Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2672/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2672/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 8125/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2672/2014
Ședința publică de la 24 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. G.
Judecător M. P.
Grefier D. S. O.
x.x.x.x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta ORGANIZAȚIA S. ȘCOALA G. ,,G. USCĂTESCU"", cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj, în numele membrilor de sindicat G. V., B. M., B. M., B. D., C. M., C. A., M. C., V. C., B. I., I. E., C. A., V. C., HĂNȚULIE E. LA ȘCOALA G. G. USCĂTESCU, S. F. LA ȘCOALA G. G. USCĂTESCU, C. M. LA ȘCOALA G. G. USCĂTESCU, M. V., împotriva sentinței civile nr. 493/06.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA G.,,G. USCĂTESCU” cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj, C. L. TG CĂRBUNEȘTI, cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj și P. TG CĂRBUNEȘTI, cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj, având ca obiect
„drepturi bănești diferențe salariale spor 10%”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă, prin reprezentantul legal D. N., președinte al Organizației Sindicale Șc.G. „G.Uscățescu”, pentru membrii de sindicat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se ca apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, instanța constată că intimata reclamantă V. C., a fost conceptată și citată din eroare, nefiind menționată în niciun act și în nicio lucrare in dosarul de fond și nici în dosarul Curții de Apel.
Având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, potrivit art. 482 raportat la art. 244 NCPC, constată cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Reprezentantul apelantei reclamante, dl. D. N., solicită admiterea apelului, casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecință, admiterea acțiunii, conform motivelor formulate și concluziilor scrise pe care le depune la dosar. În subsidiar, solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
CU R T E A
Asupra cauzei de față:
Prin sentința civilă nr. 493/06.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăriei Orașului Târgu-Cărbunești, invocată de aceasta, și respinge acțiunea precizată, formulată împotriva pârâtei Primăriei Orașului Târgu-Cărbunești, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-Cărbunești, invocată de acest pârât.
S-a respins acțiunea ulterior precizată, formulată de reclamanta Organizația S. Școala G. ,,G. Uscătescu"", pentru reclamantele - membre de sindicat G. V., B. M., B. M., B. D., C. M., C. A., M. C., B. I., I. E., C. A., V. C., Varoagea D., M. V., Hănțulie E., S. F., C. M., în contradictoriu cu pârâții Școala G. ,,G. Uscătescu,, Târgu-Cărbunești și C. L. Târgu-Cărbunești, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În consecință, a analizat cu precădere excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. Orașului Târgu-Cărbunești, invocată de această pârâtă, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-Cărbunești, excepție invocata de acest pârât.
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
Reclamantele, în calitate de îngrijitoare la Școala G. ,,G. Uscătescu,, Târgu-Cărbunești, prin organizația sindicală, au chemat in judecată pârâții P. Orașului Târgu-Cărbunești si C. L. Târgu-J. pentru ca aceștia să fie obligați sa asigure fondurile necesare acordării sporului pentru condiții penibile de muncă pentru perioada ultimilor 3 ani anterior formulării acțiunii, sume actualizate cu indicele de inflație, si pentru viitor, precum si pentru plata indemnizației de concediu cu luarea in considerare a acestui spor.
Calitatea de ordonator de credite în raport cu unitatea de învățământ pârâtă o are pârâtul C. L. Târgu-Cărbunesti, nu si pârâta P. Orasului Târgu-Cărbunesti.
In acest sens instanța a reținut că, în baza art.13 din O.U.G. nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale. Această dispoziție legală a fost reiterată și în H.G. nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
De asemenea, potrivit art.16 din H.G. nr. 2192/30.11.2004 privind Normele metodologice pentru finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea acestor unități se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Totodată, art.167 alin.1 din Legea nr. 84/1995 prevede că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În conformitate cu dispozițiile art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată și reactualizată, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, și, în baza art.36 alin.1 din Legea nr.215/2001, consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit. b, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Prin Legea educației naționale nr.1/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 09.02.2011, s-a abrogat Legea 84/1995 .
Conform prevederilor art.104 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
În raport de aceste prevederi legale, primarul are atribuția să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere bugetele înaintate de către unitățile școlare, iar consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să îl comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale. Obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde in conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata diferențelor de drepturi salariale.
Prin urmare, consiliului local îi revine obligația de a aloca sumele de bani necesare plătii salariaților din unitățile de învățământ. În consecință, este nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Târgu-Cărbunești, invocată de acest pârât.
Pentru aceleași considerente, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. Orașului Târgu-Cărbunești, fiind respinsă acțiunea formulata in contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că:
Reclamantele-membre de sindicat sunt angajatele Școlii Gimnaziale ,,G. Uscătescu,, Târgu-Cărbunești, desfășurându-și activitatea pe postul de îngrijitoare, așa cum rezultă din adeverințele emisă de unitatea de învățământ pârâtă.
În aceasta calitate, solicită acordarea sporului pentru condiții penibile de muncă, de 10% din salariu, pe ultimii 3 ani anteriori formulării acțiunii(24.10.2013), calculul indemnizației de concediu cu luarea in considerare a acestui spor, precum si acordarea acestui spor pentru viitor, în baza contractului contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură de învățământ pe 2007-2010, contractelor colective de muncă încheiate la nivel național pe 2005-2006 si 2007-2010 si hotărârii comisiei paritare nr.1/26.01.2009, prin care s-a stabilit de către Școala Gimnaziala ,,G. Uscătescu,,Târgu-Cărbunești si Organizația S. ,,G. Uscătescu,, Târgu-Cărbunești, in baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național pe 2007-2010, acordarea sporului de 10% pentru condiții grele, vătămătoare, periculoase, penibile.
Instanța reține că, potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996 actualizată, în vigoare până la data de 13.05.2011, dată de la care a fost abrogată prin Legea nr.62/2011:
„(1) Contractele colective de muncă se pot încheia si pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale”.
La art. 9 alin. 1 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 se prevede că, în scopul salarizării și acordării drepturilor prevăzute de acest contract pentru personalul instituțiilor finanțate de la bugetul de stat, sindicatele și ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal și pentru constituirea surselor înainte de adoptarea bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acestuia, iar potrivit alineatului 2, părțile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile alineatului 3 al aceluiași articol, pe baza fondurilor aprobate în condițiile prevăzute la alin.1, părțile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de personal la instituțiile publice.
În speță, reclamantele fac parte din personalul contractual din sectorul bugetar, fiind de esența regimului juridic al drepturilor salariale ale personalului bugetar faptul că aceste drepturi se stabilesc prin lege.
Înainte de . Legii nr.330/2009, sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și drepturile salariale cuvenite personalului contractual din sectorul bugetar erau reglementate de O.U.G. nr.24/2000, O.U.G. nr.123/2003, O.G. nr.10/2007 și O.G. nr.10/2008.
La art. 13-16 din O.G. nr. 10/2007 și O.G. nr.10/2008 erau prevăzute următoarele sporuri: sporul de confidențialitate, sporul pentru condiții vătămătoare și sporul pentru condiții periculoase. Conform acestor prevederi legale, categoriile de personal contractual, cuantumurile sporurilor și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Sporul pentru condiții penibile de muncă nu este prevăzut în actele normative mai sus menționate, nici în Codul muncii.
Dispozițiile O.G. nr.10/2007 și O.G. nr.10/2008 au fost abrogate prin Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care, la art. l alin.2 prevede că drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în această lege.
Conform art.20 alin.1 din lege, “ sporurile, indemnizațiile, primele și compensațiile specifice domeniului de activitate ce se acordă personalului bugetar sunt prevăzute în anexele nr. I-VIII ”, neregăsindu-se și sporul pentru condiții penibile.
De asemenea, potrivit art. 1 alin. 4 și 5 din O.U.G. nr.1/2010:
„(4) Drepturile salariale ale personalului reîncadrat potrivit alin. (3) sunt stabilite la nivelul prevăzut în luna decembrie 2009 pentru funcțiile similare celor pe care a fost reîncadrat din instituția sau autoritatea care îl preia în structură, subordine sau în finanțare, după caz. Acestui personal i se acordă și sporurile prevăzute în notele la anexa nr. I/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care se includ în salariul de bază.
(5) Cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevăzute la
alin.(4), se stabilește de conducătorul instituției sau autorității publice, astfel încât să se asigure încadrarea în cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.”
La art. 10 din O.U.G. nr.1/2010 se prevede că:
“În conformitate cu prevederile art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contracte individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor și care excedează prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009.”
Or, în speță, sporul pentru condiții penibile de muncă nu era prevăzut în actele normative care reglementa sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și drepturile salariale cuvenite personalului contractual din sectorul bugetar anterioare Legii nr.330/3009. De asemenea, acest spor nu este prevăzut de Legea-cadru nr. 330/2009 ( anexele nr. I-VIII ) și nici de Legea-cadru nr.284 /2010 (anexele nr. I-VIII).
În consecință, instanța a apreciat că reclamantele-membre de sindicat nu sunt îndreptățite la acordarea sporului pentru condiții penibile de muncă și, prin urmare, nici la plata indemnizației de concediu de odihnă cu luarea în considerare a acestui spor, începând cu data de 24.10.2010 si până in prezent, astfel că, pentru aceste pretenții a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Școala G. ,,G. Uscătescu,, Târgu-Cărbunești și C. L. Târgu-Cărbunești, ca neîntemeiată.
Referitor la cererea privind acordarea acestui spor pentru viitor, instanța a respins-o, întrucât creanța nu îndeplinește cumulativ cele 3 condiții de a fi certa, lichida si exigibila, nefiind născuta si putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de munca dintre parți.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta ORGANIZAȚIA S. ȘCOALA G. ,,G. USCĂTESCU"", ÎN NUMELE MEMBRILOR DE SINDICAT, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel, susține că, mod greșit instanța de fond a respins cererea, interpretând greșit actele juridice deduse judecății, hotărârea pronunțată fiind dată cu aplicarea greșită/eronata a legii.
La data încheierii acordului/hotărârii comisiei paritare nr.1/26.01.2009, prevederile art.30 din 330/2009 cu privire la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 01.01.2010, au fost respectate „drepturile salariale stabilite prin contractele si acordurile colective „au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare la data încheierii lor, după cum se arata si in art.5 din Anexa nr.1 la Secțiunea 2 Sporuri .
Faptul ca nu s-au stabilit Regulamentele cadru de stabilire a locurilor de munca, mărimea concreta: sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, categoriile de personal, precum si condițiile de acordare a acestora, precum si faptul ca nu s-a ajuns la avizarea si consultarea celorlalți participanți sociali prevăzuți de legislatie ( nu numai de Lg.330/2009 la al. 2 art. 5 din Anexa nr.l) nu este vina nici a angajaților nici a sindicatelor.
Dispozițiile legislației in vigoare la data inițierii acțiunii, privitor la acest regulament arata clar cine le întocmește si le supune acordurilor si avizărilor.
Așa după cum arata si instanța de fond in expunerea motivărilor la fondul cauzei ( in finalul alinatului al doilea) noi am arătat in cerere ca sporul solicitat este privitor la condițiile grele, vatamatoare, periculoase, penibile de la locul de munca, asa dupa cum a si fost motivat la data acordării, cand i s-a dat titulatura de spor pentru condiții penibile sau nocive (alineatul al treilea din motivarea acțiunii).
Instanța de fond nu si-a manifestat, in cercetarea cauzei, rolul activ. Rolul activ nu înseamnă, așa cum a evidențiat jurisprudența, încălcarea principiului disponibilității în procesul civil, deoarece obligația de a-și proba apărările revine reclamantului, în condițiile dispozițiilor art.1169 din Codul civil, instanța neputând să se substituie voinței părților, judecătorul fiind însă obligat să descopere adevărul și să dea părților, în egală măsură, îndrumare în apărarea drepturilor și intereselor legitime.
Este de necontestat că art.6 pct.l din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-o largă accepție, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de e care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.
Atat in legislația muncii, interna si internaționala, este stipulat clar de nenumărate ori principiul aplicării prevederilor legii celei mai favorabile persoanei/omului care solicita sprijinul autorităților/instanțelor de judecata in apărarea drepturilor sale.
In mod eronat, instanța de fond, insista in motivarea hotărârii pe termenul/cuvântul penibil (valabil ca interpretare la data acordării sporului), cu toate ca așa cum am arătat si a si observat instanța de fond în expunerea motivărilor la fondul cauzei (in finalul alineatului al doilea), sporul pentru care am inițiat acțiunea este un spor pentru condiții penibile sau nocive (alineatul al treilea din motivarea acțiunii), care în noua legislație a muncii, după mai 2011, este defalcat si precizat mai detaliat, dar condițiile de munca ale salariatelor in cauza, nu s-au modificat/schimbat odată cu noua legislație, fiind aceleași ca la data acordării - ianuarie 2009.
Din aceste considerente susținem ca nu se poate motiva ca acest spor( penibil asa cum era stipulat .echea legislație a muncii) nu este prevăzut de Legea cadru 330/2009, dupa cum se poate.
In drept, își întemeiază apelul in conformitate cu prevederile art.470 Noul CPCiv. si solicită admiterea apelului declarat, casarea în întregime a hotărârii atacate si pe cale de consecința, judecând cauza in fond, admiterea acțiunii.
In subsidiar, solicită casarea sentinței si retrimiterea spre rejudecarea cauzei.
Apelul este nefondat.
Prin acțiunea formulată a fost solicitată plata diferențelor salariale reprezentând diferența dintre drepturile efectiv încasate și cele cuvenite, datorită neacordării sporului de 10% din salariul de bază pentru condiții penibile de muncă, precum și plata indemnizației de concediul de odihnă de luarea în considerare a sporului pentru condiții penibile de muncă din 2009 și până în prezent.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că aceste sporuri au fost plătite în temeiul Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de R. Învățământ și a CCMUN pe anii 2007-2010, ca urmare a negocierii comisiei paritare din cadrul unității, dar acestea s-au anulat în mod abuziv și fără te,ei legal.
Potrivit art.30 al.5 și 6 din Legea 330/2009:
În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b)sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcțiilor de bază sau, după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.
Prin urmare, din interpretarea dispozițiilor legale enunțate rezultă că Legea 330/2009 reglementează 3 categorii de sporuri:sporuri care se includ în salariul de bază, sporuri rămase în afara salariului de bază, ambele prevăzute în anexele la lege și sporuri cu caracter permanent acordate în decembrie 2009, neincluse în salariile de bază și care nu se mai regăsesc în anexe.
Reclamanții sunt salariați ai unei unități de învățământ, fiind salarizați conform anexei II/1.4 Legea 330/2009-Reglementări specifice personalului contractual din unitățile bugetare subordonate unităților administrației publice –salarii funcții didactice auxiliare în unitățile de învățământ
Anexa II Art.3 reglementează posibilitatea acordării sporului pentru condiții vătămătoare sau periculoase ca spor neinclus în salariul de bază dar în anumite condiții.
Astfel, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea pot fi acordate personalului salarizat potrivit anexelor nr. II/1.1 - II/14, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
b) pentru condiții grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
c) personalul care lucrează, potrivit contractului individual de muncă, în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază.
După cum se poate observa, sporul pentru condiții penibile nu este reglementat în noua lege de salarizare.
Susținerea apelantului în sensul că ar fi vorba de fapt despre sporul pentru condiții grele, vătămătoare, periculoase, penibile, nu poate fi primită, reclamanții solicitând clar prin cererea adresată instanței sporul pentru condiții penibile.
De altfel, legea prevede c locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - c), precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Potrivit susținerilor părților, nu a fost parcursă procedura prevăzută de al.2 al art.3 din anexa II, în sensul că nu există un regulament aprobat în condițiile legii prin care să se stabilească locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, precum și condițiile de acordare a acestuia, fapt confirmat și prin motivele de recurs.
În consecință, se constată că nu au fost îndeplinite toate condițiile pentru acordarea sporului în baza Legii 330/2009, ca spor neinclus în bază..
Critica privind faptul că instanța nu și-a manifestat rolul activ noupoate de asemenea să fie primită, rolul activ al instanței fiind limitat de principiul disponibilității părților, potrivit cu care părțile sunt cele care stabilesc cadrul procesual în care urmează a se judeca.
De asemenea, referirile la art. 6 pct. 1 din CEDO, nu are relevanță în cauză, cât timp dreptul invocat de către reclamanți nu are corespondență în legislație.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că apelul este nefondat, astfel încât, în baza art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, urmează a-l respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, apelul declarat de reclamanta ORGANIZAȚIA S. ȘCOALA G. ,,G. USCĂTESCU"", cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj, în numele membrilor de sindicat G. V., B. M., B. M., B. D., C. M., C. A., M. C., B. I., I. E., C. A., V. C., HĂNȚULIE E. LA ȘCOALA G. G. USCĂTESCU, S. F. LA ȘCOALA G. G. USCĂTESCU, C. M. LA ȘCOALA G. G. USCĂTESCU, M. V., împotriva sentinței civile nr. 493/06.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA G.,,G. USCĂTESCU” cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj, C. L. TG CĂRBUNEȘTI, cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj și P. TG CĂRBUNEȘTI, cu sediul în Tg.Cărbunești, ., județul Gorj, având ca obiect
„drepturi bănești diferențe salariale spor 10%”.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2014.
Președinte, O. C. G. | Judecător, M. P. | |
Grefier, D. S. O. |
Red.Jud.M.P.
21ex./03.07.2014
Jud.fond – C.N.B.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
