărâre privind promovarea reclamantei începând cu data de depunerii cererii ( 25 09 2012), precum și obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale reprezentând diferența de salariu dintre salariul de încadrare anterior și salariul de încadrare rezultat în urma absolvirii studiilor superioare pe perioada 25 09_13, cu sporurile aferente, dobânda legală și penalități de întârziere de la data la care a formulat cererea și până la plata efectivă a drepturilor .
Promovarea reclamantei urmare a absolvirii studiilor superioare nu i-a fost acordată de către spitalul pârât de la data la care aceasta a depus cererea și înscrisurile doveditoare ( respectiv 25 09 2012), întrucât sumele necesare acordării drepturilor salariale aferente promovării nu erau prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2012, iar ordonatorul de credite nu a modificat statul de funcții în vederea promovării personalului care îndeplinește condițiile de promovare.
Reclamanta a beneficiat de promovare începând cu data de 01 05 2013, dată la care au fost îndeplinite condițiile necesare realizării promovării, respectiv: post vacant corespunzător studiilor absolvite, modificarea statului de funcțiuni, aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli necesar cheltuielilor de personal aferente modificării funcției .
Prin urmare, solicitările reclamantei menționate în capetele doi și trei de cerere vizează perioada 25 09 2012 – 01 05 2013.
Temeiul de drept al solicitărilor reclamantei îl constituie disp. OUG nr.35/ 2012 de modificare a legii nr.95/2006.
Conform art. 196 ind.1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății:
"(1)Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.
(2)Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au absolvit studii superioare în profilul acestora și ulterior obțin gradul de principal în profilul studiilor superioare absolvite beneficiază de încadrarea în funcția de asistent medical principal corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradației avute la data promovării."
Instanța apreciază că, în condițiile în care angajatorul pârât și ordonatorul principal de credite (Ministerul Sănătății ) nu au modificat statul de funcții și nu s-au modificat în mod corespunzător atribuțiile din fișa postului reclamantei, acțiunea este neîntemeiată, dat fiind faptul că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se putea constata că, deși toate aceste premise legale au existat, pârâtul a refuzat nejustificat să o promoveze.
Așa cum s-a arătat mai sus, dispozițiile legale în domeniu stabilesc anumite condiții și criterii privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, iar pentru promovarea într-o anumită funcție, unitatea sanitară trebuie să ocupe posturile vacante cu respectarea acestor dispoziții.
S-a reținut faptul că modificările aduse Legii nr.95/2006 prin OUG nr.35/2012 nu obligă angajatorul să promoveze personalul medical începând cu data intrării lor în vigoare, dispozițiile art.196 ind.1 invocate de reclamantă recunoscând dreptul său la promovare pe funcția de asistent medical principal cu studii superioare, însă acest lucru nu poate fi recunoscut în mod automat,ci după parcurgerea procedurilor necesare și în condițiile existenței în schema organizatorică a spitalului a unui post vacant de natura celui care se solicită.
În această situație cererea reclamantei vizând anularea hotărârii comitetului director al spitalului din 15 01 2013 prin care s-a decis acordarea sumelor reprezentând promovarea asistenților medicali care au absolvit studii superioare de specialitate după aprobarea bugetului, după încheierea contractului cu CAS D. și după modificarea statului de funcții, este neîntemeiată
În condițiile în care nu sunt îndeplinite premisele legale referitoare la modificarea statului de funcții, modificarea atribuțiilor fișei postului reclamantei, aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, instanța a apreciat că acțiunea este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta M. A. E., criticând-o pentru netemeinice și nelegalitate.
A arătat că modificarea legislației, în sensul promovării asistenților medicali absolvenți de studii superioare angajați în unitățile sanitare publice, a fost determinata de adoptarea a OUG nr. 35/27.06.2012 ce modifica Lg. 95/2006 privind reforma in domeniul sanitar cu modificările si completările ulterioare prin introducerea in lege a art. 196 ind. 1 care stabilește in mod imperativ ca "asistenții medicali încadrați in unitățile sanitare publice in baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurta durata de specialitate care au dobândit gradul de principal si ulterior au absolvit studii superioare in profilul acesta se încadrează in funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite cu menținerea gradului principal și al gradației avute la data promovării".
Prin cererea de chemare in judecata a solicitat, ca in temeiul acestui articol de lege, paratul sa fie obligat sa o promoveze începând cu data de 19.10.2012 si sa plătească diferența de drepturi salariale dintre salariul de încadrare pana la data depunerii cererii, adică 19.10.2012 și salariul cuvenit ca urmate a absolvirii studiilor superioare, cu toate sporurile aferente, cu dobânda legala si penalități de întârziere de la data formulării cererii pana la data plații efective a acestor drepturi,
In dovedirea cererii de chemare în judecata, a depus înscrisuri cu care înțelege să facă dovada faptului că cererea este justificata și că alte instituții medicale din județ și din tară au înțeles să aplice de îndată dispozițiile art. 196 ind. 1 din Legea reformei în sănătate O.U.G. 35/ 27.06.2012.
Prin întâmpinarea depusa, paratul invoca dispozițiile art. 6 din Legea 284/2010, arătând ca nu putea sa o promoveze de îndată deoarece ar fi fost necesara o perioada de timp pentru transformarea postului si ca ar fi fost nevoie de fondurile necesare la bugetul propriu al instituției.
După analiza si administrarea probelor, Tribunalul D. a pronunțat hotărârea apelata de mine cu prezenta cerere de apel.
1. Sentința apelata s-a dat cu aplicarea greșita a dispozițiilor legale.
Tribunalul D., prin sentința apelata, retine in mod greșit starea de fapt in sensul ca as fi formulat cererea către parat la data de 25.09.2012 si nu 19.10.2012, așa cum am precizat in cererea de chemare in judecata, dar retine in mod corect motivele acțiunii mele, punctul de vedere exprimat prin întâmpinare de parat dar, mai ales, temeiul de drept al acțiunii mele, respectiv art. 196 ind. 1 ce modifica Legea reformei in domeniul sănătății si probele solicitate de parti si administrate de către instanța, atunci când in considerentele hotărârii se refera la motivele pentru care urmează sa mi se respingă cererea de chemare in judecata, nu face nici un fel de referire la acest articol 196 ind. 1, fara a încerca sa-i dea sau sa nu-i dea relevanta juridica, ci se refera la art. 6 din Legea 284/2010, însușindu-si astfel punctul de vedere exprimat prin întâmpinare de către parat.
Daca ar fi făcut o analiza serioasa a textului de lege si s-ar aplecat cu responsabilitate asupra cererii mele si a probelor administrate, Tribunalul D. ar fi ajuns la concluzia ca legiuitorul, atunci cand a introdus art.196 ind.l in Legea reformei in sănătate, ar fi prevăzut in textul de lege eventuale termene de aplicare a acestui text de lege.
Neintroducerea vreunor termene sau conditiii in textul de lege, care este imperativ si clar, ne duce la concluzia ca promovarea mea trebuia sa se faca de la data la care am făcut dovada absolvirii studiilor superioare si m-am adresat cu cerere paratului, respectiv 19.10.2012, "ubi lex non distinquit nec nos distinquere debemus".
Instanța de fond a făcut insa o analiza, necorespunzatoare a art. 6 din Legea 284/2010 care prevede expres la aliniatul 4 ca "ordonatorii principali de credite au obligația sa asigure promovarea personalului in funcții, grade si trepte
profesionale si avansarea in gradație in condițiile legii, astfel incat sa se încadreze in sumele aprobate cu aceasta destinație in bugetul propriu".
Nu putea instanța de fond sa se raporteze la acest articol de lege atunci cand a pronunțat hotărârea deoarece el nu se refera la parat, care nu este ordonator principal de credit (aceștia fiind ministerele, agențiile independente la nivel central), ci eventual ordonator terțiar de credite, astfel ca acest articol de lege nu este aplicabil in cauza.
De asemenea, articolul menționat mai sus de către instanța de fond nu se refera la situația sa care nu inseamna promovarea in funcții, grade si trepte profesionale sau avansarea in gradații, aceste categorii de personal bugetar nu privesc situația dedusa judecații.
A mai arătat că în cazul său, nu trebuie modificat in vreun fel statul de funcții deoarece funcția sa ramane de asistent medical principal, insa cu studii superioare.
Daca instanța de fond ar fi interpretat in vreun fel art. 196 ind. 1 din O.U.G. 35 din 27.06.2012 ar fi observat ca textul de lege este imperativ si clar, paratul avea obligația sa o promoveze de indata si, începând cu data depunerii cererii, sa-mi asigure plata salariului la zi, in conformitate cu calitatea mea de asistent medical principal cu studii superioare.
Art 196 ind. 1 din O.U.G. 35 din 27.06.2012 nu distinge nici un fel cu privire la momentul in care paratul ar fi trebuit sa o promoveze si, prin urmare, el trebuie interpretat asa cum apare in norma juridica, sub aspectul aplicării ei, adică trebuia sa fie promovata începând cu data la care a făcut dovada studiilor superioare, principiul "ubi lex non distinquit nec nos distiquere debemus" fiind aplicabil in speța.
2. Cauze de netemeinicie a sentinței apelate:
Tribunalul D. nu s-a raportat in sentința apelata la probele administrate in cauza, respectiv înscrisurile depuse de parti si, prin urmare, a aplicat greșit dispozițiile legale.
De altfel, in alte hotărâri pronunțate in cauze identice, in care parat este același Spital de Neuropsihiatrie C. si care au același obiect, Tribunalul D. a admis cererile reclamanților si a obligat paratul sa promoveze reclamanții incepand cu data la care au făcut dovada absolvirii studiilor superioare, iar motivarea acestor hotărâri este extrem de clara in interpretarea art. 196 ind. 1 din O.U.G. 35 din 27.06.2012.
Aceasta motivare se refera la următoarele aspecte:
- orice motivare a paratului, in sensul ca nu isi poate schimba organigrama, ca in acest proces sunt implicate si responsabile eșaloanele superioare, este irelevanta intrucat legea trebuie aplicata;
- chiar daca in mod concret paratul depinde, eventual, de factori de decizie superiori in relația cu reclamantul, in raport angajator-salariat, este pe deplin responsabil;
- salariatul nu trebuie sa suporte consecințele inacțiunii unor entități in raport cu care are raportul de munca, angajatorul fiind ținut el insusi la indeplinirea obligațiilor legale indicate mai sus;
- prin neincadrarea respectiva, angajatorul a produs reclamantului un prejudiciu din vina sa, prejudiciu ce trebuie acoperit in temeiul art. 253 din Codul Muncii;
acordarea dobânzii legale asigura si acoperirea beneficiului nerealizat -"lucrum cessans" deoarece acest prejudiciu este cert, in cazul datoriilor bănești fiind prezumat de lege.
Asa ar fi trebuit interpretat de către Tribunalul D. in prezenta cauza dispozițiile art. 196 ind. 1 din Legea reformei in domeniul sanatatii.
F. de motivul de apel menționat mai sus la pct. 1, solicita instanței de apel, in temeiul art. 480 pct. 6 din Codul de Procedura Civila, sa admită apelul, sa anuleze in tot sentința pronunțata, sa rețina procesul spre judecare si sa pronunțați o hotarare prin care sa admiteta acțiunea, in sensul de a obliga paratul sa o promoveze cu data de 19.10.2012 la care a făcut dovada ca îndeplineste condițiile de promovare pe studii superioare si sa plătească diferențele de drepturi bănești, asa cum a solicitat in cererea de chemare in judecata.
F. de motivul de apel menționat mai sus la pct.2, a solicitat instanței de apel, in temeiul art. 480 pct. 2 din Codul de Procedura Civila, sa admită apelul, sa anuleze sentința apelata si sa schimbe in tot aceasta sentința, in sensul de a obliga paratul sa facă promovarea cu data de 19.10.2012 la care a făcut dovada ca îndeplinește condițiile de promovare pe studii superioare si sa i se plătească diferențele de drepturi bănești, așa cum le-a solicitat in cererea de chemare in judecata.
In drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 466 si următoarele din Codul de Procedura Civila.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
În speță, intimata-reclamantă a solicitat obligarea pârâtului-apelant să o reîncadreze în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite cu menținerea gradului profesional și al gradației avute la data promovării.
Textele de lege care reglementează acest fapt și care au fost invocate de către reclamantă sunt: art. 196/1 din Legea nr. 95/2006, introdus prin OUG nr. 37/2012, art. 40 alin. 1 lit. a din Legea nr. 53/2003, OMS nr. 1470/2011, Anexa nr. II, art. 11, Anexa nr. III, cap. II și art. 284/2010 actualizată.
Potrivit acestor dispoziții legale, asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.
Aceste acte normative erau în vigoare la data formulării cererii de către reclamantă.
Nici unul dintre textele de lege invocate nu prevăd o dată ulterioară de intrare în vigoare, astfel că aplicarea lor este obligatorie.
În aceste condiții susținerile apelantului în sensul că legea nu prevede nici o obligație imediată, sunt nefondate, legea impunând obligație de conformare de la data intrării sale în vigoare.
Faptul că într-un alt act normativ se prevede obligația ordonatorilor de credite de a stabili salariile, sporurile și alte drepturi astfel încât să se încadreze în sumele alocate cu această destinație, nu scutește apelanta de obligația de a se conforma legii, chiar textul invocat prevăzând obligația acestuia de a stabili salariile potrivit legii, și să asigure promovarea în grade și trepte profesionale potrivit legii.
Nici faptul că pentru respectarea dispozițiilor legale respective apelantul trebuia să urmeze o anumită procedură prevăzută de un alt act normativ nu conduce la concluzia că nu avea obligația de a aplica legea invocată de reclamantă.
Prin urmare, date fiind dispozițiile art. 480 Cod. pr. civ., se va admite apelul și se va schimba sentința, admițându-se în parte acțiunea.
Va fi obligată pârâtul la promovarea reclamantei prin încadrarea în funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu 26.09.2012 precum și la plata, diferențelor salariale aferente pentru perioada 26.09._13 și la plata dobânzii legale aferente începând cu data de 26.09.2012 și până la data plății efective.
În același timp, în temeiul art. 451 și urm. din noul C.p.c., va fi obligat intimatul să plătească reclamantei suma de 500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată la fond, reprezentând onorariul avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta M. A. E., împotriva sentinței civile nr. 6927 din 31.10.2013, pronunțată de Tribunalul D.–Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât S. C. DE NEUROPSIHIATRIE, având ca obiect obligație de a face.
Schimbă în parte sentința în sensul că admite în parte acțiunea.
Obligă pârâtul la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical principal cu studii superioare începând cu data de 26.09.2012.
Obligă pârâtul la plata diferențelor salariale aferente pentru perioada 26.09._13 și la plata dobânzii legale aferente începând cu data de 26.09.2012 și până la data plății efective.
Obligă pârâtul la 500 lei cheltuieli de judecată fond, către reclamantă.
Menține restul dispozițiilor.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2014.
Președinte, R. M. | Judecător, A. M. | |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud.R.M./03.03.2014
Tehn. 5ex/G.Ț
Jud.fond.G.S.
| ← Calcul drepturi salariale. Decizia nr. 2370/2014. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 974/2014.... → |
|---|
