Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 504/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 504/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 107/54/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 504/2014
Ședința publică de la 25 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. G.
Judecător M. P.
Grefier D. S. O.
x.x.x.x.x
Pe rol, judecarea contestației în anulare declarată de C. L., cu domiciliul în Filiași, ., ., județul D., împotriva deciziei civile nr. 481/28.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul L. T. "D. F.", cu sediul în Filiași, ., județul D., având ca obiect „drepturi bănești”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că este motivată contestația în anulare și că prin motive s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 223 alin. 1 Cod procedură civilă a apreciat cauza în stare de soluționare și a luat în examinare contestația în anulare de față.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința nr. 5711 din 18 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis cererea și a fost obligată pârâta unitatea de învățământ să calculeze și să plătească reclamantului dobânda legală aferentă creanței stabilite prin Sentința civilă nr. 2248/07.03.2013, pronunțată de către Tribunalul D., în dosarul nr._/63/2012, începând cu data formulării prezentei acțiuni 08.04.2013 și până la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că reclamanta este angajata unității de învățământ pârâte.
Prin sentința civilă irevocabilă nr. 2248/07.03.2013, pronunțată de către Tribunalul D., în dosarul nr._/63/2012, depusă în copie la dosar, pârâta unitate școlară a fost obligată să plătească reclamantului drepturi salariale restante, corespunzător activității desfășurate.
Prin neacordarea integrală a drepturilor salariale cuvenite, reclamantul a suferit un prejudiciu constând, pe de o parte, în contravaloarea drepturilor salariale și, pe de altă parte, în devalorizarea monedei naționale, dar și în lipsa de folosință a sumelor cuvenite.
Astfel, acestuia i se cuvine atât actualizarea sumei cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului, până la data plății efective, precum și dobânda legală aferentă, repararea prejudiciului trebuind să fie integrală, în temeiul art.40 alin.2 lit.c raportat la prevederile art.253 din Codul muncii, având în vedere și dispozițiile art.1535 din Noul Cod Civil.
Actualizarea cu indicele de inflație este de natură a restitui integral suma neplătită – damnum emergens. Acordarea dobânzii legale asigură și acoperirea beneficiului nerealizat - lucrum cessans. Acesta din urmă este un prejudiciu cert, în cazul datoriilor bănești fiind prezumat de lege (art. 1088 din vechiul Cod civil, în vigoare în perioada respectivă).
Având în vedere dispozițiile art. 278 din Codul Muncii, care permit aplicarea în completare a dispozițiilor din legislația civilă, în privința daunelor interese datorate de angajator salariatului pentru neplata salariului sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 din Codul Civil ( respectiv art. 1530 și urm. din NCC).
Potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligata este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”, dispoziția fiind prevăzută și anterior în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000.
Pe de altă parte, conform art. 166 alin. 4 Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Daunele interese datorate pot consta în dobânda legală care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu invocat de reclamant. Însă, aceasta nu poate fi datorată pentru întârzierea în executare decât de la momentul solicitării ei și cu privire la sumele rămase de executat, debitorul nefiind de drept în întârziere cu privire la acordarea daunelor interese ce reprezintă prejudiciul pentru neexecutare.
Pentru aceste motive, instanța a constatat că dobânda legală solicitată de reclamant este datorată începând cu data formulării prezentei cererii de chemare în judecată, astfel că se justifică acordarea ei de la această dată și până la data plății efective a sumelor stabilite conform sentinței civile nr. 2248/07.03.2013.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând soluția de acordare a dobânzilor doar începând cu data introducerii acțiunii de față.
A arătat că prin Hotărârea Curții Europene de Justiție de la Luxemburug din 18 aprilie 2013, taxa de poluare este datorată de la data plății acesteia și până la restituirea efectivă.
În raport de obiectul acțiunii, instanța de fond a obligat pârâta la plata dobânzii legale, începând cu data promovării acțiunii și până la plata efectivă pentru creanța stabilită prin sentința irevocabilă.
S-a arătat că sunt incidente dispozițiile art. 371 ind. 1 și ind. 2 cod procedură civilă, a susținut că o creanță constatată prin hotărâre judecătorească devine exigibilă în momentul în care hotărârea devine executori,e iar legea dă posibilitatea executorului judecătoresc de a reactualiza creanța, ceea ce duce la concluzia că nu este necesară punerea în întârziere.
S-a făcut referire la faptul că reclamanta era în termenul de prescripție pentru a cere reactualizarea creanței și dobânzi și că dobânda se datorează în litigiile de muncă fără punere în întârziere.
Dispozițiile Codului muncii permit aplicarea în completare a dispozițiilor din legislația civilă, în privința daunelor interese datorate de angajator salariatului pentru neplata salariului și în consecință sunt aplicabile dispozițiile art.1088 din Codul Civil.
Prin urmare, daunele interese constau în dobânda legală, care curge de drept, fără punere în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale, potrivit contractului de muncă, întrucât obligația de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită în contractul de muncă.
Astfel, dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre salariile lunare, pârâta fiind în întârziere conform art.1079 (1523 NCC) cod civil și 161 Codul muncii, astfel că se justifică acordarea dobânzii.
În drept, a invocat dispozițiile art.466-482 Cod pr. civilă.
Curtea de Apel C. prin decizia civilă nr. 481/28.11.2013, pronunțată în dosarul nr._, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut următoarele :
Sumele prevăzute în titlul executoriu reprezintă drepturi salariale, datorate de către angajator în perioada 1.01._11 și neachitate de către acesta.
Potrivit art. 166 din Codul muncii, republicat, salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Art. 171(1) din Codul muncii, republicat, stabilește că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
În speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 1082 cod civil de la 1864, potrivit cărora debitorul este obligat la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată și dispozițiile art. 1088 cod civil, care dispun că pentru obligațiile care au de obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare cuprind dobânda legală.
Dispozițiile din noul cod civil, invocate de reclamantă în acțiune, nu sunt aplicabile în speță.
Astfel, art. 6 Cod civil conține dispoziții privind aplicarea în timp a legii civile, însă textul stabilește reguli generale în materie, aplicabile chiar și actelor normative viitoare, în măsura în care acestea nu vor conține dispoziții exprese privind succesiunea legilor în timp.
Ca și în cazul actelor juridice, efectele viitoare ale altor situații juridice sunt guvernate de legea în vigoare la data săvârșirii ori producerii lor, așa cum rezultă din art. 6 alin 2 NCC, art. 3 din Legea 71/2011, precum și interpretarea per a contrario a art. 6 alin. 6 NCC.
Art. 6 alin. 6 și art. 5 alin. 2 din Legea 71/2011 instituie o derogare semnificativă de la ultraactivitatea legii vechi, stabilind aplicabilitatea legii noi în privința efectelor viitoare ale situațiilor juridice trecute, în măsura în care acestea derivă din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție, obligația legală de întreținere, raporturile de proprietate, raporturile din vecinătate, dacă aceste situații subzistă după . legii noi.
Legea 71/2011 conține și norme speciale care se abat de la această ultimă regulă, iar din interpretarea dispozițiilor art. 111, 112, 114 din lege rezultă că prevederile noului cod civil referitoare la plata dobânzilor, punerea în întârziere nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestui cod. Cum drepturile salariale stabilite prin titlu ( sentința 2248/2013) privesc perioada de timp anterioară intrării în vigoare a noului cod civil, se aplică dispozițiile Codului civil în vigoare la data când dreptul salarial s-a născut și a devenit scadent.
Drepturile salariale pretinse de reclamantă sunt ajunse la scadență, iar prin neexecutarea integrală a creanței la data când era datorată, adică atunci când a devenit certă lichidă și exigibilă, s-a produs în patrimoniul beneficiarului un prejudiciu care trebuie acoperit integral.
Dobânda legală reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat (potrivit art.1084 Cod civil daunele interese cuprind în genere pierderea ce a suferit creditorul și beneficiul de care a fost lipsit) și poate fi acordată în condițiile art. 1088 cod civil doar de la data punerii în întârziere, care, se face prin cererea de chemare în judecată. În codul muncii nu există un text care să prevadă că dobânzile curg de drept, de la scadență, astfel că potrivit art.1073 Cod civil și art.1082 Cod civil, care trebuie coroborate cu cele ale art.1088 Cod civil, potrivit cărora la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală. Aceste daune interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă, dar nu sunt debite decât din ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
În raport de aceste dispoziții, Curtea a reținut că reclamanta, în calitate de creditor, este beneficiarul acestor daune interese – dobânzi legale, pentru neexecutarea integrală a obligației de plată a creanței, fiind evident prejudiciul suferit cu atât mai mult cu cât, potrivit disp.art.3711 Cod pr. civilă, executarea trebuia adusă la îndeplinire de bună voie, însă, în condițiile în care în speță debitorul nu este de drept în întârziere (neaflându-se în nici una din ipotezele prev.de art.1079 Cod civil) și nu este vorba de o creanță pentru care după lege să curgă dobânda de drept așa cum prevăd disp. art.1088 alin.2 Cod civil, aceste daune interese sunt datorate de la data când sunt solicitate prin cererea de chemare în judecată și nu de la data când creanța a devenit certă, lichidă și exigibilă.
Posibilitatea pe care legea o dă executorului judecătoresc de a reactualiza o creanță stabilită prin titlul executoriu este aplicarea principiului nominalismului monetar, deoarece privește aducerea unei creanțe certe, lichide și exigibile la valoarea avută la data când ea se execută. Ea nu trebuie confundată cu obligația de a plăti dobânzi, întrucât acestea sunt fructele civile ale obligației și se acordă în alte condiții.
Referirea apelantei la Hotărârea Curții Europene de Justiție de la Luxemburug din 18 aprilie 2013, nu are legătură cu speța, deoarece în hotărârea arătată se instituie obligații ale statului privind restituirea sumelor achitate de contribuabili cu titlu de taxa de poluare, având în vedere același principiu al nominalismului monetar, ori litigiul de față se poartă în legătură cu plata către reclamantă a unui prejudiciu diferit de cel ce derivă din simpla scurgere a timpului și din inflație.
Instanța a avut în vedere și faptul că prin OG 92/2012, la care se face trimitere prin legea bugetului de stat pe 2013, plata neefectuată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în anul 2013, se va realiza prin eșalonarea plății, în condițiile prevăzute prin actul normativ.
În atare situație, nu se putea sancționa pasivitatea debitorului și nu putea fi vorba despre faptul că acesta nu a respectat titlul executoriu, cum s-a susținut prin motivele de apel.
Apreciind ca legală și temeinică sentința atacată, conform art. 480 cod procedură civilă apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare C. L..
În motivarea contestației a arătat următoarele:
La data de 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxembourg s-a pronunțat într-o speță asemănătoare, respectiv acordarea dobânzii legale pentru sumele reprezentând taxa de poluare, în cauza C-565/11, privind pe M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrația Fondului pentru Mediu.
Astfel, în dispozitivul acestei hotărâri se menționa:
„Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.”
Dreptul Uniunii Europene prevede acordarea dobânzii legale începând cu data nașterii acestuia, respectiv de la momentul plății taxei de poluare declarată nelegală și până la achitarea contravalorii acesteia.
Potrivit punctului 288 al Hotărârii Curții Europene de Justiție, pronunțată la data de 18 aprilie 2013, în cauza C- 565/11, referitor la perioada acordării dobânzii legale se menționează: „Astfel, această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între plata fără temei a taxei în cauză și durata restituirii acesteia”.
Contestatoare susține că, în speța de față, durata indisponibilizării creanțelor stabilite prin sentința nr. 4830/2010 a survenit în perioada care începe cu luna octombrie 2008 și continuă până la stingerea acestor creanțe, și prin urmare se impune acordarea acestei pierderi, pentru această perioadă.
Consideră că în speța de față sunt incidente dispozițiile art.503 din Codul de Procedură Civilă, motiv pentru care solicită admiterea contestației în anulare.
În drept, își întemeiază contestația în anulare pe dispozițiile art. 503-508 C., art. 20 din Constituția României, OG nr. 13/2011, Codul Civil, Hotărârea Curții Europene de Justiție pronunțată în cauza nr. C-565/2011.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Contestația în anulare este nefondată.
Potrivit art. 503 cod proc. civ. hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
(3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
În speță, motivele invocate de contestatoare privesc legalitatea deciziei atacate în raport de prevederi din dreptul Uniunii Europene.
Problema perioadei pentru care se poate acorda dobânda legală cu privire la anumite creanțe, stabilite prin titluri judecătorești, cum este cea invocată de către contestatoare, și a incidenței reglementărilor din dreptul Uniunii Europene este una de fond și nu se circumscrie motivelor prevăzute de textul de lege mai sus enunțat.
Pe calea contestației în anulare nu pot fi puse în discuția probleme de legalitate sau temeinicie a deciziei atacate și care privesc fondul cauzei.
De asemenea, contestația nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor.
În raport de cele reținute, Curtea va respinge contestația în anulare ca fiind nefondată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare declarată de C. L., cu domiciliul în Filiași, ., ., județul D., împotriva deciziei civile nr. 481/28.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât L. T. "D. F.", cu sediul în Filiași, ., județul D., având ca obiect „drepturi bănești”.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2014.
Președinte, O. C. G. | Judecător, M. P. | |
Grefier, D. S. O. |
Red.Jud. M.P.
4ex./05.03.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 311/2014.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 866/2014.... → |
|---|
