Contestaţie decizie de sancţionare. Decizia nr. 1297/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1297/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 8674/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1297
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte: - P. B.
Judecător: - T. R.
Grefier: - S. C.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 25 februarie 2015 privind judecarea apelului declarat de apelanta S. C. ENERGETIC OLTENIA SA cu sediul în Tg.J., ., nr. 5, județul Gorj, împotriva sentinței numărul 3167 din data de 16 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu reclamanta G. E., cu domiciliul în Tg.J., ., județul Gorj, cu pârâta S. C. ENERGETIC OLTENIA SA - SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ - UMC JILȚ SUD, cu sediul în localitatea Mătăsari, județul Gorj, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat depunerea la dosarul cauzei de concluzii scrise formulate de intimata reclamantă G. E., înrtegistrate sub nr._/10.03.2015.
Dezbaterile din ședința publică de la 25 februarie 2015 au fost consemnate în încheierea de la acea dată care, alături de încheiere de la 04 martie 2015, face parte integrantă din prezenta decizie când instanța, în temeiul art. 396 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea în cauză.
CURTEA:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
1.Prin sentința nr. 3167 din data de 16 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._ a fost admisă contestatia formulată de reclamanta Gîrjoaba E. CNP_ cu domiciliul in Tg-J. . jud.Gorj in contradictoriu cu pârâta S.C C.E.O SA –Sucursala Divizia Miniera –UMC Jilt Sud cu sediul in Matasari jud.Gorj.
A fost anulată decizia nr._/23.10.2013 emisa de pârâta S.C C.E.O SA .
A fost obligată pârâta la plata catre reclamantă a sumei de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, examinând contestatia in raport de actele aflate la dosar si de sustinerile partilor, instanta a constatat si a retinut urmatoarele:
Reclamanta este angajata a unitatii pârâte in functia de economist iar la data de 23.10.2013 conducerea a emis decizia nr._ prin care a fost sanctionata reclamanta cu sanctiunea reducerii salariului cu10% pe luna octombrie 2013 conform art. 248 al. 1 lit. c din Codul Muncii retinandu-se in sarcina reclamantei abaterea disciplinara constand in neindeplinirea in mod corespunzator a urmatoarelor obligatii si sarcini de serviciu: situatia privind transpunerea din clasa 6 in contabilitatea interna de gestiune clasa 9, situatia privind calcularea costurilor pe sectoare de productie si activitati anexe, situatia privind intocmirea notelor contabile pentru contabilitatea interna de gestiune situatia privind intocmirea balantei de verificare sintetica pentru clasa 9 din contabilitatea interna de gestiune.
Potrivit dispozitiilor art. 247 al. 2 Codul Muncii: “Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici .”
Avand de examinat intrunirea tuturor conditiilor prevazute de art. 247 Codul Muncii pentru a se putea antrena raspunderea disciplinara a reclamantei, s-a retinut ca fapta in legatura cu munca, respectiv actiunea sau inactiunea constau in nedepunerea in timp util – respectiv pana pe data de 20 ale lunii curente pentru luna anterioara: situatia privind transpunerea din clasa 6 in contabilitatea interna de gestiune clasa 9, situatia privind calcularea costurilor pe sectoare de productie si activitati anexe, situatia privind intocmirea notelor contabile pentru contabilitatea interna de gestiune, situatia privind intocmirea balantei de verificare sintetica pentru clasa 9 din contabilitatea interna de gestiune. S-a retinut ca pârâta nu a verificat si nu a combatut sustinerea reclamantei in sensul ca aceasta a depus aceste lucrari pe data de 21 dimineata, data de 20 nefiind o data impusa de vreun act normativ intern ci fiind o data stabilita de conducerea superioara a pârâtei (Sucursala Divizia Miniera) si comunicata verbal de catre seful Serviciului Financiar –Contabilitate, dupa cum reiese din adresa unitatii (fila 94 din dosar). Astfel, s-a retinut ca lucrarile au fost realizate de reclamanta insa pentru ca nu au fost predate la implinirea termenului scadent ci a doua zi dimineata, s-a retinut prin decizia de sanctionare in mod gresit de catre pârâta ca reclamanta “nu si-a indeplinit in mod corespunzator obligatiile si sarcinile de serviciu “.
S-a retinut de asemenea ca pârâta nu a probat un element important al abaterii disciplinare si fara de care nu se poate angaja raspunderea disciplinara si anume vinovatia reclamantei. Astfel, abaterea care nu este savarsita cu vinovatie nu poate atrage raspunderea disciplinara.
In acest sens, apararile formulate de reclamanta in Nota explicativa data in cursul cercetarii disciplinare nu au fost verificate de pârâtă, fiind combatute cu argumente teoretice, fara a se examina indeajuns situatia concreta in care s-a aflat reclamanta si despre care reclamanta a sustinut ca i-a creat probleme in indeplinirea sarcinilor de serviciu. Astfel, pârâta subliniaza in decizia de sanctionare ca o concluzie ca reclamanta nu are pregatirea profesionala in domeniul financiar-contabilitate si ca acest fapt ar veni in contradictie cu mentiunile din carnetul de munca ce sunt in sensul ca reclamanta a desfasurat activitate similara in trecut. Insa este vorba despre o contradictie aparenta intrucat este de notorietate ca orice angajat aflat . are nevoie de o minima instruire pentru a se familiariza cu cerintele postului. Sigur ca reclamanta cunostea atributiile functiei sale insa nu poate fi calificata ca nepregatita profesional daca avea nevoie de colaborarea sefului de serviciu, a colegilor pentru a i se furniza anumite informatii.
Mai mult, reclamanta a aratat ca nu are inscrisa in fisa postului si nici nu i s-a transmis nici verbal ca pana pe data de 20 a fiecarei luni avea ca obligatie intocmirea balantei iar colegii de serviciu i-au spus ca nu pot colabora intrucat li s-a interzis. La sustinerea reclamantei in sensul ca nu i s-a adus la cunostinta parola programului informatic cu care trebuia sa lucreze, pârâta a aratat ca reclamanta nu a invocat niciodata faptul ca nu are parola sistemului de operare ORACLE, insa era de datoria angajatorului prin informatician sa o puna in tema pe reclamanta cu toate datele necesare operarii cu sistemul informatic. Aceste aspecte se impunea a fi cercetate cu seriozitate cu buna-credinta de catre angajator inainte de a aplica o sanctiune .
Faptul ca a apelat la colegi din afara serviciului pentru a fi ajutata sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu probeaza buna credinta a reclamantei care a depus toate diligentele pentru a putea executa lucrarile pe care le avea ca atributii de serviciu.
In baza art. 453 al. 1 C.proc.civ. pârâta a fost obligata sa plateasca reclamantei cheltuielile de judecata facute in cauza de fata.
Avandin vedere aceste considerente, instanta a admis contestatia si a anulat decizia nr._/23.10.2013 emisa de pârâta si a obligat pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
2. Împotriva acestei senstințe, în termenul legal și motivat, a declarat apel S. C. ENERGETIC OLTENIA SA.
Criticile sunt în esență următoarele: sentința a fost pronunțată cu încălcarea legii, respectiv prevederile art. 39 alin.2 lit. a) din Codul Muncii; prev. art. 247 coroborat cu art. 50 din Codul Muncii, cât și prev. privind Disciplina muncii din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate pentru anii 2013/2014 - art. 205 din CCM/2013-2014, art. 206 alin. 2 pct. 2.13 și prev. art. 39 pct. 2.13 din Regulamentul Intern. Instanța de fond greșit a considerat că nu se poate antrena răspunderea disciplinară a reclamantei întrucât nu a fost probată vinovăția acesteia.
Arată că vinovăția reclamantei constă în refuzul de a întocmi situațiile specifice postului, fcspectiv, situația privind transpunerea din clasa 6 (conturi de cheltuieli) în contabilitatea nternă de gestiune clasa 9 (conturi de gestiune); situația privind calcularea costurilor pe sectoare de producție și activități anexe; situația privind întocmirea notelor contabile pentru contabilitatea internă de gestiune; situația privind întocmirea balanței de verificare sintetică pentru clasa 9 din contabilitatea internă de gestiune. Aceste lucrări erau cu caracter permanent, erau prevăzute în fișa postului și nu era necesar predarea unor documente. Acestea erau sarcini de serviciu prevăzute în fișa jgtului și nu trebuia să i se solicite verbal întocmirea acestor situații. De altfel petenta a recunoscut că avea cunoștință despre sarcinile specifice postului însă nu a făcut nimic în a-și îndeplini obligațiile de serviciu. Motivele invocate în apărare de salariata G. E. au fost înlăturate de comisia de cercetare disciplinară întrucât sarcinile de serviciu erau prevăzute în fișa postului și aceasta a luat la cunoștință de aceste responsabilități la numirea în funcție ; de asemenea avea în dotare calculator și acces la serverul unității, respectiv la macheta întocmirii situațiilor; Petenta nu a întocmit aceste situații - sarcini de serviciu până la termenul scadent, astfel că a fost nevoie ca un alt salariat să facă și munca acesteia pentru a nu se perturba activitatea din cadrul Serviciului Financiar contabilitate din cadrul S CEO SA -UMC Jilț Sud.
Considerăm că sunt îndeplinite elementele constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv:1)obiectul abaterii disciplinare îl constituie neîntocmirea sarcinilor de serviciu de către petenta care a dus la perturbarea activității în cadrul Serviciului Financiar-Contabilitate, respectiv întârzierea în raportarea situațiilor structurilor ierarhice superioare și neîndeplinirea la timp a altor situații corelate cu aceasta ; 2) Fapta constă în inacțiunea salariatei, respectiv neîndeplinirea sarcinilor de serviciu - situația privind transpunerea din clasa 6 (conturi de cheltuieli) în contabilitatea internă de gestiune clasa 9 (conturi de gestiune); situația privind calcularea costurilor pe sectoare de producție și activități anexe; situația privind întocmirea notelor contabile pentru contabilitatea internă de gestiune; situația privind întocmirea balanței de verificare sintetică pentru clasa 9 din contabilitatea internă de gestiune; Sarcinile de serviciu ale petentei au trebuit repartizate unei alte salariate a serviciului nanciar-contabilitate. 3) Subiectul abaterii disciplinare este petenta din cauza de față în calitate de salariat al S CEO SA, respectiv economist în cadrul Serviciului Financiar-Contabilitate - UMC Jilț Sud. 4) Vinovăția salariatei constă în refuzul acesteia de a întocmi sarcinile specifice postului.
Consideră că apărările petentei privind faptul că fișa postului nu cuprinde mențiunea predării lucrărilor până la data de 20 ale lunii în curs, pentru luna precedentă; faptul că nu i s-a adus la cunoștință parola programului informatic cu care trebuie să lucreze trebuie înlăturate întrucât acestea sunt instrumente intrinseci ale îndeplinirii sarcinilor de serviciu de care putea și trebuia să se asigure depunând toate diligentele în acest sens. Cu alte cuvinte petenta arată că în tot acest timp a venit la serviciu dar nu a prestat muncă, est fapt nu dovedește decât reaua-credință a acesteia.De altfel, termenul de 20 ale lunii pentru închiderea lucrărilor la subunități este o uzantă practicată pentru ca unitatea mamă S CEO SA să se poată încadra în termenul de 25 lunii prevăzut de art. 156 ind. 2 Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală și Ordinele emise de ANAF pentru întocmirea declarațiilor fiscale ce se depun doar până la această dată la Administrațiile Fiscale. Considerentele instanței privind necesitatea unei minime instruiri a petentei pentru a se familiariza cu cerințele postului nu sunt pertinente dat fiind faptul că petenta a mai lucrat pe acest post în perioada 01.12._07, iar pe de altă parte aceste sarcini de serviciu se regăsesc în fișa postului pe care petenta a semnat-o confirmând în acest fel că a luat la cunoștință de sarcinile postului.Petenta nu a fost numită în funcția de economist pe o perioadă de probă timp în care aceasta să fie verificată dacă corespunde profesional exigențelor postului, ci a ocupat postul de economist tocmai pentru că mai lucrase pe acest post și ar fi trebuit să cunoască cerințele acestuia. Analizând întreg probatoriul administrat in cauză considerăm că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 247 Codul Muncii pentru a se putea antrena răspunderea disciplinară a reclamantei. Petenta a refuzat să-și îndeplinească sarcinile de serviciu, respectiv întocmirea situațiilor specifice postului deși avea la-ndemână toate instrumentele necesare îndeplinirii obligațiilor de serviciu.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței nr. 3167/2014 în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În drept, apelul se întemeiază pe dispozițiile art. 466-482 Cod procedură civilă.
Intimata reclamantă E. nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare în raport de dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă, a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului, menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Apelul este nefondat și se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Raspunderea disciplinara intervine în cazurile în care o persoana încadrata în munca într-o unitate sau într-o institutie savârseste, cu vinovatie, o abatere de la obligatiile de serviciu, inclusiv de la normele de comportare.
Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de câte ori constata ca acestia au savârsit o abatere disciplinara.
Definitia legala a raspunderii disciplinare rezulta din dispozitiile art.247 alin.1 din Codul muncii, care prevad ca: "(1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de câte ori constata ca acestia au savârsit o abatere disciplinara.".
Abaterea disciplinara este definita în alin.2 al aceluiasi articol dn Cod: "(2) Abaterea disciplinara este o fapta în legatura cu munca si care consta într-o actiune sau inactiune savârsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a încalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.".
Raspunderea disciplinara este de natura contractuala.
Obligatia salariatului de a respecta toate regulile care configureaza disciplina muncii se transpune într-o constrângere materiala sau de ordin moral. Aceasta raspundere are caracter intuitu personae, fiind imposibila o raspundere disciplinara pentru fapta altuia Ea exercita o functie sanctionatorie, preventiva si educativa.
F. de cele expuse si de dispozitiile legale sus-citate, sub aspectul legalitatii masurii concedierii disciplinare, Curtea retine ca, în spetă decizia nr._ din 23.10.2013 prin care a fost sancționată disciplinar reclamanta cu reducerea salariului cu 10% pe o lună, în temeiul art. 248 alin. 1 lit. c Codul Muncii și art. 210 alin. 1 lit. c din CCM 2013-2014 - întruneste cerintele referitoare la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, prevazute de dispozitiile imperative ale art. 251 din Codul muncii, cât si cerintele de fond si de forma, prevazute de dispozitiile, de asemenea, imperative, ale art.252 din Codul muncii
Sub aspectul temeiniciei, în raport cu probele administrate în cauză, Curtea reține ca în mod justificat prima instanta a apreciat ca apararile salariatei se sustin, astfel ca, în mod corect, le-a primit ca fondate.
Aceasta întrucât, în speta, nu sunt întrunite cumulativ toate conditiile raspunderii disciplinare.
Astfel, în ceea ce priveste latura obiectiva - fapta, obiectul abaterii disciplinare – aceasta a fost dovedita ., caruia, în temeiul dispozitiilor art.272, îi revine sarcina probei în prezentul conflict de munca.
În speta, obiectul abaterii disciplinare este reprezentat de valoarea sociala lezata (perturbarea activitatii unității angajatoare si efectele negative subsecvente potrivit susținerilor unității, ca urmare a încalcarii disciplinei la locul de munca, prin neexecutarea la timp și în condițiile cerute a unor atributii curente de serviciu, respectiv: neîntocmirea următoarelor situații: situația privind transpunerea din clasa 6 (conturi de cheltuieli) in contabilitatea internă de gestiune clasa 9 ( conturi de gestiune), situația privind calcularea costurilor pe sectoare de producție și activități anexe, situația privind întocmirea notelor contabile pentru contabilitatea internă de gestiune și situația privind întocmirea balanței de verificare sintetică pentru clasa 9 d din contabilitatea internă de gestiune.
Reclamanta nu a negat neexecutarea în fapt a acestor sarcini, dar a susținut lipsa sa de vinovăție în nerealizarea acestor atribuții.
Or, pentru ca fapta săvârșită de salariat să întrunească elementele constitutive ale unei abateri disciplinare și să aibă deci, caracter ilicit, este necesar să fie săvârșită cu vinovăție.
Sub acest aspect, al laturii subiective, Curtea reține că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție, pentru următoarele motive:
Unitatea susține că reclamanta a refuzat să întocmească cele patru situații, aspect invocat în dovedirea vinovăției salariatului, care cunoștea atribuțiile sale de serviciu conform Fișei postului.
Or, refuzul nu poate fi prezumat, astfel că trebuie dovedit.
În cazul conflictelor de muncă, sarcina probei revine angajatorului, potrivit art. 272 din Codul muncii. În consecință, această parte este obligată să depună dovezi în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Dar, din probele dosarului nu rezultă în mod indubitabil refuzul nejustificat al reclamantei de a întocmi cele 4 situații specifice postului.
Simpla neîntocmire a acestora nu este de natură să demonstreze direct și nemijlocit existența unui atare refuz.
Pe de altă parte, având în vedere susținerile reclamantei de natură să justifice neîntocmirea celor 4 situații, dar și poziția unității în raport cu aceste susțineri, în principal cea exprimată în procesul verbal de cercetare disciplinară ce a stat la baza emiterii deciziei – pct. 12, alături de referatul cu propunere de sancționare, se reține și faptul că salariata, potrivit notei explicative și a celor arătate oral, nu ar avea pregătirea profesională corespunzătoare pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor de serviciu respective.
Or, unitatea în privința apărărilor reclamantei, expediază această problemă legată de adaptarea la noul loc de muncă, prin simplul fapt că reclamanta cunoștea toate sarcinile de serviciu, dar și prin faptul că ar mai fi desfășurat activitate similară în perioada 01.12.2004 – 01.02.2007.
În primul rând, simpla cunoaștere a unor sarcini de serviciu nu este o garanție în sine a îndeplinirii întocmai și la timp a acestora, în lipsa unei coordonări, supravegheri a salariatului de către șeful ierarhic, care presupun sprijin și colaborare în perioada imediat următoare a schimbării locului și felului muncii, perioadă firească de adaptare pentru orice salariat.
În al doilea rând, faptul că reclamanta a mai desfășurat o muncă similară în urmă cu cca. 6 ani, nu reprezintă în sine o garanție a îndeplinirii întocmai și la timp a obligațiilor de la locul de muncă, în perioada imediat următoare a schimbării locului și felului muncii, fapt valabil și la activități identice, cu atât mai mult la cele similare, câtă vreme în ipoteza ultimă, fiecare activitate în domeniul vast al activității financiar-contabile, are un specific propriu.
Nu în ultimul rând, chiar și pornind de la premisa existenței unei pregătiri profesionale insuficiente sau neadecvate, ca urmare și a trecerii timpului – respectiv 6 ani de la ultima activitate de același gen, aceasta nu poate fi evaluată într-un mod relevant la numai o lună de la începerea activității și, pe de altă parte, această evaluare – oricare ar fi rezultatul, nu poate avea loc într-o procedură ce are ca finalitate antrenarea răspunderii disciplinare.
În această situație, câtă vreme Curtea a confirmat punctul de vedere al primei instanțe cu privire la lipsa unui element constitutiv al abaterii disciplinare, respectiv vinovăția în săvârșirea faptei, orice altă analiză a criticilor din apel care ar viza celelalte condiții ale răspunderii disciplinare privind alte împrejurări în care fapta a fost săvârșită, privind consecințele acesteia, sau alte împrejurări care țin de comportarea generală în serviciu a salariatului – nu se va mai face.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciaza ca hotarârea fondului este legala si temeinica, astfel ca o va păstra ca atare.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici un motiv de nelegalitate și netemeinicie a sentinței din cele invocate de parte și analizate în condițiile de examinare impuse de art. 476 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, nici motive de ordine publica ce se ridica în orice stare a pricinii si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 479 alin. 1 teza finală Noul Cod procedură civilă - în baza art. 480 alin. 1 teza I Noul cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat, cu consecința păstrării ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca declarat de apelanta S. C. ENERGETIC OLTENIA SA cu sediul în Tg.J., ., nr. 5, județul Gorj, împotriva sentinței numărul 3167 din data de 16 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu reclamanta G. E., cu domiciliul în Tg.J., ., județul Gorj, cu pârâta S. C. ENERGETIC OLTENIA SA - SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ - UMC JILȚ SUD, cu sediul în localitatea Mătăsari, județul Gorj, nefondat.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 martie 2015.
Președinte, P. B. | Judecător, T. R. | |
Grefier, S. C. |
Red.jud.T.R.
09.04.15
Tehn.S.C. 5 ex.
Jud. fond: L.T.
| ← Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 118/2015.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
