Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 11-02-2015, Curtea de Apel CRAIOVA

Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 1532/95/2014

DOSAR Nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 746

Ședința publică din data de 11 Februarie 2015

Completul compus din:

Președinte: Judecător C. T.

Judecător L. E.

Grefier I. B.

*******

Pe rol, soluționarea apelului declarat de reclamantul M. I., împotriva sentinței civile nr. 3168/16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ., având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelantul reclamant, precum și intimata pârâtă reprezentată de avocat N. D. care a depus împuternicirea avocațială.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul este declarat și motivat în termenul legal, că s-a depus întâmpinare și răspuns la întâmpinare conform procedurii prealabile, după care,

Instanța, constatând cauza în stare de soluționare la acest termen, a apreciat că nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului potrivit art.238 alin.1 C.pr.civ., motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la 244 și 394 C.pr.civ., a acordat cuvântul părților.

Apelantul reclamant a solicitat în principal, admiterea apelului și schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii contestației, cu obligarea pârâtei la reintegrarea în funcție deținută anterior și acordarea drepturilor salariale actualizate cu rata inflației, iar în subsidiar, admiterea apelului, anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

A apreciat că instanța de fond a interpretat greșit actele de la dosar și, deși a reținut că a pătruns sub influența băuturilor alcoolice în afara programului de muncă, a respins contestația.

În mod greșit s-a apreciat că, deși programul de lucru al petentului nu începuse, testarea etilotest a acestuia a fost legală.

De asemenea, instanța nu a ținut seama de declarațiile date cu ocazia defășurării procedurii disciplinare din care rezultă că nu era de serviciu la momentul controlului și că era îmbrăcat în șalopetă doar pentru a nu-și murdări hainele cu care era îmbrăcat și cu care urma să se deplaseze la spital. Urcase pe pod, la înălțime, doar pentru că intenționa să aibă o convorbire telefonică și nu avea semnal la telefon.

A apreciat, privitor la procedura testării, că nu i s-a prezentat verificarea metrologică a aparatului, că a fost testat cu două aparate și că nici un membru al echipei etilotest nu a vrut să-l însoțească la IML în vederea recoltării probelor biologice, deși era o condiție obligatorie.

A precizat că reprezentantul salariaților a solicitat, pentru această abatere, disciplinară reducerea salariului cu 10% pe 3 luni.

Avocat N. D. pentru intimata pârâtă, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, instanța de fond făcând o apreciere justă a motivelor și criticilor formulate, răspunzând fiecărui capăt de cerere formulat.

Contestatorul a încălcat prevederile ROI și, conform probatoriului administrat în cauză, a pătruns în incinta locului de muncă (schimbul 1 – după ce ieșise din schimbul 2) fără a-și înregistra prezența și fără a anunța șeful de formație conform art. 136 CCM și pct. 3.6.6 ROI, sub influența băuturilor alcoolice, încălcând obligații prevăzute de art.138 CCM și la pct. 3.2 lit. a,b și f, ceea ce reprezintă o abatere gravă ce poate conduce la desfacerea disciplinară a CIM conform pct. 5.5 lit. b din ROI .

A depus „Regulament intern al .>

Nu a solicitat cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj sub numarul_, reclamantul M. I. a solicitat instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie anulata decizia nr. 76 din 10.02.2014 emisa de pirita ., sa fie obligata pirita sa–l reintegreze pe reclamant in postul detinut anterior si sa-i plateasca drepturile salariale actualizate cu indicele de inflatie cuvenite pentru perioada 10.02.2014 si pana la reintegrarea efectiva.

Prin sentința civilă nr. 3168/16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, s-a respins contestatia formulata de reclamantul M. I. in contradictoriu cu pirita ..

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Reclamantul a fost angajat al unitatii pirite in functia de sondor iar in data de 10.02.2014 pirita a emis decizia nr. 76 prin care reclamantului i s-a desfacut contractul individual de munca disciplinar.

S-a retinut ca reclamantul a savarsit urmatoarea abatere disciplinara, conform considerentelor deciziei de sanctionare: in data de 07.11.2013 in schimbul I in intervalul orar 08.00-16.00 in timp ce era liber conform graficului de lucru, a patruns fara aprobare in perimetrul locului de munca inclusiv in instalatia cu care se lucre la Sonda 66 Bustuchin, sub influenta bauturilor alcoolice, fiind depistat in urma testarii alcoolemiei de catre comisia de control nominalizata cu valoarea de 0,53 mg/l alcool in aerul expirat incalcand Standardele si Regulamentele O. P. S.A si punand in pericol buna desfasurare a activitatii la locul de munca .

Potrivit art. 247 al. 2 din Codul Muncii:” Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.”

Reclamantul nu a contestat faptele retinute in sarcina sa ci a aratat doar ca fiind in afara orelor de program chiar daca se afla in perimetrul locului de munca, faptul ca era sub influenta bauturilor alcoolice, nu era de natura sa atraga o sanctiune ca aceea pe care a primit-o.

In conformitate cu dispozitiile art. 138 al. 1 lit. f din C.C.M la nivelul societatii (fila 10 din dosar) pirite:” Este interzis salariatilor sa introduca si /sau sa consume substante interzise sau bauturi alcoolice sau sa intre pe teritoriul agentului economic sub influenta acestora .

Potrivit art. 3.2 lit. d din Regulamentul intern al O. P. :”Angajatul nu va aduce alcool sau droguri la locul de munca, nu va consuma bauturi alcoolice sau droguri in timpul programului de lucru si nici nu se va prezenta la locul de munca in stare de ebrietate sau sub influenta substantelor halucinogene.”

Prin Contestatia inregistrata sub numarul 69/07.01.2014 (fila 12 din dosar) reclamantul s-a aparat de maniera ca nu se afla in timpul serviciului potrivit graficului de lucru al zilei de 07.11.2013 cand a fost surprins de echipa etilotest insa a recunoscut ca fusese rugat de un coleg al sau sa lucreze in locul sau un timp in acea zi .

In fisa postului (fila 15 din dosar) ocupat de catre reclamant –sondor-se arata la capitolul “Responsabilitati”:”sa nu vina pe teritoriul unitatii in stare de ebrietate, sa introduca sau sa consume bauturi alcoolice in timpul programului de lucru .”Astfel, reiese in mod indibitabil ca reclamantul avea ca sarcina de serviciu sa nu vina in unitate dupa ce a consumat bauturi alcoolice chiar daca se afla, chiar daca nu se afla in timpul programului de lucru.

Examinand bonul emis de aparatul etilotest cu care a fost testat reclamantul in data de 07.11.2013 (fila 108 din dosar) se retine ca a fost gasita o valoare de 0,53 mg/l alcool in aerul expirat .

Desi a aratat ca a venit la serviciu . care nu era programat doar pentru a-si recupera niste obiecte personale, prin Nota explicativa data in cadrul cercetarii disciplinare (fila 134 din dosar) a precizat ca ajungand la locul de munca si-a imbracat echipamentul de serviciu –salopeta- si “s-a urcat la pod”, timp in care a venit comisia etilotest.

Prezenta reclamantului pe podul sondei arata ca se afla . munca pentru care nu avea pregatire si instructaj si faptul ca inainte de a se urca la inaltime a consumat bauturi alcoolice reprezinta o stare de fapt ce reiese din documentele aflate la dosar si sunt fapte de natura sa atraga raspunderea disciplinara a angajatului . Apararea reclamantului in sensul ca se afla la serviciu doar pentru a-si recupera niste obiecte personale este contrazisa de faptul recunoscut de reclamant de asemenea, ca fusese rugat de un coleg sa-i tina locul un timp si ca in momentul sosirii comisiei etilotest acest coleg nu se afla la locul de munca iar reclamantul era imbracat in salopeta de serviciu.

Examinand abaterea disciplinara ce se imputa reclamantului, se retine ca sunt intrunite toate conditiile si elementele ce se cer a fi indeplinite pentru angajarea raspunderii disciplinare a angajatului.

Astfel, este evidenta fapta in legatura cu munca savarsita de reclamant si care consta in venirea la locul de munca in afara schimbului sau fara o programare, fara a anunta seful ierarhic si in stare de ebrietate si mai mult . se executa pe podul sondei desi functia sa era de sondor si nu podar, functie care implica o alta pregatire, punand astfel in pericol atat activitatea la locul de munca cat si pe colegii sai.

In ceea ce priveste vinovatia, se retine ca aceasta a fost indeajuns probata de catre unitatea pirita .Din probele existente la dosar – declaratiile sefului ierarfic si ale colegilor, graficul de lucru din ziua de 07.11.2014, Nota explicativa data de reclamant, bon emis de aparatul etilotest calibrat corect, formular Alcool-Test, Proces-verbal de inscriere rezultate alcoolemie, Referatul comisiei de disciplina- reiese ca faptele ce au fost retinute in sarcina reclamantului au fost savarsite cu vinovatie intrucat reclamantul avea cunostinta despre prevederile C.C.M, Regulamentului intern si ale celorlalte proceduri existente in unitate si astfel se releva ignorarea de catre reclamant a acestor prevederi.

In ceea ce priveste alegatia reclamantului in sensul ca i-a fost masurata alcoolemia cu doua aparate ce au aratat rezultate diferite, se retine ca alcoolemia i-a fost masurata cu aparatul “Alcotest 7410 . -0007” cu Certificatul de calibrare DS-ST_ din 30.10.2013 (fila 107 din dosar) prin care se certifica :”echipamentul de detectie a fost testat si valorile masurate sunt in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului.” Acest aparat a aratat o alcoolemie de 0,53 mg/l alcool in aerul expirat . Alcoolemia confirmata de un aparat certificat si calibrat in mod legal, este o certitudine ce arata clar ca reclamantul a consumat bauturi alcoolice inainte de a se prezenta la serviciu.

Împotriva sentinței a formulat apel M. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele invocate, apelantul critică soluția primei instanțe întrucât, deși a reținut în considerente că abaterea disciplinară pe care ar fi săvârșit-o constă în pătrunderea fără aprobare în perimetrul locului de muncă sub influența băuturilor alcoolice și punând în pericol buna desfășurare a activității la locul de muncă, fără să fi fost în timpul programului de lucru (abatere disciplinară care se sancționează cu reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de 3 luni), aceasta, în dispozitivul sentinței, a respins contestația formulată prin care solicitase anularea deciziei nr. 76 din 10.02.2014 emisă de pârâta . prin care i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă.

În mod greșit, instanța de fond a soluționat cauza fără a analiza cu seriozitate probele de la dosar, respectiv, nu a luat în considerare graficul de lucru al zilei de 07.11.2013 din care rezultă că în momentul testării cu aparatul etilotest, respectiv orele 12,30 - 13,00, nu era de serviciu, programul de lucru urmând să înceapă la orele 16,00, ulterior testării.

De asemenea, prima instanță nu a ținut seama de declarațiile date în procedura cercetării disciplinare de către numiții V. Ș., M. M. M. și C. V. de unde rezultă fără echivoc că în ziua de 07.11.2013 nu era de serviciu la orele la care s-a prezentat echipa etilotest, C. V. (colegul pe care s-a reținut de către instanță că l-ar fi schimbat) menționând clar că în momentul apariției acesteia se afla la serviciu, însă era la toaletă, acuzând dureri de stomac). Astfel, în mod greșit, instanța a reținut că susținerile sunt contrazise de faptul că acest coleg, C. V., nu se afla la locul de muncă, iar el era îmbrăcat în salopeta de serviciu.

Așa cum a mai arătat și în cererea introductivă, purta această salopetă pentru a nu-și murdări hainele întrucât urma să se deplaseze la spital unde se aflau soția și fiul, iar din declarațiile la care a făcut referire anterior, declarații aflate la filele 136 - 139, rezultă fără echivoc că nu făcea parte din echipa de lucru ce își desfășura activitatea în schimbul 1, interval orar 08,00 - 16,00, motiv pentru care apreciază că în mod nelegal i s-a desfăcut contractul de muncă, așa cum a mai arătat anterior, pătrunderea în perimetrul sondei sub influența băuturilor alcoolice neatrăgând această sancțiune.

Totodată, arată că instanța de fond a analizat în mod trunchiat declarațiile aflate la dosarul cauzei și susținerile sale prezentate în cererea de chemare în judecată, reținând că și-a îmbrăcat echipamentul de serviciu și s-a urcat la pod, fără a ține seama de explicațiile pe care le-a dat, respectiv că era îmbrăcat în salopete pentru a nu-și murdări hainele de stradă, că se prezentase în perimetrul sondei pentru a-și recupera niște obiecte personale, iar la pod s-a urcat pentru a putea lua legătura telefonic cu soția care se afla în spital, acolo fiind singura poziție în care avea semnal pe telefonul mobil.

De asemenea, în mod greșit a reținut instanța că din documentele aflate la dosar rezultă că s-ar fi urcat pe pod, la înălțime, în vederea executării unor activități specifice, din niciunul din aceste documente nerezultând că se afla în executarea vreunei atribuții de serviciu.

A mai reținut instanța că fapta care i se impută constă în venirea la locul de muncă în afara schimbului de lucru și fără o programare, fără a anunța șeful ierarhic, în stare de ebrietate și, mai mult, într-o activitate ce se executa pe podul sondei, punând astfel în pericol atât activitatea la locul de muncă, cât și pe colegii mei.

Învedereazăz instanței că nu există la dosar probe din care să rezulte acest lucru, însuși inginerul șef de formație afirmând în declarația sa că la sonda 66 Bustuchin în ziua de 07.11.2013, ziua în care s-a constatat că ar fi prestat efectiv muncă la pod, consta în circulație sondă cu dop colorat, activitate ce nu presupune efectuarea lucrului pe pod, la înălțime.

Totodată, acesta a afirmat că nici nu l-a văzut, iar sondorul șef M. M. a precizat, așa cum rezultă din declarația aflată la fila 139, că echipa de lucru era formată din C. V., C. I. și J. N. (echipa fiind completă), iar șeful de formație V. Ș. a sosit cu două călimări de cerneală, ceea ce confirmă activitatea descrisă mai sus, deci nu descrie în niciun caz vreo altă activitate pentru lucrul la înălțime, așa cum a reținut instanța. în ceea ce îl privește, a arătat că se afla pe pod, însă nu a precizat ce anume făcea acolo.

Deși a solicitat încuviințarea probei cu martori pentru a lămuri aceste aspecte, prin încheierea de ședință din data de 25.09.2014, instanța a respins proba testimonială ca nefiind utilă cauzei, fără a motiva inutilitatea acesteia.

A mai reținut instanța că, din probele existente la dosar, rezultă că faptele reținute în sarcina sa au fost săvârșite cu vinovăție, întrucât avea cunoștință de prevederile CCM și ROI pe care le-ar fi ignorat. Arătă că din probele administrate, nu rezultă cu certitudine în ce anume constă vinovăția, singura faptă imputabilă putând fi considerată pătrunderea pe teritoriul unității fără a-și anunța prezența.

În ceea ce privește procedura testării cu etilotestul, arătă că nu i s-a adus la cunoștință verificarea metrologică a acestuia și, considerând că valorile indicate nu erau adevărate, s-a deplasat la IML Gorj însoțit de inginer V. Ș. în vederea recoltării probelor biologice, niciunul dintre membrii echipei etilotest nedorind să îl însoțească, condiție obligatorie în procedura prelevării probelor biologice și analizarea acestora. Rezultă de aici faptul că pârâta nu a fost interesată de urmarea procedurii legale în ceea ce privește recoltarea probelor biologice, iar instanța de fond a dat eficiență unei probe care nu poate sta la baza unei decizii de concediere, constatarea prezentării salariatului la locul său de muncă în stare de ebrietate făcându-se prin certificat eliberat de instituția medicală și nu prin simpla procedură cu aparatul etilotest pe care, de altfel, a contestat-o.

Concluzionând, instanța de fond în mod greșit a interpretat înscrisurile aflate la dosarul cauzei, pronunțând o soluție bazată pe o greșită reținere a stării de fapt și pe un probatoriu incomplet, motiv pentru care solicit admiterea apelului în principal, admiterea apelului și schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii contestației, cu obligarea pârâtei la reintegrarea pe funcție deținută anterior și acordarea drepturilor salariale actualizate cu rata inflației, iar în subsidiar, admiterea apelului, anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept, apelul este întemeiat pe prevederile art.466 și următoarele C.pr.civ.

Intimata pârâtă a depus întâmpinare.

Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Observând conținutul deciziei contestate (depusă la fila nr. 3 și următoarele dosar de fond), se constată că, în sarcina apelantului, au fost reținute următoarele abateri disciplinare:

- „pătrunderea pe perimetrul locului de muncă, inclusiv în instalația cu care se lucra la sondă, sub influența băuturilor alcoolice...”;

- „nu și-a înregistrat prezența la locul de muncă, la conducătorul locului de muncă, așa cum avea obligația conform Regulamentulkui Intern al O. P....”;

- nu a prezentat buletin de analiză a sângelui de la IML prin care să-și dovedească gradul de alcoolemie...”.

Referitor la împrejurarea pătrunderii pe perimetrul locului de muncă fără a-și fi înregistrat prezența la conducătorul locului de muncă, se rețin următoarele:

Regulamentul Intern al .. aprobat în Ședința Directoratului din 6 noiembrie 2008 menționează, la art. 3.2 lit. e, că angajații au obligația „Să poarte permanent în timpul serviciului și să prezinte la . cererea persoanelor în drept, legitimația de serviciu precum și să respecte toate regulile de acces la locul de muncă în vigoare.”

De asemenea, art. 3.6.6 dispune că „La . de la locul muncii, fiecare salariat este obligat să își înregistreze prezența, în condică sau în alte documente specifice care se țin la . compartimentul de resurse umane sau la conducătorul locului de muncă.”

Din înscrisul semnat de salariat – depus la fila nr. 93 dosar fond, rezultă că salariatul M. I. a luat la cunoștință, la data de 15 dec. 2008 despre conținutul acestui regulament.

Aceleași obligații privitoare la respectarea disciplinei muncii se regăsesc și în Fișa postului depusă la fila nr. 14 dosar fond, în contractul individual de muncă al petentului depus la fila nr. 16 dosar fond precum și în Contractul Colectiv de muncă (art. 136 alin. 1 lit. l).

De altfel, petentul nici nu contestă săvârșirea acestei abateri, recunoscând că a pătruns neanunțat în incinta unității: „ Este adevărat că nu mi-am înregistrat prezența la locul de muncă... „ (mențiunea din concluziile scrise depuse la data de 16 oct. 2014, existentă la fila nr. 154 dosar fond); „... singura faptă imputabilă putând fi considerată pătrunderea pe teritoriul unității fără a-mi anunța prezența.” (fila nr. 4 motive de apel).

De subliniat că respecarea acestei obligații se impune tuturor salariaților, fără a se face distincție dacă pătrunderea în incinta unității se face în vederea începerii programului de lucru ori în afara programului de lucru, pentru alte motive.

Ca urmare, nu are relevanță că petentul se afla în afara programului de lucru, după cum nu poate fi primită ca fiind fondată nici scuza privind urgența recuperării unor obiecte personale uitate la locul de muncă și de care ar fi avut nevoie fiul său ce se afla internat în spital la acea dată.

Dincolo de faptul că această împrejurare ar justifica doar pătrunderea în incinta unității în afara programului de lucru în data de 7 noiembrie 2013 și nu nerespectarea regulilor de acces la locul de muncă, din scrisoarea medicală depusă ca înscris doveditor la dosarul cauzei ( fila nr. 30 fond), rezultă că fiul petentului nu era internat la această dată ci doar s-a prezentat la unitatea medicală pentru consult medical la 5 noiembrie și 10 noiembrie 2013.

Față de toate aceste considerente, va fi înlăturată și critica formulată de petent privind respingerea cererii de administrare a probei testimoniale, ca nefiind utilă în soluționarea cauzei.

Referitor la consumul de băuturi alcoolice, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 3.2.f din Regulamentul Intern al . „Angajatul nu va aduce alcool sau droguri la locul de muncă, nu va consuma băuturi alcoolice sau droguri în timpul programului de lucru și nu se va prezenta la locul de muncă în stare de ebrietate sau sub influența substanțelor halucinogene”, încălcarea acestei obligații fiind considerată „abatere gravă care poate conduce la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă” ( art. 5.5 lit. b din același regulament).

Aceeași dispoziție este reluată și în Fișa postului (fila nr. 14 dosar fond): „să nu vină pe teritoriul unității în stare de ebrietate, să introducă sau să consume băuturi alcoolice în timpul programului de lucru.” precum și în Contractul colectiv de muncă: „ să introducă și/sau să consume substanțe interzise conform reglementărilor interne convenite cu organizația sindicală reprezentativă sau băuturi alcoolice sau să intre pe teritoriul agentului economic sub influența acestora.” (art. 138 alin. 1 lit. f ).

Respectarea prevederilor Contractului colectiv de muncă și ale Regulamentului intern al intimatei este una dintre obligațiile inserate și în contractul individual de muncă (litera M, pct. 2.f).

Din coroborarea acestor dispoziții rezultă cu evidență că este considerată abatere gravă nu numai consumul de alcool în timpul programului de lucru ci și accesul în unitate sub influența băuturilor alcoolice.

Prin urmare, nu au relevanță susținerile apelantului potrivit cărora, la momentul controlului, acesta nu era în timpul programului de lucru.

Cât privește reținerea stării de fapt:

Procedura testării alcooltest presupune o testare inițială cu un aparat indicator care stabilește existența unei concentrații de alcool în aerul expirat iar, în situația în care rezultatul este pozitiv, se folosește un al doilea aparat ce măsoară valoarea acestei concentrații și care eliberează un bon în care sunt menționate: tipul, . numărul aparatului folosit, nr. testului, mențiunea datei de expirare a calibrării, data și ora testării, timp suflare, volum suflare și rezultatul final.

Înlăturarea rezultatelor măsurătorii este posibilă numai în situația prezentării ulterioare de către salariatul testat, a unui buletin de analiză eliberat de IML, ce atestă contrariul.

În speță, din chiar susținerile apelantului, rezultă că acesta a fost testat cu cele două aparate, rezultatul testării fiind materializat în înscrisul depus la fila nr. 108 și însușit de petent prin semnătură.

De menționat că, pentru aparatul folosit la testarea din data de 7 noiembrie 2013 s-a depus la dosar Certificat de calibrare din data de 30 oct. 2013, cu mențiunea că se recomandă a se efectua următoarea calibrare după data de 1 mai 2014 (fila nr. 107 dosar fond).

Același rezultat apare și la poziția nr. 30 din Formularul Alcool Test depus la fila nr. 104 dosar fond, fiind confirmat, de asemenea, prin semnătura salariatului.

Totodată, a fost întocmit și proces verbal de constatare – însușit de salariat prin semnătură (fila nr. 115 dosar fond), acesta fiind informat că, pentru a dovedi contrariul, poate solicita IML, în maximul 4 ore de la producerea incidentului - adică până la ora 17,22 a aceleiași zile, măsurarea gradului de alcoolemie, urmând a prezenta angajatorului buletinul de analiză în termen de 2 zile de la comunicare.

Din actele dosarului nu rezultă că petentul ar fi efectuat un astfel de demers.

Astfel, este considerată nereală și pro causa susținerea petentului privitoare la prezentarea sa la UPU Gorj și recoltarea a două probe de sânge, aceasta fiind infirmată de mențiunile din Nota explicativă depusă la fila nr. 147 dosar fond, potrivit căreia pe biletul de trimitere de la recoltare- respectiv, Spitalul de Urgență Tg. J., era scris numele altei persoane, respectiv, șeful de formație V..

Cum, pe de o parte, această împrejurare nu îi poate fi imputată angajatorului iar, pe de altă parte, petentul nu a făcut dovada prezentării la IML a probelor de sânge ce susține că au fost recoltate de la el personal – ci a prezentat spre analiză probe recoltate de la altă persoană, Curtea concluzionează că acesta nu a înțeles să inițieze demersul privitor la care a fost informat de angajator, rezultatul testului anterior făcând dovada deplină în lipsa unui certificat IML care să confirme contrariul celor deja constatate.

În acest context, sunt lipsite de relevanță atât susținerea potrivit căreia probele de sânge provenind de la numitul V. ar fi fost păstrate în condiții improprii cât și cea privitoare la lipsa unei solicitări scrisev din partea angajatorului.

În acest context, fiind dovedită fapta apelantului de a se fi prezentat pe teritoriul unității în stare de ebrietate raportat la dispozițiile art. 5.5 litera b din Regulamentul Intern al . potrivit cărora încălcarea acestei obligații este considerată „abatere gravă care poate conduce la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă”, se apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, astfel că, potrivit art. 480 Cod procedură civilă apelul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul M. I., împotriva sentinței civile nr. 3168/16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ..

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 11.02.2015

Președinte, Judecător,

C. T. L. E.

Grefier,

I. B.

Red. Jud.LE / 17 martie 2015

Tehn. red. IB /2 ex /

Jud. fond L T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 11-02-2015, Curtea de Apel CRAIOVA