Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2793/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2793/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 14445/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2793/2015
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. Ț.
Judecător I. M.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., cu sediul în C., ..22, județul D., împotriva sentinței civile nr.1084/02.03.2015, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" cu sediul în C., . nr.32, județul D. pentru D. M. D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic E. C. pentru intimatul S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" PENTRU D. M., lipsă fiind apelanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat înafara termenului.
Consilier juridic E. C. pentru intimatul S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" PENTRU D. M., depune delegația de reprezentare.
Curtea, în baza dispozițiilor art.248 alin.1 NCPC, invocă din oficiu excepția tardivității apelului, față de dispozițiile art. 215 din Legea 62/2011 și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Consilier juridic E. C. pentru intimatul S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" PENTRU D. M., solicită admiterea excepției.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1084/02.03.2015, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" cu sediul în C., . nr 32,județul D. pentru D. M. D. cu cnp._ în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. cu sediul în C., . 22, judetul D..
A obligat pârâta să plătească reclamantei dobânda legală aferentă creanțelor înscrise în titlul executoriu nr._/2011, de la data când hotărârea a devenit executorie ,atât pentru sumele plătite cu întârziere, cât si pentru cele rămase neachitate până la data plătii integrale a acestor sume.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, reclamanta a fost angajata unității pârâte in perioada 01.01.2008 - până la intervenirea unei cauze de modificare sau stingere, cu privire la care s-a pronunțat anterior Tribunalul D. în cererea de acordare a diferențelor salariale cuvenite cf art 86 alin 2 din Contractul Colectiv de munca incheiat la nivelul unitatii pe anii 2007-2009 și art 236 CM
Prin sentința nr._/2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2011, depusă în copie la dosar, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei drepturi salariale restante, corespunzător activității desfășurate.
Problema de drept supusă analizei este de a se determina daca pentru sumele respective creditorii au dreptul la dobânzi si data de la care debitorul obligației stabilite prin sentința nr._/2011 are obligația de a achita creditorilor dobânda legală pentru întârzierea în executare.
Ipoteza cauzei de față este cea avută în vedere în decizia în interesul legii nr. 2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 3 iunie 2014.
Reclamanta, salariată din sectorul bugetar, au solicitat în prezenta cauză acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata sumelor prevăzute în titlul executoriu, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. Debitorul obligației se află sub incidența dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009.
Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.
De asemenea Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceste condiții sunt îndeplinite.
Constatând astfel îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că:
„În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1) alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.
Dezlegarea problemei de drept judecate prin decizia în interesul legii este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, cererea privind acordarea dobânzilor este întemeiata.
In ceea ce privește data de la care se vor acorda dobânzile, s-a avut in vedere ca obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.
Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, a rezultat că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executata.
În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data de pronuntarii. Sub acest aspect, Tribunalul a constatat ca, potrivit regulii în materie, prevăzută la art.1088 alin.2 partea I tezei finale Cod civil, dobânda se acordă de la data introducerii actiunii, numai că, de la această regulă există anumite exceptii si anume: "afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept" - art.1088 alin.2 Partea a II-a a tezei finale Cod civil.
Ori, potrivit art.1079 alin.2 pct.3 Cod civil, debitorul este de drept în întârziere când obligația nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat, ce debitorul a lăsat să treacă.
Potrivit dispozitiilor art. 448 alin.1 pct.2 NCPC, hotararile primei instante sunt executorii de drept atunci cand au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, iar potrivit dispozitiilor art. 622 NCPC, obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de buna-voie.
Aceeasi dispozitie din norma generala este preluata de legea speciala – Codul Muncii, care in art. 274 prevede ca hotararile pronuntate in fond sunt definitive si executorii de drept.
S-a constatat ca, prin sentinta civila ce constituie titlu executoriu, parata a fost obligata la plata unor anumite sume de bani ce au, fara indoiala, ca izvor, raporturile juridice de munca existente intre salariat si unitatea de invatamant.
Asadar, obligatia unitatii parate de a achita sumele de bani a devenit exigibila la momentul pronuntarii hotararii de catre instanta de fond, intrucat hotararea acesteia era una executorie de drept, in conformitate cu prevederile art. 448 alin.1 pct.2 NCPC.
Dobânzile legale trebuie acordate de la data pronunțării hotărârilor judecătorești ce constituie titluri executorii si datorita faptului ca prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privința exigibilității creanțelor, în sensul amânării scadenței acestora.
Astfel, creanțele recunoscute în favoarea salariatilor membri de sindicat, fiind certe, lichide și exigibile, obligația de plată este cu execuție imediată, chiar de la data pronunțării hotărârilor în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii, republicat. Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul nașterii raportului juridic obligațional, obligația rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.
Mai mult, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu s-a negat existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eșalonată a obligaților de plată conținute în aceste titluri.
Acest act normativ nu are semnificația exonerării debitorilor de plata daunelor-interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acționat cu intenție sau din culpă.
Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedește existența unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forța majoră, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terț să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.
Or, eșalonarea plății instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată, nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.
În acelasi sens este și jurisprudența Curții Europene Drepturilor Omului, în care s-a statuat că unei persoane care a obținut o hotărâre judecătorească executorie împotriva statului, ca urmare a soluționării unui litigiu în favoarea sa nu i se poate cere să recurgă la proceduri de executare, pentru a obține executarea, reclamantului, în calitate de creditor, fiindu-i cauzat un prejudiciu material constând în imposibilitatea de a se folosi de banii săi, deci o pierdere de profit cauzată de imposibilitatea punerii în executare, într-un termen rezonabil, a hotărârii judecătorești pronunțate în favoarea sa.
Foarte important de retinut este si faptul că, imprejurarea ca prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată, s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de S. nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligației de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanțele au devenit certe, lichide și exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.
Totodata, actualizarea creanțelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanți.
Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864.
In consecința, instanta a admis acțiunea si a obligat pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, cuvenite și neachitate, conform sentinței nr._/12 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2011 ,de la data când hotărârea a devenit executorie și până la data plății efective.
La pronunțarea soluției, instanța a avut în vedere practica unitară, actuală, în această materie, a Curții de Apel C. (dosar nr._/63/2013), precum și necesitatea unificării practicii și la nivelul Tribunalului D..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel arată că sentința Tribunalului D. este nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în cauză, asupra excepției tardivității introducerii apelului, invocată din oficiu, care va fi analizată cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 NCPC, Curtea reține următoarele.
Potrivit prevederilor art.215 din Legea dialogului social nr.62/2011, în materia litigiilor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Articolul 185 și 186 din Noul Cod pr. civilă precizează că, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, în afară de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În speță, se constată că apelantului i-a fost comunicată sentința primei instanțe la data de 16.03.2015, conform dovezii de comunicare aflată la fila 39 din dosarul de fond, iar apelul a fost depus la Tribunalul D., la data de 03.04.2015 ( fila 3 dosar apel), deci peste termenul legal prevăzut de lege.
Întrucât apelul a fost depus la instanță la data de 03.04.2015, iar apelantul nu a făcut dovada că depășirea termenului legal de apel s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința lui, Curtea, urmează să admită excepția tardivității și, în baza art.480 alin.1 NCPC, să respingă apelul ca tardiv formulat.
Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va analiza motivele de nelegalitate care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art.248 alin.1 din Noul Cod pr. civilă soluționarea cauzei pe cale de excepție face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv apelul declarat de apelanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., cu sediul în C., ..22, județul D., împotriva sentinței civile nr.1084/02.03.2015, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" cu sediul în C., . nr.32, județul D. pentru D. M. D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2015
Președinte, M. C. Ț. | Judecător, I. M. | |
Grefier, G. D. L. |
Red.jud.I.M./17.06.2015
2ex/G.L.
J.F.M.A.C.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2882/2015.... → |
|---|
