Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3181/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3181/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 5590/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3181
Ședința publică de la 09 Septembrie 2014
Președinte: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Grefier A. P.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta S. C. ENEGETIC OLTENIA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., cu sediul în Tg. J., ., nr. 5, jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1261/22.05.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. I., domiciliat în Tg. J., .. 1C, jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns apelanta pârâtă S. C. ENEGETIC OLTENIA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., prin consilier juridic C. I. și intimatul reclamant P. I., prin avocat P. L..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că apelul este declarat și motivat în termenul legal, precum și întâmpinarea depusă la dosar de către numitul P. I., ce a avut calitatea de chemat în garanție la fond, după care;
Consilier juridic C. I., pentru apelanta pârâtă S. C. ENEGETIC OLTENIA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., a solicitat comunicarea unui exemplar de pe întâmpinare.
Instanța a comunicat reprezentantului apelantei pârâte un exemplar de pe întâmpinare.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic C. I., pentru apelanta pârâtă S. C. ENEGETIC OLTENIA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., a susținut oral motivele de apel formulate în scris, în raport de care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii acțiunii. A arătat că reclamantului i-au fost acordate drepturile bănești corespunzătoare perioadei de timp invocată de acesta prin acțiune. Indemnizația de conducere a fost acordată tocmai în sensul acoperirii celelalte drepturi salariale, inclusiv plata orelor suplimentare sau a orelor lucrate în zilele de sărbătoare, ori în zilele de sâmbătă și duminică.
Avocat P. L., pentru intimatul reclamant P. I., a pus concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr._, reclamantul P. I. a chemat în judecată pârâtul S.C. C. Energetic Oltenia S.A.- Divizia Minieră Tg-J., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata drepturilor bănești reprezentând orele suplimentare efectuate și neplătite pentru perioada 2010-2012, sporul pentru munca prestată sistematic peste programul de lucru pentru aceeași perioadă, precum și sporul pentru orele lucrate sâmbăta și duminica și în sărbători legale, conform CCM la nivel de unitate, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamantul este salariatul pârâtei așa cum rezultă din actele depuse la dosar respectiv contractul individual de muncă și acte adiționale la contractul individual de muncă.
De asemenea, s-a mai arătat că în perioada 2010-2012 a prestat activitate și în zilele de sâmbătă și duminică, fără ca orele suplimentare să fie compensate cu timp liber corespunzător, și fără ca acestea să fie plătite, așa cum prevede CCM la nivel de unitate, coroborate cu dispozițiile art.120 și art. 142 Codul Muncii.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile CCM la nivel de unitate și Codul Muncii.
In dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, cartea de identitate, deciziile emise de pârât, contractul individual de muncă al reclamantului, acte adiționale la contractul individual de muncă, grafice de serviciu.
Pârâta . S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material pentru perioada 01.01._10, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală, cu cheltuieli de judecată.
Totodată, pârâta S.C. C. Energetic Oltenia S.A. a formulat cerere de chemare în garanție a numiților P. I. și C. M. C..
La termenul din 23.01.2014 pârâtul ., formulează o cerere de renunțare la judecarea cererii de chemare în garanție formulată împotriva lui P. I. și C. M. C..
Prin încheierea de ședință din data de 23.01.2014, instanța ia act de renunțarea cererii de chemare în garanție și încuviințează efectuarea în cauză a unei expertize de specialitate – expertiză contabilă și numește expert pe domnul A. I..
Prin sentința civilă nr. 1261/22.05.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâtul S.C. C. Energetic Oltenia S.A.- Divizia Minieră Tg-J., a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma netă de 28.457 lei actualizată la data plății, reprezentând drepturi bănești.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1500 lei,cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul P. I. ,salariat în cadrul pârâtei S.C. C. Energetic Oltenia a prestat în perioada 2010-1012 ore suplimentare care nu au fost compensate cu acordarea timpului liber corespunzător și nici nu au fost plătite cu o majorare de 100%, nu a fost remunerat nici pentru muncă prestată pentru aceeași perioadă pentru orele lucrate sâmbăta și duminica cât și în sărbătorile legale.
Conform prevederilor legale, salariații ce prestează activitate sâmbăta și duminica, datorită faptului că acordarea repausului săptămânal în aceste zile ar prejudicia desfășurarea normală a activității sau interesul public, au dreptul la compensarea cu un spor la salariu stabilit prin contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
În conformitate cu prevederile art. 40 alin.2 lit. c din Codul muncii, angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil și din contractele individuale de muncă.
În baza art. 112 alin. 1 Codul muncii „ pentru salariații angajați cu norma întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână".
Potrivit prevederilor art. 120 alin. l din Codul Muncii, " munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal prevăzut de art.112 este considerată muncă suplimentară”.
La art. 122 Codul Muncii se prevede că, ” munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 zile calendaristice după efectuarea acestora, iar la art. 123 din același cod prevede că „ în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art.122 alin.1 în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită prin adăugarea unui spor la salariul corespunzător duratei acesteia.
De asemenea, s-a reținut că, în baza art. 137 din Codul Muncii salariații beneficiază de repaus săptămânal de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. În situația în care cele 2 zile de repaus se acordă în alte zile, salariații beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv muncă sau prin contractul individual de muncă conform prevederilor din Codul Muncii, iar în situațiile de excepție, în care zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, salariații au dreptul la dublul compensațiilor, conform prevederilor art. 123 alin2 din Codul Muncii.
Pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, conform prevederilor art.142 din Codul Muncii, salariaților care lucrează la unitățile și în locurile de muncă prevăzute la art.140 și 141 din Codul Muncii li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, iar în cazul în care din motive justificate nu si acordă zile libere, salariații beneficiază de un spor de salariu la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal lucru.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei coroborate cu concluziile raportului de expertiză rezultă că reclamantului P. I. i se cuvine suma netă de 28.457 lei, drepturi salariale calculate pentru perioada 06.06._12, reprezentând ore suplimentare, sâmbete și duminici și sărbători legale neplătite.
Cum pârâta S.C. C. Energetic Oltenia S.A. a renunțat la cererea de chemare în garanție formulate în contradictoriu cu reclamantul, iar reclamantul nu s-a opus renunțării la judecată, instanța a luat act de renunțarea la judecarea acestei cereri.
Având în vedere prevederile art. 451 Cod de procedură civilă, pârâtul a fost obligat, la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă ce reprezintă onorariu de avocat și expert.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta S. C. ENEGETIC OLTENIA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, pârâta a arătat că in considerentele solutiei pronuntate de instanta de fond nu au fost avute in vedere motivele invocate de societatea pârâtă in aparare, aspect ce a condus la o aplicare gresita a legii de catre prima instanta .
În acest sens, apelanta a susținut că instanta de fond a retinut gresit aplicabilitatea prevederilor .art.-40 alin. (2) lit. c) din Codul Muncii, neavând însă în vedere faptul ca intimatului-reclamant i-au fost acordate drepturile banesti corespunzatoare perioadei de timp invocata in cererea de chemare in judecata, indemnizatia de conducere fiind acordata tocmai in sensul acoperirii orelor suplimentare lucrate sau a orelor lucrate in zilele de sarbatoare, ori in zilele de sambata și duminica .
A menționat că, prin actele aditionale la contractul individual de munca incheiate, reclamantul a fost de acord cu acordarea indemnizatiei de conducere, ce acoperea, din punctul de vedere al drepturilor salariale cuvenite, perioada de timp lucrata peste programul normal de lucru saptamanal, iar pentru faptul ca ii fusesera acordate toate drepturile salariale cuvenite, acesta nu a formulat cerere pentru compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora.
A mai arătat că solicitarea de compensare prin ore libere platite este un drept al oricarui salariat și consideră că daca intimatului-reclamant nu i-ar fi fost acordate toate drepturile contractuale sau legale cuvenite lunar, acesta avea posibilitatea solicitarii acestora prin cererea formulata catre angajator, aspecte asumate de salariat prin fișa postului, unde este stipulat referitor la obligatia de respectare a contractului colectiv de munca, regulamentului intern și contractului individual de munca ori actelor aditionale la acestea.
A mai susținut că, din interpretarea și aplicarea prevederilor art. 46 alin. (3) și alin. (5) din Contractului Colectiv de Munca incheiat pentru anii 2009-2012 la S.C. C. Energetic Turceni S.A. și din punctul 5 din Nota privind delegarile de competenta in domeniul Resurselor Umane pentru directorul Directiei Miniere in careeste stipulat ca directorul Directiei Miniere aproba cererile privind compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile, dupa efectuarea acestora se desprinde concluzia că solicitarea de acordare a orelor libere platite trebuie sa apartina salariatului.
Față de motivele invocate, a solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei nr. 1261/22.05.2014, pronuntata de Tribunalul Gorj, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata ca fiind netemeinica si nelegala, cu cheltuieli de judecata.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de Tribunalul Gorj
Examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, în limitele efectului devolutiv prevăzute de art.477 NCPC, Curtea apreciază apelul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, se constată că un prim motiv de apel îl constituie acela că indemnizatia de conducere încasată de reclamant în perioada în care a ocupat functii de conducere în cadrul Directiei Miniere al S.C. C.E.Turceni S.A. și al Exploatării Miniere de Cariera Jilt din cadrul Sucursalei Divizia Miniera Tg. J. era menită să acopere si munca prestată de acesta peste orele de program.
Examinând CCM aplicabil la nivelul societătii apelante în perioada în litigiu, Curtea constată că „ indemnizatia de conducere” este reglementată la punctul A6., care prevede că: „ sporul se acordă diferențiat conform anexei nr.14a, pentru exercitarea unei funcții de conducere în procent de 10-50% aplicat la salariul de bază aferent orelor efectiv lucrate lunar, în program normal de lucru”.
Prin urmare, din această clauză inserată de partenerii sociali în CCM aplicabil reiese că scopul „ indemnizatiei de conducere” nu este acela de a recompensa munca suplimentară pe care ar putea-o presta salariatii îndeplinind functii de conducere, ci responsabilitătile si sarcinile suplimentare pe care astfel de functii le pot presupune, punctul A6 din CCM prevăzând, de altfel, expres că aceasta se calculează într-un anumit procent aplicat la salariul de bază aferent orelor efectiv lucrate lunar, „în program normal de lucru”
Totodată, se constată că CCM la nivel de unitate cuprinde prevederi clare privind recompensarea muncii suplimentare prestate peste programul normal de lucru sau în zilele de repaus săptămânal ori de sărbători legale la pct.B3 si, respectiv, pct.B4, salariatii ocupând functii de conducere nefiind exceptati a beneficia de aceste prevederi.
În acelasi timp, se observă că, în contractul individual de muncă prin care reclamantul si angajatorul au convenit asupra acordării indemnizatiei de conducere ( filele 247-249), se prevede expres că programul de lucru continuă să fie de 8 ore/zi, 40 ore/săptămână, clauză nemodificată prin actele aditionale încheiate de părti ulterior. Or, în cazul în care îndeplinirea functiei de conducere si încasarea indemnizatiei prevăzute la pct.A6 din CCM ar fi presupus un program de lucru prelungit fată de cel de 8 ore/zi, acest lucru trebuia inserat expres de către părti în contractul individual de muncă la clauza privind durata muncii, ceea ce în cazul de fată nu s-a întâmplat.
Prin urmare, din interpretarea clauzelor CCM la nivel de unitate si ale contractului individual de muncă rezultă cu claritate că indemnizatia de conducere nu este menită a acoperi plata orelor suplimentare sau a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal ori de sărbători legale, astfel cum corect a retinut si prima instantă.
În ceea ce priveste critica apelantului, conform căreia reclamantul trebuia să solicite compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora, compensare care trebuia aprobată de directorul Directiei Miniere, Curtea constată că nici art.122, 137,142 C.Muncii si nici clauzele CCM aplicabil ( pct.B3 si B4) nu cuprind dispozitii care să-i impună salariatului obligatia formulării unei astfel de cereri, în cazul efectuării de ore suplimentare sau în zilele de repaus săptămânal ori de sărbători legale.
Este adevărat că art.122 si art.142 C.Muncii și pct.B3 si B4 din CCM prevăd că, în cazul efectuării de ore suplimentare sau în zilele de repaus săptămânal sau sărbători legale, se asigură compensarea cu zile libere plătite, într-un termen de 30 de zile și, respectiv, de 60 de zile de la data efectuării lor, dar niciuna dintre aceste prevederi nu conditionează acordarea sporurilor corespunzătoare prevăzute de C.Muncii și de CCM pentru munca prestată în aceste conditii de formularea în prealabil a unei cereri de către salariat.
În atare situație, nu se poate retine că, prin nesolicitarea compensării, reclamantul ar fi înteles că indemnizatia de conducere acoperea munca suplimentară prestată și ar fi renuntat a beneficia de plata distinctă a drepturilor salariale pentru munca prestată în aceste conditii. O astfel de concluzie nu poate fi desprinsă cu atât mai mult cu cât, potrivit art.38 C.Muncii, salariatul nu poate renunta la drepturile recunoscute de lege, cum sunt cele prevăzute de art. 122, 137 sau 142 C.Muncii pentru plata orelor suplimentare sau a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal ori de sărbători legale.
Ca un ultim aspect, Curtea constată si faptul că apelanta nu a criticat prin calea de atac exercitată numărul orelor suplimentare si cuantumul drepturilor salariale cuvenite reclamantului determinate prin expertiză, achiesând implicit la concluziile acesteia.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că apelul este nefondat, astfel încât în temeiul art.480 alin.1 NCPC, îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de pârâta S. C. ENEGETIC OLTENIA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J., cu sediul în Tg. J., ., nr. 5, jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1261/22.05.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. I., domiciliat în Tg. J., .. 1C, jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
Obligă apelanta pârâtă S. C. ENEGETIC OLTENIA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG-J. la plata către intimatul reclamant P. I. la 900 lei cheltuieli de judecată în apel.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Septembrie 2014.
Președinte, N. D. | Judecător, Florența C. C. | |
Grefier, A. P. |
Red. Jud. C.F. C.
Tehnored. A.P.
4 ex/18.09.2014
Jud. fond T. M.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
