Contestaţie act. Decizia nr. 3046/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3046/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 974/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3046/2015
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător M. L.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta C. M., cu domiciliul procesual ales la Primăria C. Mătăsari, județul Gorj, cu sediul în ., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.1334/02.06.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul P. C. MĂTĂSARI, cu sediul în ., ., județul Gorj, având ca obiect contestație act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prezenta cauză a fost propusă pentru perimare, iar prin serviciul registratură s-a depus o cerere de repunere pe rol de către reclamanta C. M..
Curtea, va rămâne în pronunțare asupra excepției invocată.
CURTEA:
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, reclamanta C. M., în contradictoriu cu pârâtul P. C. MĂTĂSARI, a formulat contestație împotriva dispoziției Primarului C. Mătăsari nr. 212 din 31.01.2014, privind reîncadrarea sa în funcția de muncitor necalificat în cadrul Primăriei Mătăsari, județul Gorj, începând cu 1 ianuarie 2014, solicitând anularea acestei dispoziții ca fiind nelegală.
Prin sentința nr.1334 din 2 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins contestația formulată de reclamanta C. M., cu domiciliul procesual ales la Primăria C. Mătăsari, județul Gorj, cu sediul în ., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul P. C. MĂTĂSARI, cu sediul în ., ., județul Gorj.
S-a reținut că reclamanta C. M. este angajată la Compartimentului Administrativ din cadrul Primăriei comunei Mătăsari, ca muncitor necalificat, făcând parte din personalul contractual.
Prin decizia nr.2579/2013 a Camerei de Conturi Gorj s-a constatat că în perioada ianuarie – septembrie 2013, în baza dispozițiilor emise de ordonatorul de credite U.A.T.C. Mătăsari, personalul entității a beneficiat de sporuri neprevăzute în actele normative ce reglementează salarizarea personalului din instituțiile administrației publice locale.
S-a constatat efectuarea de plăți nelegale în valoare totală de 701.298 lei, reprezentând spor de dispozitiv în cuantum de 25%, spor de confidențialitate și loialitate de 15% și spor de fidelitate și stabilitate în cuantum de 20%, iar persoanele cu funcții de demnitate publică au primit indemnizație de dispozitiv în cuantum de 25% din indemnizația lunară(641.395 lei) și indemnizații acordate nelegal membrilor Consiliului Local(59.903 lei).
Camera de Conturi a stabilit termen la data de 28.02.2013 pentru stabilirea prejudiciului și luarea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea plăților nelegale efectuate în perioada ianuarie 2010 – septembrie 2013, dispunând totodată luarea măsurilor pentru regularizarea cu bugetele fondurilor speciale a contribuțiilor datorate de salariați și angajator.
U.A.T.C. Mătăsari a formulat contestație împotriva deciziei nr.2579/2013 a Curții de Conturi - Camera de Conturi Gorj, contestație care a fost respinsă prin încheierea nr. 154/14.01.2014 emisă de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Gorj.
Urmare a deciziei nr.2579/2013 a Curții de Conturi - Camera de Conturi Gorj, prin care s-a finalizat controlul de audit financiar, P. comunei Mătăsari a emis dispoziția nr. 212/31.01.2014, prin care a dispus, începând cu data de 01.01. 2014, reîncadrarea reclamantei în funcția contractuală de execuție muncitor necalificat la C. Administrativ din cadrul Primăriei comunei Mătăsari, fiindu-i stabilit un salariu brut în cuantum de 1063 lei, în care se include și sporul de vechime în muncă, reprezentând 25 % din salariul de bază.
Prin această dispoziție de reîncadrare și stabilire a drepturilor salariale nu s-au mai acordat reclamantei sporurile solicitate prin cererea de chemare în judecată, respectiv sporul de dispozitiv de 25%, sporul de confidențialitate si loialitate de 15% și sporul de fidelitate si stabilitate de 20%, sporuri care i-au fost acordate în luna decembrie 2009, precum și ulterior, până la data de 01.01.2014.
Prin acțiunea de față, reclamanta a contestat dispoziția Primarului C. Mătăsari nr. 212 din 31.01.2014 de reîncadrare și stabilire a drepturilor salariale începând cu 1 ianuarie 2014, solicitând anularea acesteia ca fiind nelegală.
Așa cum s-a arătat anterior, reclamanta face parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar, fiind de esența regimului juridic al drepturilor salariale ale personalului bugetar că aceste drepturi se stabilesc prin lege.
Conform prevederilor art.1 alin.(2) din Legea nr.284/2010, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege”. De asemenea, potrivit art.6 alin.(4) prevăzut de art.416 alin.(1) C.pr.civ din același act normativ: ,,Ordonatorii principali de credite au obligația să stabilească salariile de bază, soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază, indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură stabilite potrivit legii.”
Acordarea sporurilor personalului contractual din cadrul autorităților publice locale este reglementată de Legea nr.284/2010, în anexa nr.1, intitulată ,,Familia ocupațională de funcții bugetare administrație”, capitolul II, la secțiunea L, ce conține reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă personal contractual din administrația publică”, nefiind prevăzute sporurile de dispozitiv și de confidențialitate.
De asemenea, nu s-a prevăzut acordarea sporurilor în litigiu, respectiv sporul de dispozitiv, sporul de confidențialitate și sporul de fidelitate si stabilitate, pentru categoria personalului unităților administrativ teritoriale în Legea nr. 330/2009 și nici în legislația anterioară.
Înainte de . Legii nr.330/2009, sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și drepturile salariale cuvenite personalului contractual din sectorul bugetar sunt reglementate de O.U.G. nr.24/2000, O.U.G.nr. 123/2003, O.G. nr.10/2007 și O.G. nr. 10/2008.
La art. 13-16 din O.G. nr.10/2007 și O.G. nr.10/2008 sunt prevăzute următoarele sporuri: sporul de confidențialitate, sporul pentru condiții vătămătoare și sporul pentru condiții periculoase. Conform acestor prevederi legale, pentru categoriile de personal contractual, cuantumurile sporurilor și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
La art. 13 alin. (1) și (2) din actele normative menționate se prevede că:
“(1) Se acordă un spor de confidențialitate în cuantum de până la 15% din salariul de bază personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului, personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor, precum și personalului preluat de către autorități și instituții publice de la Ministerul Integrării Europene, care în cursul anului 2007 și-a încetat activitatea.
(2) Categoriile de personal contractual, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.”
Așadar, se prevedea expres acordarea sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% din salariul de bază doar personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului.
De asemenea, în ceea ce privește clauzele de mobilitate și confidențialitate prevăzute de art.25 și 26 din Codul muncii, instanța reține că aceste dispoziții au un caracter general, în cazul personalului contractual din sectorul bugetar fiind aplicabile dispozițiile speciale, iar prevederile Codului muncii se aplică în completare numai în măsura în care nu contravin dispozițiilor specifice acestei categorii de personal.
În ceea ce privește sporul de dispozitiv, s-a pronunțat Decizia în interesul legii nr.317/14.12.2009, obligatorie pentru instanțe conform art.330 7 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prin care Înalta Curte de Justiție și Casație a statuat că indemnizația de dispozitiv de 25% prevăzută de disp.art.13 din Legea nr.138/1999 se acordă funcționarilor publici și personalului civil din M.A.I. și din instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și persoanelor care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din M.A.I.
Conform art.1 din Legea nr.138/1999, dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului R. de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Potrivit art. 13 din Legea nr.138/1999, „ Cadrele militare în activitate, militarii angajați pe baza de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comanda și gradații, respectiv din salariul de baza”.
Dispozițiile art. 47 și 49 din Legea nr.138/1999, în conformitate cu care personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 1 din lege, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate cadrelor militare, nu sunt aplicabile reclamantei, care nu face parte din această categorie de personal.
Prin urmare, în raport de considerentele arătate, instanța a reținut că dispoziția contestată este legală și temeinică, întrucât drepturile salariale ale personalului bugetar se stabilesc prin lege, iar condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Așa cum s-a statuat în jurisprudența C.E.D.O.(hotărârea Kecho c. Ucrainei din 08.11.2005) „este la latitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaților săi din bugetul de stat”. S-a reținut că politica salarială a personalului bugetar este atributul statului, cuantumul drepturilor salariale fiind indisolubil legat de nivelul resurselor bugetului din care se achită.
Cu privire la hotărârile judecătorești depuse la dosar, instanța reține că sentința nr. 211/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/95/2007 și sentința nr. 421/04.03.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/95/2007 se referă la alte persoane și nu o privesc pe reclamantă.
De asemenea, prin sentința nr. 2957/02.05.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, nu s-a analizat legalitatea acordării sporului de dispozitiv, ci legalitatea emiterii dispoziției de imputare. Astfel, instanța a constatat nulitatea dispoziției Primarului comunei Mătăsari nr.12/27.01.2011, de recuperare prin reținere din salariu a indemnizației de dispozitiv acordată ilegal în anul 2009, instanța reținând că stabilirea răspunderii patrimoniale nu se poate face unilateral, pe calea emiterii unei decizii de imputare, neexistând un temei legal pentru emiterea unei decizii de imputare, în condițiile în care nu s-a stabilit răspunderea patrimonială a reclamantei pe cale judecătorească.
Față de cele expuse, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta C. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La data de 25.06.2015 reclamanta C. M. a depus cerere de repunere pe rol a cauzei, solicitând admiterea apelului și casarea sentinței nr.1334/2.06.2014, ca fiind netemeinică și nelegală.
Cererea de repunere pe rol se va respinge pentru următoarele considerente:
În raport de data de 07.11.2014 (fila 12 dosar apel) când instanța a dispus suspendarea judecării apelului în temeiul art.411 alin.(1) pct.2 C.pr.civ., se constată că cererea de repunere pe rol din 25.06.2015, a fost formulată de apelanta C. M. în afara termenului legal de 6 luni, prevăzut de art.416 alin.(1) C.pr.civ., astfel încât cursul perimării nu a fost întrerupt.
În acest sens, sunt dispozițiile art.417 C.pr.civ., potrivit cărora: „Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes”.
În cauză nu a fost făcut nici un act de procedură în interiorul terenului de 6 luni prevăzut de art.416 alin.(1) C.pr.civ., pentru a se întrerupe cursul perimării, situație în care cererea de repunere pe rol va fi respinsă, fiind înregistrată la data de 25.06.2015..
Apelul este perimat.
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 7 moiembrie 2014, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin.(1 )pct.2 C. Pr. Civ., pentru lipsa nejustificată a părților.
În conformitate cu dispozițiile art.416 C. pr. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni
Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părții, nemaiîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, instanța, în baza art. 416 și urm. C. pr.civ., urmează a constata perimat apelul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere pe rol formulată de reclamanta C. M..
Constată perimat apelul declarat de reclamanta C. M., cu domiciliul procesual ales la Primăria C. Mătăsari, județul Gorj, cu sediul în ., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.1334/02.06.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul P. C. MĂTĂSARI, cu sediul în ., ., județul Gorj.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2015.
Președinte, I. M. | Judecător, M. L. | |
Grefier, G. D. L. |
Red.jud.M.L.
Tehn.M.D.4 ex
J.f.A.B.
29.06.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 2599/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
