Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3818/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3818/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 918/101/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3818/2015
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător O. C. G.
Grefier M. H. D.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT M. în numele membrului de sindicat C. N., cu sediul în Drobeta T. S., ., județul M., împotriva sentinței civile nr. 1682 din 30.04.2015, pronunțată de Tribunalul M. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul C. T. "DL. T.” cu sediul în loc Drobeta T. S., ., nr 7, județul M., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen legal iar prin conținutul motivelor scrise, apelantul a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin.2 Cod Procedură Civilă., după care:
Instanța, în baza dispozițiilor art. 244 C. raportat art. 394 C. și art. 482, constată încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea apelului:
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 1682 din 30.04.2015 a admis în parte acțiunea formulată de U. S. Libere din Învățământ M. în numele reclamantei membră de sindicat C. N., în contradictoriu cu pârâtul C. T. "DL. T.” Drobeta T. S..
A obligat pârâtul la plata sumei de 20 lei reprezentând diferența dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite potrivit HG nr. 871/2013, către reclamantă, pe perioada ianuarie - mai 2014, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Reclamanta membră de sindicat C. N. este salariata pârâtului C. T. „Dl. T. ” Dr.Tr.S., ocupând o funcție nedidactică, așa cum rezulta din adeverința depusă la dosar.
S-au invocat prevederile art. 164, alin.1 C. muncii.
În cazul in care prin diverse acte normative se acorda anumite drepturi prin raportare la salariul minim brut pe tara garantat in plata, este avut in vedere salariul stabilit prin hotărârea guvernului, nu cel stabilit eventual prin contracte colective de munca ca salariu minim brut pe unitate.
Salariul de bază se stabilește în conformitate cu prevederile legale în materia salarizării personalului bugetar, prevederi pe care pârâta le-a respectat, mai puțin pe perioada ianuarie – mai 2014, când potrivit relațiilor comunicate cu adresa nr. 328/15.04.2015, în această perioadă reclamanta a beneficiat de un salariu de bază mai mic decât salariul minim brut pe țară, așa cum a fost stabilit de HG 871/2013.
Începând cu anul 2010, urmare a reîncadrării personalului potrivit Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază a fost stabilit corespunzător funcției, egal cu cel din luna decembrie 2009 și a inclus și celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în Nota din Anexa II/1 la lege. Astfel potrivit notei din anexa II/1 "în coeficientul prevăzut în coloana "Bază" sunt cuprinse: sporul neuropsihic, sporul de stabilitate, sporul de vechime în muncă, salariul de merit, creșterea cu 5% a salariilor de bază, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Au fost invocate prevederile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010, anexei nr. II/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 și art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010, OUG 19/2012 și OUG 84/2012, OUG nr. 103/2013, HG 1225/2011, HG nr. 871/2013, HG 1091/2014 .
Din actele depuse la dosar, instanța a constatat ca pârâta a respectat cerința ca valoarea salariului brut lunar să nu fie sub nivelul salariului de baza minim brut pe țară stabilit prin hotărârile de guvern mai sus enunțate, mai puțin perioada de aplicabilitate a prevederilor HG 871/2013, respectiv ianuarie-mai 2014.
Referitor la aplicabilitate în speță a art.34 alin.3 lit.a) din CCM Unic la Nivel de Sector de Activitate Învățământ Preuniversitar nr._/02.11.2012, instanța a constatat că, deși acest contract colectiv a fost înregistrat la MMFPS –SDS sub nr._/02.11.2012 și a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 5/14.11.2012, dispozițiile invocate mai sus nu pot fi aplicate având în vedere prevederile art.138 din Legea 62/2011, republicată care prevede la alin.1 că „ prin contractele colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal” și actele normative care reglementează salarizarea personalului nedidactic așa cum s-a arătat mai sus.
Având in vedere că este întemeiat în parte capătul de cerere principal au fost respinse si celelalte capete de cerere din acțiune pentru aceleași considerente de fapt si de drept.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta U. S. Libere din Învățământ M. în numele membrului de sindicat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că după . Legii 1/2011 și a Legii 63/2011 a fost menținut sistemul de salarizare în învățământ care a presupus pornirea de la salariul de bază în care este inclus și sporul de vechime.
Deci, salariul de bază este salariul de încadrare, salariu care trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim pe economie.
Ori, în componența acestuia nu poate fi inclus și sporul de vechime întrucât s-ar încălca dispozițiile art. 160 din Codul muncii, care prevăd acest spor ca o componentă distinctă a salariului.
Este evident că, dacă comparăm salariile minime pe economie și salariile de încadrare ale membrului de sindicat se observă fără putință de tăgadă că pârâtul nu a respectat legislația în vigoare care stabilea cuantumul salariului minim pe economie, acesta încadrând membrul de sindicat pe un salariu mult inferior celui stabilit de legiuitor.
S-au invocat prevederile art. 1 din H.G. nr. 1225/2011, H. G. nr. 23/2013, Hotărârea nr. 871/2013.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii introductive.
Apelul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanta face parte din categoria personalului din sectorul bugetar, astfel că drepturile salariale i se stabilesc prin acte normative cu caracter special, instanța de judecată și angajatorul având obligația să respecte aceste dispoziții legale.
După . Legii 330/2009, prin art. 30 din lege s-au introdus în salariul de bază sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului și indemnizațiile de conducere.
Art. 5 alin. 3 din OUG nr. 1/2010 a reluat această normă legală, prevăzând că începând cu data de 01.01.2010 salariile de bază cuprind sporul de vechime în munca și alte sporuri și indemnizații.
Dispozițiile legale aplicabile pentru anul 2010 au fost reluate și prin art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010, care a stabilit salariile din sectorul bugetar în anul 2011, fiind prevăzut expres că în salariul de bază sunt cuprinse sporurile și indemnizațiile, care, potrivit Legii 330/2009, făceau parte din salariul de bază. Între sporurile pe care legile de salarizare le-au inclus în salariul de bază este și sporul de vechime în muncă.
Art. 9 din Legea nr. 285/2010 prevedea că sistemul de salarizare cuprinde salariul de bază de încadrare, sporurile, premiile și alte stimulente, iar potrivit art. 7 din lege, valoarea salariului de bază se stabilește prin lege, modalitatea de stabilire fiind cea prevăzută la art. 10, adică prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea de referință. Pentru personalul din învățământ, valoarea de referință pentru anul 2011 a fost stabilită la 600 lei.
Potrivit legii, salariul brut este compus din salariul de încadrare, (în care sunt incluse sporurile cu caracter permanent, printre care sporul de vechime în muncă) și alte sporuri și indemnizații prevăzute de lege.
Din dispozițiile legii 284/2010 rezultă cu claritate că de la 1.01.2011 garantarea salariului minim brut pe economie a fost realizată prin includerea sporului de vechime în salariul de bază.
Dispozițiile legale în vigoare atât în anul 2010, cât și în 2011 prin care sporul de vechime a fost introdus în salariul de bază au fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională stabilind în repetate rânduri că nu contravin legii fundamentale.
De altfel, chiar o parte din dispozițiile legale invocate de reclamant prin acțiune în susținerea pretențiilor sale se referă la majorări de salariu sau la modul de stabilire a salariului de bază în care au fost incluse sporuri. În acest sens se au în vedere prevederile art. 1 alin. 2 și 3 din Legea 285/2010, art. 1 alin. 2 din OUG 103/2013.
După . Legii 1/2011 și a Legii 63/2011 a fost menținut sistemul de salarizare în învățământ care a presupus pornirea de la salariul de bază care are inclus sporul de vechime.
Așadar, după cum se susține și prin acțiune, salariul de bază pentru sectorul bugetar și salariul de bază potrivit încadrării sunt identice, cu mențiunea că potrivit legii în salariul de bază se include și sporul de vechime.
Din modul în care au fost redactate acțiunea și motivele de apel rezultă că reclamantul contestă această includere, apreciind că sporul de vechime trebuie să i se calculeze separat, prin adăugarea la un salariu de bază cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, ori în sectorul bugetar, salariul de bază include sporul de vechime. Reclamantul nu poate cere angajatorului să ignore prevederile legale, în condițiile în care nemulțumirea sa privește dispoziția legală ca atare.
Din dispozițiile legale citate și din modul în care a fost calculat salariul reclamantului rezultă că acestuia nu i s-a negat dreptul la acordarea sporului de vechime, fiind respectate prevederile codului muncii, ale art. 11 din Legea 284/2010, art. 1 din OUG 19/2012, în sensul că sporul de vechime este calculat, dar el se include în salariul de bază.
Concluzia care se impune este că pentru personalul nedidactic cuantumul salariului de bază se stabilește utilizând salariul de încadrare prevăzut de OG 10/2008 la care se adaugă sporul de vechime.
Salariul de bază astfel obținut se compară cu nivelul salariului minim de bază în învățământ rezultat în urma aplicării OUG 19/2012. În acest sens sunt și prevederile din Ordinul Ministrului Muncii 44/13.09.2011, și ale ordinului Ministrului Finanțelor nr. 77/14.01.2011.
În speță, se constată că reclamantei i s-au achitat în perioada de referință drepturile salariale, prin raportare la OG 10/2008 și la Legea 330/2009, prin includerea sporului de vechime în salariul de bază.
De asemenea, din probatoriul administrat la prima instanță rezultă cu claritate că reclamanta nu a încasat drepturi salariale sub nivelul salariului de bază minim brut garantat în plată prevăzut de acte normative pentru anul 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 astfel că nu poate fi reținută în sarcina angajatorului pârât încălcarea dispozițiilor art. 164 codul muncii și cele ale art. 2 din HG 1193/2010, art. 2 din HG nr. 1225/2011, art.1 din HG 23/2013, art.2 din HG 871/2013, HG 1091/2014 potrivit cărora în sistemul bugetar salariul de bază nu poate fi mai mic decât salariul minim brut de bază garantat în plată pe economie.
Ca urmare, prima instanță a aplicat corect dispozițiile legale, astfel că, în temeiul art. 480 cod procedură civilă, apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT M. în numele membrului de sindicat C. N., cu sediul în Drobeta T. S., ., județul M., împotriva sentinței civile nr. 1682 din 30.04.2015, pronunțată de Tribunalul M. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul C. T. "DL. T. cu sediul în loc Drobeta T. S., ., nr 7, județul M. .
Decizie definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Președinte, L. B. | Judecător, O. C. G. | |
Grefier, M. H. D. |
Red.jud. L.Bunea18.09.2015
Jud.fond L.S.
Tehnored. A.G./2ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2640/2015.... → |
|---|
