Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2640/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2640/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 593/54/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2640
Ședința publică de la 02 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător O. C. G.
Grefier M. H. D.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire, formulată de reclamantul R. V. cu domiciliul în ., împotriva deciziei nr. 1746 din 02.04.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE MUNCĂ GORJ cu sediul în Tg-J., ..154, județul Gorj, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns revizuentul R. V. și consilier juridic Banica A. pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că revizuirea a fost motivată și intimatul I. T. DE MUNCĂ GORJ a depus întâmpinare prin serviciul registratura, după care:
Revizuentul R. V., a solicitat admiterea cererii de revizuire ca fiind întemeiată. A arătat că prin Notificarea nr.2185 din 18.10.2010, s-a menționat că reclamantul va fi concediat în baza HG 517/2013, de fapt nu era vorba de concediere colectivă, ci de reducere a posturilor în baza OUG 77/2013, acesta fiind temeiul legal, în mod evident reducerea posturilor nu a avut la bază HG 517/2013. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic Banica A. pentru intimat, a solicitat respingerea cererii de revizuire, considerând că motivele invocate au fost dezbătute pe fondul cauzei.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.4470/24.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a dmis în parte acțiunea formulată de reclamantul R. V., împotriva pârâtului I. T. de Muncă Gorj.
A anulat decizia nr.18/28.04.2014 emisă de către pârâtă și a dispus reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior.
A obligat pârâta să plătească reclamantului despăgubiri egale cu salariile indexate majorate și reactualizate cu toate celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat reclamantul de la data emiterii deciziei și până la reintegrarea efectivă.
A respins capătul de cerere privind plata daunelor morale
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apelpârâtul I. T. DE MUNCĂ GORJ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin decizia civilă nr 1746/02.04.2015, s-a admis apelul declarat de pârâtul I. T. de Muncă Gorj, împotriva sentinței civile nr.4470 din 24.11. 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul R. V..
A schimbat în parte sentința civilă nr.4470 din 24.11. 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în sensul că a respins contestația formulată de reclamantul R. V., ca nefondată.
A menținut dispozițiile sentinței civile nr. 4470 din 24.11. 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, privind soluționarea capătului de cerere pentru plata daunelor morale.
La data de 23.04.2015, reclamantul R. V., a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 1746 din 02 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel C., susținând că instanța a încălcat limitele devoluțiunii ,pronunțându-se cu privire la altceva decât s-a cerut.
Revizuentul a susținut că instanța de apel a apreciat greșit că reducerea de posturi a avut la bază HG 517/2013, în realitate, restrângerea activității a survenit ca urmare a OUG nr. 77/2013, prin urmare instanța a dat altceva decât s-a cerut.
Revizuentul a mai susținut că nu s-au respectat dispozițiile art. 69 alin.3 și art. 76 litc din Codul Muncii. Astfel, neexistând criterii de stabilire a priorității la concediere, trebuia inițial să se facă o evaluare a celor vizați de măsura disponibilizării, și doar ulterior o departajare în funcție de alte criterii.
A solicitat admiterea cererii de revizuire, anularea deciziei, rejudecarea apelului, în sensul respingerii acestuia, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 4470/24.11.2014 pronunțată de tTibunalul Gorj.
La data de 22.05.2015, intimatul pârât I. T. de Muncă Gorj a formulat întâmpinare împotriva cererii de revizuire,, solicitând respingerea acesteia.
Cererea de revizuire este nefondată și se va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 509, alin.1, pct.1 Cod procedură civilă se poate cere revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul dacă prin sentința supusă revizuirii instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
În soluționarea revizuirii, care este o cale extraordinară de atac, instanța trebuie să aibă în vedere că în această etapă procesuală nu pot fi corectate erori de fond, nu poate fi reluată judecata pentru motive de netemeinicie sau nelegalitate specifice altor căi de atac, ci doar pentru motivele strict prevăzute de art. 509 cod procedură civilă, așa cum este el invocat de revizuient.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, doar erorile de fapt ce nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securității juridice pe motivul că ele nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac (Pchenitchny c. Rusiei, hotărârea nr._/03, paragraf 26, din 14 februarie 2008). Căile extraordinare de atac nu pot fi admise decât în cazul existenței unor „defecte fundamentale” ale hotărârii, cu condiția ca „defectul” să fi devenit cunoscut numai după terminarea procesului.
În cauza S. P. vs. Romania, nr. 8727/03, hotărârea din 7 iulie 2009, Curtea europeană a stabilit că revizuirea nu poate constitui o modalitate deghizată de redeschidere a unui proces soluționat definitiv, iar simplul fapt că exista două puncte de vedere asupra unui subiect, nu constituie un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză, fiind important să se respecte principiul securității raporturilor juridice și, prin acesta dreptul părților la un proces echitabil în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenție.
Astfel, potrivit art. 509 pct 1 Cod pr.civ. se poate cere revizuirea unei hotărâri dacă instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ceea ce echivalează cu încălcarea limitelor investirii instanței. În aplicarea principiului disponibilității, reclamantul sau, după caz, titularul căii de atac, este cel care stabilește cadrul procesual sub aspectul persoanelor chemate în judecată, a obiectului acțiunii și a cauzei acesteia.
Principiul disponibilității se întregește cu alte principii ale procesului civil, în special cu cel al rolului activ al judecătorului, potrivit cu care judecătorul poate pune în discuția părților orice aspecte care țin de starea de fapt sau motivarea în drept.
Prin motivele de apel, apelanta a susținut că decizia de concediere a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 65 alin.1 din Codul muncii, care reglementează concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, dispozițiile art. 69 fiind inaplicabile,căci se referă la concedierile colective. A mai susținut că înscrisurile premergătoare deciziei de concediere( preavizul ) s-au emis în baza OG nr. 77/2013, anterior declarării sale ca fiind neconstituțională, iar decizia de încetare a contractului de muncă s-a emis sub imperiul HG 517/2013.
Instanța de apel a analizat aceste argumente, cărora le-a răspuns punctual, concluzionând că în speță nu este vorba despre o concediere colectivă, ci de una individuală, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, potrivit art. 65 alin.1 Codul muncii. Totodată, a apreciat că decizia de concediere a fost întemeiată pe HG 517/2013, și nu pe OG 77/2013. Prin urmare, prin decizia ce se cere a fi revizuită nu au fost încălcate limitele devoluțiunii, în raport de dispozițiile art. 477 alin.1 Cod pr,. civ., astfel că nu se poate reține că instanța de apel s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu au fost solicitate sau că a dat mai mult decât s-a cerut.
De asemenea, nu poate fi reținută nici teza referitoare la minus petita, câtă vreme instanța s-a pronunțat asupra tuturor cererilor cu care a fost învestită.
Cât privește modul în care instanța de control judiciar a apreciat asupra motivelor de apel, acesta nu poate fi cenzurat pe calea acestei căi extraordinare de atac, căci excede condițiilor limitativ și expres prevăzute de art.509 pct. 1-11 Cod pr. civ. Cod pr. civ.
Concluzia care se impune este aceea că instanța de apel s-a pronunțat asupra căii de atac cu care a fost investită și a răspuns integral motivelor de apel deduse judecății, astfel că cererea de revizuire fondată pe dispozițiile art. 509 alin.1 pct.1 Cod pr. civ nu este fondată și se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de reclamantul R. V. cu domiciliul în ., împotriva deciziei nr. 1746 din 02.04.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE MUNCĂ GORJ cu sediul în Tg-J., ..154, județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iunie 2015.
Președinte, L. B. | Judecător, O. C. G. | |
Grefier, M. H. D. |
Red.jud.O.C.G.
Tehn.MHD/4 ex.
Data red.10.06.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Calcul drepturi salariale. Decizia nr. 3322/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
