Obligaţie de a face. Hotărâre din 23-09-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 52/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3434/2014
Ședința publică de la 23 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător O. C. G.
Grefier D. S. O.
x.x.x.x.x.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta S. A., cu domiciliul în Tg.J., ., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1200/15.05.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte S.C. A. I. SRL, cu sediul în Tg.J., ., parter, județul Gorj, C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg.J., ., județul Gorj, C. C. SRL, cu sediul în Tg.J., ..14, județul Gorj, având ca obiect „obligație de a face”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru apelanta reclamantă, avocat C. A., lipsind intimatele pârâte.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, reprezentanta apelantei, solicită încuviințarea probei cu acte.
Instanța, respinge această probă, având în vedere soluția instanței de fond si solicitarea expresă de desființare cu trimitere, după care, nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, potrivit art. 482 raportat la art. 244 NCPC, constată cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Avocat C. A., pentru apelanta pârâtă, susține oral motivele invocate în apel, în raport de care, solicită într-o primă variantă admiterea acestuia, anularea sentinței și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, ca neîntemeiată și trimiterea cauzei instanței de fond în vederea continuării judecății, iar într-o a II-a variantă, pune concluzi de admitere a apelului si de anulare a sentinței apelate și, evocând fondul, de admitere a cererii de chemare în judecată, cu obligarea pârâtelor să elibereze o adeverință în conformitate cu Ordinul nr. 50/1990, în care să se menționeze grupa de muncă în care a fost încadrată apelanta.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1200/15.05.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și în consecință s-a respins cererea formulată de către reclamanta S. A., în contradictoriu cu pârâții S.C. A. I. SRL, Tg.J., județul Gorj, C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ și C. C. SRL, Tg.J., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă în cauză.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
Pârâtele au fost chemate în judecată pentru a fi obligate la eliberarea unei adeverințe conform Ordinului nr.590/2008 cu privire la activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 05.11._92 în cadrul Întreprinderii Avicole de Stat Tg.J. și cu privire la activitatea desfășurată în perioada 01.04._01 în cadrul . în care să se menționeze grupa de muncă în care a fost încadrată și procentul.
Potrivit Ordinului nr.590/2008, cererile prin care persoanele interesate solicită eliberarea adeverințelor prin care se atestă faptul că în anumite perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se depun la angajatorii sau la deținătorii arhivelor acestora, după caz. Aceste adeverințe se întocmesc și se eliberează, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor de arhive.
Prevederile acestui ordin s-au aplicat însă în vederea stabilirii drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile legii nr.19/2000 astfel că, în condițiile legii nr.263/2010, eliberarea unor astfel de adeverințe se realizează în conformitate cu prevederile HG nr.257/2011.
Potrivit dispozițiilor art.126 alin. (1) din anexa la HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II - a de munca se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive; potrivit dispozițiilor alin. (2) al aceluiași articol angajatorii sau orice alți deținători legali de arhive sunt obligați să elibereze aceste adeverințe, în termen de 30 de zile de la data solicitări: fără a percepe taxe sau comisioane. De asemenea, art. 126 alin. (3) din același act normativ cuprinde o definiție a noțiunii de deținător legal de arhivă, în sensul că prin deținători legali de arhivă se înțelege creatorii și deținătorii de documente, în sensul art. 4 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit art.4 din Legea nr.16/1996 “Persoanele fizice și persoanele juridice, creatoare și deținătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, denumite în continuare creatori și deținători de documente, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor prezentei legi”.
Art. 7 din Legea nr. 16/1996 privind Arhivele Naționale prevede: creatorii si deținătorii de documente sunt obligați să înregistreze și să țină evidența tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum și a celor ieșite, potrivit legii.
Potrivit art. 18 din același act normativ, în cazul desființării, în condițiile legii, a unui
creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul art. 2, vor fi preluate de către Arhivele Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale, iar cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de casele județene de pensii.
Conform art.181 alin.1 din Legea nr.16/1996 privind Arhivele Naționale, creatorii și/sau deținătorii de documente, persoane juridice, care își schimbă regimul de proprietate sau își modifică obiectul de activitate, precum și noii deținători care preiau patrimoniul au obligația să dispună măsuri pentru păstrarea, conservarea și evidența arhivei, în condițiile prevăzute de lege; iar potrivit alin.2 al aceluiași articol unitățile prevăzute la alin. 1 sunt obligate să ia măsuri împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării fără drept a documentelor din arhivă.
Astfel, în privința Casei Județene de Pensii, instanța reține că prin probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada faptului că aceasta ar fi preluat arhiva fostei . că ar fi un deținător de arhive în condițiile legii nr.16/1996. De asemenea, C. Județeană de Pensii nu a avut nici calitatea de angajator al pârâtei pentru a putea fi obligată la eliberarea unei adeverințe care să ateste activitatea desfășurată de către reclamantă în grupa de muncă, adeverință care se eliberează doar pe baza documentelor verificabile.
De altfel, în condițiile art.18 din Legea nr.16/1996, casa județeană de pensii preia doar documente cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor.
Cât privește pârâta .-a reținut că aceasta a îndeplinit calitatea de lichidator judiciar al fostei societăți . prezent radiată, în urma închiderii procedurii falimentului. Prin sentința nr.379 din 25.05.2007 a Tribunalului Gorj s-a dispus atât radierea . și descărcarea lichidatorului de toate îndatoririle sale, astfel că în prezent nu se mai justifică în persoana acestuia calitate procesuală pasivă.
De altfel, lipsa calității procesuale pasive a lichidatorului . . a fost statuată în mod definitiv prin sentința civilă nr.2678 din 22 aprilie 2013 a Tribunalului Gorj,rămasă irevocabilă prin decizia nr.8514 din 27.09.2013 a Curții de Apel C.. A reținut Curtea că în condițiile în care angajatorul și-a încetat existența ca persoană juridică, astfel cum și o persoană fizică își poate înceta existența la un moment dat rezultă că reclamantul nu numai că nu a justificat calitatea procesuală de angajator a lichidatorului, dar nici calitatea sa de reprezentant legal a acestuia, de vreme ce acesta a fost descărcat de îndatoririle sale, fără a se menționa vreo excepție. Că, important pentru stabilirea calității procesual pasive nu este calitatea de deținător de arhivă, ci calitatea de angajator, iar lichidatorul putea fi chemat în judecată ca reprezentant legal al angajatorului numai pe perioada în care deține această calitate, iar nu în mod nelimitat în timp, câtă vreme a avut loc descărcarea de îndatoririle sale.
Cât privește pârâta ..J., tribunalul a constatat că această societate nu a fost angajatorul reclamantei și de asemenea nici nu are calitatea de deținător de arhivă al fostei .>
Într-adevăr prin procesul verbal de constatare încheiat la data de 20.03.2013(fila 56 din dosar), în prezența reprezentantului lichidatorului judiciar al . al . s-a constatat existența arhivei debitoarei la depozite Ferma nr.2 Botorogi, făcându-se mențiunea că arhiva a fost preluată de la pavilionul administrativ de către fostul administrator al . în perioada 2006-2007 și depozitată la ferma nr.2. Ori, în perioada 2006-2007 . afla încă în procedura de lichidare, fiind administrată de lichidatorul judiciar . dosarul cauzei nefiind depus nici un proces verbal de predare-primire a arhivei de la respectivul lichidator către .. Mai mult, procesul verbal de constatare din 20.03.2013 nici nu a fost înregistrat la . și oricum prin acesta se atestă faptul că arhiva fostei . depozitată la ferma nr.2 Botorogi, nefăcându-se dovada calității . de deținător legal al acesteia.
De asemenea, la data de 07.03.2014 a fost încheiat un nou proces verbal cu ocazia verificării existenței documentelor debitoarei . sediul ., unde a fost identificată arhiva depozitată la Ferma nr.2(fila 60 din dosar). Nici prin acest proces verbal nu se face însă dovada predării arhivei către ., cu atât mai mult cu cât reprezentantul acestei societăți a și refuzat să semneze.
Faptul că pe parcursul procedurii de lichidare arhiva fostei . fost depozitată într-o fermă a ., nu-i conferă acesteia din urmă calitatea de deținător legal de arhivă în condițiile Legii nr.16/1996, atât timp cât nu s-a făcut dovada preluării arhivei, cu indicarea tuturor documentelor astfel preluate. De precizat faptul că așa cum s-a menționat mai sus procesul verbal prin care s-a constatat existența arhivei la Ferma nr.2 s-a întocmit în data de 20.03.2013 în timp ce lichidatorul a fost descărcat de îndatoririle sale abia la data de 25.05.2013 când s-a pronunțat sentința nr.379, ceea ce înseamnă că în momentul întocmirii respectivului proces verbal arhiva se afla încă în administrarea societății lichidatoare.
Altfel, nu s-ar justifica nici interesul . a proceda la identificarea arhivei fostei . ce prin sentința nr.379/2007 s-a dispus descărcarea lichidatorului de toate îndatoririle sale. Cu toate acestea, tribunalul nu poate ignora însă faptul că prin sentința civilă nr.2678 din 22 aprilie 2013 a Tribunalului Gorj,rămasă irevocabilă prin decizia nr.8514 din 27.09.2013 a Curții de Apel C. s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a lichidatorului . ..
Față de considerentele expuse, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și în consecință a respins cererea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta S. A., criticând-o pentru nelegalitate, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că nu s-ar fi făcut dovada faptului că pârâta C. DE PENSII GORJ ar fi preluat arhiva fostei . SA.
Or, arată reclamanta că, prin Procesul - verbal de predare primire a documentelor încheiat la data de 25.02.2004, CASEI JUDEȚENE DE PENSII GORJ i-au fost predate de către lichidatorul judiciar ., documentele din arhiva . SA, respectiv statele de plată ale . SA, create în perioada 1971-2002.
Ca atare, față de acest înscris, consideră reclamanta că a făcut dovada că pârâta C. DE PENSII GORJ a preluat arhiva fostei . SA.
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că prin închiderea procedurii insolvenței . SA și descărcarea sa de îndatoriri și responsabilități, pârâta
C. C. IPURL nu ar mai fi deținătoarea arhivei debitoarei.
Astfel, consideră reclamanta că închiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului reprezintă momentul descărcării de gestiune a celor implicați în actele și operațiunile efectuate, iar situația documentelor fostei societăți urmează a fi reglementată, la cererea lichidatorului, chiar în absența unor dispoziții legale exprese în cuprinsul Legii nr. 64/1995 și respectiv al Legii nr. 85/2006, referitoare la situația lor juridică, potrivit actelor normative speciale.
Consideră reclamanta că pentru pierderea calității de deținător legal de arhivă precum și pentru exonerarea de la obligația eliberării adeverințelor din care să rezulte activitatea desfășurată de către reclamantă la ÎNTREPRINDEREA AVICOLĂ DE STAT TÂRGU JIU și la . SA, lichidatorul judiciar avea obligația de a se adresa instituțiilor abilitate potrivit legii să preia arhiva, în vederea predării acesteia.
În cazul refuzului acestor instituții de a primi arhiva . SA, lichidatorul judiciar avea posibilitatea să se adreseze instanței de judecată în vederea obligării instituțiilor respective la preluarea fondului de arhivă al societății radiate.
Or, neurmarea acestor proceduri de către lichidator atestă faptul că în prezent arhiva . SA este în posesia C. C. IPURL, ca succesoare de drept a ..
Mai mult decât atât, din Procesul - verbal de predare-primire a documentelor încheiat la data de 25.02.2004 între . și C. DE PENSII GOR], rezultă :ă lichidatorul judiciar nu a predat un număr însemnat de documente aparținând . SA, respectiv state de plată și centralizatoare ale acestora și documentele care atestă încadrarea locurilor de muncă în grupa I sau II, deținând deci în fapt arhiva fostei . SA.
De altfel, așa cum a arătat și în fața instanței de fond, prin Sentința nr. 7535/29.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă si Asigurări în Dosarul nr._/95/2011*, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia nr. 3490/08.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. - Secția I Civilă în Dosarul nr._/95/2011*, într-o speță similară s-a reținut calitatea procesuală pasivă a C. C. IPURL, iar în temeiul acestei hotărâri judecătorești fostul lichidator judiciar a eliberat reclamantei în cauză Adeverința nr. 2188/10.06.2014.
Așadar, față de cele menționate, a apreciat reclamanta că a făcut dovada că pârâta C. IOMPANY IPURL, ca succesoare de drept a . este deținătoarea în fapt a arhivei . SA, respectiv a documentelor verificabile, în baza cărora se emite adeverința solicitată.
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că . nu are calitatea de deținător de arhivă al . SA.
Astfel, a precizat că, prin Procesul verbal de constatare din data de 20.03.2013 încheiat între ec. C. E., din partea fostului lichidator judiciar și director economic E. I. din partea ., rezultă că arhiva . SA ar fi fost preluată dela pavilionul administrativ de către fostul administrator al . – KASIM ABDUL AHMED, în perioada 2006 - 2007 și ar fi fost depozitată la Ferma 2 Botorogi, imobil proprietatea de . în prezent.
Mai mult decât atât, această situație de fapt este întărită de Procesul verbal din data de 07.03.2014, prin care la data de 07.03.2014, arhiva . SA a fost identificată în același loc de păstrare, respectiv la Ferma 2 Botorogi, imobil în prezent, în proprietatea ..
Față de înscrisurile menționate, rezultă că, în fapt, documentele verificabile, în baza cărora re emite adeverința solicitată de subsemnata s-ar afla în fapt în posesia ..
De altfel, atât în prezenta cauză, cât și în litigiile anterioare dintre părți, pârâta
C. C. IPURL a invocat constant în dovedirea lipsei calității sale de deținător de arhivă a . SA, Procesul verbal de constatare din data de 20.03.2013încheiat între ec. C. E., din partea fostului lichidator judiciar și director economic E. I. din partea . și Procesul verbal din data de 07.03.2014. -
Instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.126, alin.1 și 2 din Anexa la HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, apreciind eronat că adeverința solicitată de reclamantă ar trebui eliberată de către deținătorul de arhivă care are calitatea de angajator.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 126, alin. 1 din Anexa la HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele si-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a Ii-a de munca se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr.14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidentele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive; potrivit dispozițiilor alin. 2 al aceluiași articol angajatorii sau orice alți deținători legali de arhive sunt obligați să elibereze aceste adeverințe, în termen de 30 de zile de la data solicitării, fără a percepe taxe sau comisioane.
Prezentul litigiul a fost generat de necesitatea eliberării unei adeverințe în conformitate cu Ordinul nr. 50/1990, cu privire la activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 05.11._92 în cadrul ÎNTREPRINDERII AVICOLE DE STAT TÂRGU JIU și cu privire la activitatea desfășurată de aceasta în perioada 01.04.1992 - 19.10.2001, în cadrul . SA, în care să se menționeze grupa de muncă în care a fost încadrată și procentul.
Din dispozițiile legale mai sus menționate, rezultă că, chestiunile legate de eliberarea
adeverinței sunt accesorii față de problema constatării încadrării activității desfășurate într-o
grupă de muncă, eliberarea adeverinței în condițiile art. 126 din HG nr.257/2011 pentru
probarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, implicând doar o acțiune de verificare a actelor deja existente cu privire la
activitatea desfășurată de reclamantă, grupa de muncă în care a fost încadrată și procentul.
Așadar, pentru emiterea adeverinței cu privire la activitatea desfășurată de subsemnata în perioada 05.11._92 în cadrul ÎNTREPRINDERII AVICOLE DE STAT TÂRGU JIU și cu privire la activitatea desfășurată de aceasta în perioada 01.04._01, în cadrul . TÂRGU JIU SA, în care să se menționeze grupa de muncă în care a fost încadrată și procentul ,nu este necesar ca emitentul să întrunească atât calitatea de angajator, cât și pe cea de
deținător legal de arhivă, condiția impusă de art. 126, alin. 2 din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, fiind una alternativă și nu cumulativă.
Instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 126, alin. 3 din Anexa la HG nr. 157/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind r:stemul unitar de pensii publice definește noțiunea de deținător legal de arhivă și pe cele ale :rt. 4 din Legea nr. 16/1996 privind Arhivele Naționale, apreciind eronat că doar angajatorul roate fi deținător legal de arhivă.
Astfel, precizează reclamantă că, potrivit art. 126, alin. 3 din Anexa la HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin deținător legal de arhivă, se înțelege creatorii și deținătorii de documente, în sensul art. 4 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art.4 din Legea nr. 16/1996 privind Arhivele Naționale, persoanele fizice și persoanele juridice, creatoare și deținătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, denumite în continuare creatori și deținători de documente, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor prezentei legi.
Or, din interpretarea logico-gramaticală a dispozițiile legale mai sus menționate se poate concluziona în mod evident că deținătorul legal de arhivă este orice creator sau deținător de documente, persoană fizică sau persoană juridică care face parte din Fondul Arhivistic Național al României.
A solicitat într-o primă variantă admiterea apelului, anularea sentinței și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, ca neîntemeiată, și trimiterea cauzei instanței de fond în vederea continuării judecății, iar într-o a II-a variantă, pune concluzi de admitere a apelului si de anulare a sentinței apelate și, evocând fondul, de admitere a cererii de chemare în judecată, cu obligarea pârâtelor să elibereze o adeverință în conformitate cu Ordinul nr. 50/1990, în care să se menționeze grupa de muncă în care a fost încadrată apelanta.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. pe dispozițiile art. 466 - 471 din NCPC.
Apelul este fondat, și se va admite, pentru considerentele care succed:
Criticile formulate de apelanta reclamantă vizează modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor chemate în judecată.
Calitatea procesuală pasivă, ca element al acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
În speță, au fost chemate în judecată, în calitate de pârâte, CJP Gorj, . și ., pentru a fi obligate să elibereze a adeverință în conformitate cu Ordinul 590/2008, în cuprinsul căreia să se ateste grupa de muncă și procentul pentru activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 5.11._92, respectiv 1.04._01.
Potrivit Ordinului nr. 590/2008, cererile prin care persoanele interesate solicită eliberarea adeverințelor prin care se atestă faptul că în anumite perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I sau a II-a de muncă se depun la angajatori sau la deținătorii arhivelor acestora. Deținătorii de arhivă sunt, potrivit pct. 5 din Ordin, persoanele juridice în a căror păstrare se află documentele în baza cărora se poate întocmi și elibera adeverința prevăzută în anexă.
Pentru a avea calitate procesuală pasivă, pârâtele trebuie sa aibă, fie calitatea de angajatori ai reclamantei, fie să fi preluat arhivele fostelor unități angajatoare sau să aibă calitatea de deținători de arhive, în condițiile Legii nr. 16/1996.
În ceea ce privește pârâtele CJP Gorj și . nu s-a făcut dovada că au avut calitatea de angajatori ai reclamantei, în perioada solicitată, și nici că ar fi preluat arhiva deținută de .>
Prima instanță a apreciat corect că nu există nicio dovadă că s-ar fi predat CJP arhiva . procesele verbale de constatare încheiate la 20.03.2013 și 7.03.2014 nu au fost semnate de lichidatorul societății debitoare . în consecință,nu pot produce efecte juridice.
Cât privește pârâta ., aceasta a avut calitatea de lichidator al . prin s.c. nr.379/25.05.2007 a Tribunalului Gorj s-a dispus radierea societății . și descărcarea lichidatorului de toate îndatoririle sale.
Cu toate acestea, în măsura în care nu s-a dovedit că arhiva societății radiate a fost predată CJP sau altui deținător de arhivă, lichidatorul își menține atribuția de a elibera adeverințe prin care să ateste perioada lucrat în grupele de muncă, la solicitarea angajaților fostei . în consecință calitate procesuală pasivă în cauză.
Soluția de respingere a acțiunii față de pârâtele CJP Gorj și . fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă este legală, neexistând identitate între acestea și persoanele obligate în raportul juridic dedus judecății.
Pârâta . are însă calitate procesuală pasivă în cauză, pentru considerentele expuse, astfel că, respingerea acțiunii față de această parte nu are suport legal, criticile formulate de apelantă sub acest aspect fiind fondate.
Este de menționat că aceeași soluție a fost pronunțată și în dosarul nr._ al Curții de Apel C., prin decizia civilă nr. 6774/19.06.2013, în care s-a apreciat în același sens, sub aspectul calității procesuale pasive a lichidatorului, chiar ulterior închiderii procedurii falimentului, radierii societății debitoare, și descărcării lichidatorului de îndatoriri.
Cum procesul a fost soluționat în mod greșit în temeiul excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC C. ., fără a se intra în cercetarea fondului, sunt incidente dispozițiile art. 480 alin.3 Cod pr. civ.
În temeiul acestor dispoziții legale, având în vedere că prin motivele de apel s-a solicitat în mod expres anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, se va admite apelul, se va anula sentința civilă i se va trimite cauza spre rejudecare pentru judecarea în fond a acțiunii formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta ..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta S. A., cu domiciliul în Tg.J., ., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1200/15.05.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte S.C. A. I. SRL, cu sediul în Tg.J., ., parter, județul Gorj, C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg.J., ., județul Gorj, C. C. SRL, cu sediul în Tg.J., ..14, județul Gorj, având ca obiect „obligație de a face”.
Anulează sentința civilă și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Septembrie 2014.
Președinte, M. P. | Judecător, O. C. G. | |
Grefier, D. S. O. |
Red.jud.O.C.G.
Tehn.MC/6 ex.
Data red.26.09.2014
j.f. M.V.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 594/2014.... → |
|---|
