Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 803/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 803/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 6131/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 803/2014
Ședința publică de la 18 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător L. M. L.
Grefier N. A.
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul C. L. AL COMUNEI BÎLTENI, cu sediul în comuna Bîlteni, ., împotriva sentinței civile nr. 5069 din 28 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă T. E., cu domiciliul în Tg. J., ., ., . și intimații pârâți G. ȘCOLAR INDUSTRIAL BÎLTENI-LICEUL TEHNOLOGIC BÎLTENI, cu sediul în . și I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în Tg. J., .-134, jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul este declarat și motivat în termenul legal, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care instanța constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 21.06.2013, sub nr._, reclamanta a chemat în judecată pârâtele G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni, C. L. Bîlteni și I. Școlar Județean Gorj, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună: obligarea pârâtului G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni la acordarea salariului de bază pentru luna decembrie 2009 cu o creștere a coeficientului de ierarhizare de l/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime, conform art. (1) și (2) din Legea nr. 128/1997; obligarea pârâtului G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni să-i acorde salariul de bază pentru perioada 01.01._10 la nivelul celui stabilit legal în luna decembrie 2009, conform art.7 alin. (2) din Legea nr. 330/2009; obligarea pârâților să calculeze și să-i plătească diferențele de drepturi dintre salariile legal calculate și cele efectiv încasate pentru perioada 01.12._12, sume actualizate cu rata inflației de la data scadentei si până la data plății efective.
Prin sentința civilă nr. 5069 din 28 noiembrie 2013, Tribunalul Gorj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei I. Școlar Județean Gorj, invocată de instanță, din oficiu, și a respins acțiunea față de aceasta.
A admis, în parte, acțiunea formulata de reclamanta T. E., în contradictoriu cu pârâtele G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni și C. L. Bîlteni.
A obligat pârâta G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni să plătească petentei diferențele de drepturi salariale cuvenite pentru tranșele suplimentare de vechime, pe perioada 01.10.2010 – 13.05.2011, conform prevederilor art.50 alin.2 din Lg.nr.128/1997, coroborate cu prevederile Lg.nr.3330/2009, nr.284/2010 și nr.285/2010, actualizate cu indicele de inflație, de la data datorării până la data plății efective.
A respins acțiunea cu privire la pretențiile reclamantei aferente perioadei 14.05._12.
A obligat pârâta C. L. Bîlteni să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Gorj a constatat și reținut următoarele aspecte:
Având în vedere că instanța, din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Inspectoratului Școlar Județean Gorj, s-a pronunțat cu precădere asupra acestei excepții, conform art. 124 alin. 1 Cod de procedură civilă.
Reclamanta a formulat acțiunea în calitate de salariată a G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni în funcția de profesor, făcând parte din personalul didactic, conform celor menționate în carnetul de muncă.
Învățământul preuniversitar se finanțează conform dispozițiilor OG nr. 32/2001 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, iar repartizarea fondurilor se realizează în baza hotărârii consiliului local conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea nr. 84/1995 și art. 38 lit.”n” din Legea nr. 215/2001.
Având în vedere normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 2192/2004, instanța a constatat că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
In baza acestor norme metodologice se reține (art. 3) că unitățile din învățământ au conturi deschise la Trezoreria Statului și au propria lor activitate financiar-contabilă, directorul unității de învățământ având calitatea și exercitându-și atribuțiile de ordonator terțiar de credite, iar în baza art. 5 lit.”e” acesta elaborează proiectul de buget al unității de învățământ care este apoi vizat de consiliul de administrație al unității de învățământ și înaintat autorității administrației publice locale în faza de fundamentare a proiectelor bugetelor locale.
Potrivit atribuțiilor pe care le are (art. 68 lit.”c” din legea nr. 215/2001) primarul întocmește proiectul bugetului local care cuprinde ca și capitole distinct, bugetul unităților de învățământ care este supus aprobării consiliului local și înaintat consiliului județean pentru a fi avut în vedere la întocmirea și fundamentarea bugetului la nivel de județ și mai departe, la întocmirea bugetului de stat.
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului, sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ care se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități.
În conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr.84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, unitățile de învățământ au personalitate juridică .
Potrivit art.13 din OUG nr.32/2001, privind reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale. Această dispoziție legală a fost reiterată și în HG nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
De asemenea, potrivit art.16 din HG 2192/30.11.2004, privind Normele metodologice pentru finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea acestor unități se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Totodată, art.167, alin.1 din Legea 84/1995, prevede că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Prin urmare, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean Gorj, constatând faptul că această pârâtă nu are calitatea de angajator și nici de ordonator de credite în raporturile cu reclamanta.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta a fost profesor la G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni, după cum rezulta din adresa nr. 1459/20.06.2013 emisă de pârâta G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni (f.4).
Potrivit disp.art.50 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic:
,, (1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilită de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ.
(2) Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.”
Legiuitorul a statuat în primul alineat asupra existentei a doua drepturi, respectiv dreptul la tranșa de vechime și dreptul la tranșa suplimentara de vechime, iar, în cel de-al doilea alineat a procedat la individualizarea tranșelor suplimentare, prin indicarea modalității de calcul prin creșterea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime, in favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30,35 si peste 40 de ani vechime în învățământ.
Ulterior, prin art.5 alin.2 din O.G. nr.15/2008, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.151/2008 s-a stabilit că în coeficienții de multiplicare utilizați la calculul salariilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar prevăzuți la ultimele 3 transe de vechime de 30,35 si peste 40 de ani, sunt cuprinse si creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător transei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Insa, prin decizia nr.983 din 30 iunie 2009 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr.531 din 31 iulie 2009 s-a stabilit neconstituționalitatea acestor prevederi legale, astfel că ele si-au încetat efectele juridice.
Art. 50 alin.2 din Legea nr.128/1997 a fost abrogat prin art..48 pct. 40 din Legea - Cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, iar art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 a fost abrogat prin art.39 lit. a din Legea nr.284/2010, însă în luna decembrie 2009 personalul didactic din învățământul preuniversitar cu o vechime de 30, 35 si peste 40 de ani era îndreptățit la acordarea transelor suplimentare de vechime.
In speța de față, instanța a reținut că reclamanta desfășurase 30 de ani de activitate in învățământul preuniversitar, în funcția de profesor, anterior lunii decembrie 2009, după cum rezulta adeverința nr.1459/20.06.2013, astfel ca acesteia i se cuvenea acordarea transei suplimentare de vechime corespunzătoare perioadei de 30 ani de activitate în învățământ.
Începând cu data de 1 ianuarie 2010 a intrat in vigoare Legea - Cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, care a stabilit prin art.30:
,,(3) Reîncadrarea personalului se face corespunzător transelor de vechime in munca si pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute in luna decembrie 2009.
(5) In anul 2010, personalul aflat in funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009,,.
Astfel, reclamanta avea dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat in raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009, stabilit in conformitate cu prevederile art.50 alin.1 si 2 din Legea nr.128/1997, prin aplicarea transei suplimentare de vechime cuvenite pentru 30 de ani de activitate în învățământ.
Prin ,,salariul avut în luna decembrie 2009,, în sensul art.30 alin.5 din Legea - Cadru nr.330/2009 instanța a avut in vedere salariul la care era îndreptățit reclamanta, si nu cel efectiv primit, aceasta fiind si interpretarea care a stat la baza emiterii Deciziei nr.11/2012 a Înaltei Curte de Casație și Justiție pronunțată in soluționarea recursului în interesul legii privind drepturile cuvenite cadrelor didactice in conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobata cu modificări prin Legea nr.221/2008, decizie prin care s-a dat rezolvare unei chestiuni de drept similare.
Deci, in conformitate cu Legea - Cadru nr.330/2009, reclamantei i se cuveneau drepturile rezultate din aplicarea art.50 alin.1 si 2 din Legea nr.128/1997 si începând cu data de 01.01.2010.
Începând cu data de 01.01.2011 salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost reglementată de Legea nr.285/2010. Dispozițiile art.1 alin.1 din acest act normativ au prevăzut faptul că începând cu data de 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătiți din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, iar alin.3 al aceluiași articol prevede modalitatea de stabilire a cuantumului brut al drepturilor salariale, statuând in acest sens ca la calculul drepturilor salariale se va tine seama de gradul, treapta profesională, vechimea in munca, vechimea in funcție sau, după caz, in specialitate, dobândite in condițiile legii pana la data de 31 decembrie 2010.
După data de 13.05.2011 a intrat în vigoare Legea nr.63/2001, care a stabilit un nou sistem de salarizare pentru personalul didactic din învățământ, ce nu a mai prevăzut transele suplimentare de vechime, reglementate de art.50 alin.1 si 2 din Legea nr.128/1997 si nici menținerea salariului anterior.
Așadar, reclamantei i se cuveneau drepturile salariale rezultate din aplicarea art.50 alin.1 si 2 din Legea nr.128/1997, prin reținerea transei suplimentare de vechime, pentru perioada 01.12._11.
Insă, astfel cum rezultă din adeverința de la fila 4 din dosar, reclamantei nu i s-a acordat transa suplimentara de vechime cuvenita pentru 30 de ani de activitate in învățământ, unitatea de învățământ parata afirmând ca aceasta a fost inclusa in coeficientul de multiplicare, conform art. 5 alin.1 si 2 din O.U.G. nr.151/2008 de modificare a O.G. nr.15/2008, dispoziții ce au fost declarate neconstituționale, conform celor mai sus menționate.
Potrivit prevederilor art. 40 alin.2 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă, iar, conform prevederilor art. 269 din Legea 53/2003 – Codul muncii in forma in vigoare pana la data de 30 aprilie 2011, respectiv art. 253 din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat, în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
În temeiul art.161 alin.4 din Codul muncii in forma în vigoare pana la data de 30 aprilie 2011, respectiv art.166 alin.4 din Codul muncii republicat, în considerarea principiului reparației integrale a prejudiciului(aplicabil în dreptul muncii in baza disp.art.269 alin.1 din Codul muncii in forma vigoare pana la data de 30 aprilie 2011, respectiv art. 253 alin.1 din Codul muncii republicat), se impune actualizarea sumelor datorate reclamantei cu indicele de inflație la data plății, pentru repararea prejudiciului cauzat prin deprecierea creanțelor datorită devalorizării monedei naționale ca urmare a inflației.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus reținute, văzând si prevederile art. 161 din Legea nr.53/2003, respectiv art.166 din Legea nr.53/2003 republicată, privind obligația angajatorului de a plăti salariul angajatului, s-a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta G. Școlar Industrial Bîlteni – Liceul Tehnologic Bîlteni să calculeze si să plătească reclamantei drepturile salariale corespunzătoare transei suplimentare de vechime pentru 30 de ani de activitate în învățământ, aferente perioadei 01.12._11, actualizate cu indicele de inflație, de la data datorării la data plății.
S-a respins acțiunea cu privire la pretențiile reclamantei aferente perioadei 14.05._12, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. AL COMUNEI BÎLTENI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, deoarece acest articol nu instituie un drept suplimentar intitulat „tranșă suplimentară" însoțit de o creștere de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și 40 de ani.
Începând cu 1 iunie 1998. conform art. 24 alin. (4), coroborat cu art. 23 din Legea nr. 154/1998. anexa 7/1 a acestei legi coeficienții de ierarhizare a salariilor personalului didactic diferențiați pe tranșe de vechime, inclusiv sub aspectul prevederilor art. 50 alin. (I) și (2) din Legea nr. 128/1997 au fost reglementați în amănunt fiind prevăzute prin lege grile de intervale.
Prin Legea nr. 154/1998 se stabilesc coeficienții de multiplicare, de ierarhizare pentru funcțiile didactice din învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau de maiștrii.
Legea 128/1997 prin art. 50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime. Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei noțiunea de ,,noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr. 128/1997 prin O.G. nr. 39/1994 personalul didactic a fost salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de vechime. După apariția Legii nr. 128/1997 prin HG nr. 467 au fost introduse 10 segmente de tranșe de vechime fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta și apreciază că includ majorările efectuate tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat „tranșa suplimentară" însoțit de „o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime", în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ; noile tranșe de vechime stabilite prin H.G. nr. 467/1997 includ în rezultanta finală ,,salariul" și aceste tranșe de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior).
Dacă se verifică matematic includerea creșterii de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, rezultă că atât O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008, cât și O.G. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 și O.G. nr. 11 din 31 ianuarie 2007 respectă includerea respectivei tranșe.
Potrivit prevederilor art. 5 din O.G. nr. 15 din 30 ianuarie 2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, în coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de an. 90 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, În coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 de ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Din analiza anexei 2 din O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008, act care ia în considerare tranșele solicitate și prin comparare cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la aceleași tranșe de vechime din anexa 2 din O.G. nr. 11 din 31 ianuarie 2007 și din anexa 2 din O.G. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 instanța va putea constatata că raportul dintre tranșele de vechime este constant, în fapt crescând doar valoarea respectivilor coeficienți.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței civile în sensul de a se respinge acțiunea.
Curtea constată a fi fondat apelul pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 50 - (1) din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. (2) Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Se reține astfel că pentru cadrele didactice cu o vechime de 30-35, 35- 40 și peste 40 de ani vechime în învățământ se acorda un plus de 1/25 din coeficientul de ierarhizare de corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Începând cu data de 01. 01. 2008, potrivit art. 5 alin.1 din OG 15/2008, în coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, respectiv din anexele nr. 1.1a, 1.2a și din anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 90 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare; Potrivit alin.2 în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele nr. 2, 2a și în anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Rezultă așadar că această creștere de 1/25 a fost introdusă în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele menționate în acest act normativ, astfel că începând cu ian. 2008 au fost acordate drepturile salariale corespunzătoare acestei creșteri.
Această includere a majorării de 1/25 în coeficienții de multiplicare rezultă din exprimarea expresă a textului de lege sus-menționat.
Este adevărat că prin decizia nr.983/30 iunie 2009 Curtea Constituțională a declarat ca neconstituționale disp.art.5 din OG 15/2008, pe considerentul că Guvernul nu era abilitat să modifice structura de calcul a salariului, depășind limitele abilitării acordate prin lege, însă aceasta nu conduce la concluzia că acțiunea formulată de reclamant este fondată.
Aceasta întrucât dreptul reglementat de art.50 alin.2 din lege nu a fost restrâns sau suprimat, în condițiile în care în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele nr. 2, 2a și în anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, au fost cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Cu alte cuvinte personalului didactic din învățământul preuniversitar i s-au acordat drepturile salariale corespunzătoare acestei creșteri a coeficientului de ierarhizare pentru tranșele de vechime suplimentare, începând cu 01.01.2008, nefiind prejudiciat chiar dacă textul de lege invocat a fost declarat neconstituțional.
Prin Legea nr. 330/2009 au fost abrogate prevederile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, iar potrivit art. 10 din lege - de prevederile art. 50 alin. (1) și ale art. 90 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază numai profesorul universitar și profesorul I grad didactic I din învățământul preuniversitar.
Prin art.39 din Legea nr. 284/2010 a fost abrogat și alin. (1) al art. 50 din Legea nr.128/1977 iar prin Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale a fost abrogată integral Legea nr. 128/1997.
Concluzia care se desprinde din aceste prevederi legale este aceea că și apelantei care este personal didactic, i-a fost inclusă în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele menționate de OG nr.15/2008, această creștere de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzută la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997.
În Legea nr.330/3009, care a abrogat dispozițiile art.50 alin.2, este reglementat expres în anexa nr. II/1 modul de calcul al drepturilor salariale ale personalului didactic, în care nu se mai regăsește această creștere. De asemenea nici în Legea nr.284/2010 nu se mai regăsește o astfel de reglementare.
Sunt considerentele pentru care Curtea, apreciază ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru considerentele ce preced, Curtea, în temeiul art. 480 alin.2 Noul cod de procedură civilă, va admite apelul și va schimba sentința, în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul C. L. AL COMUNEI BÎLTENI, cu sediul în comuna Bîlteni, ., împotriva sentinței civile nr. 5069 din 28 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă T. E., cu domiciliul în Tg. J., ., ., . și intimații pârâți G. ȘCOLAR INDUSTRIAL BÎLTENI-LICEUL TEHNOLOGIC BÎLTENI, cu sediul în . și I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în Tg. J., .-134, jud. Gorj.
Schimbă sentința în sensul că respinge acțiunea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2014.
Președinte, D. S. | Judecător, L. M. L. | |
Grefier, N. A. |
Red. Jud. L.L./31.03.2014
Tehnored. N.A./6 ex.
Jud. fond S.V.U.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
