Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3058/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3058/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 9332/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3058/2015
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător M. C. Ț.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelant C. L. SAMARINEȘTI, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.1581/26.03.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ cu sediul în ., Județul Gorj, în numele membrului de sindicat P. D., intimata ȘCOALA G. SAMARINEȘTI, cu sediul în ., intimata ȘCOALA G. VĂGIULEȘTI, sediul în . și intimat C. L. VĂGIULEȘTI, sediul în ., având ca obiect drepturi bănești plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat și motivat în termenul legal, solicitându-se judecare cauzei în lipsă.
Față de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că nu se impune pronunțarea cu privire la estimarea duratei procesului, motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la 244 și 394 Noul Cod de proc.civ., constată încheiată cercetarea judecătorească și, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, reține pricina spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr.1581 de la 26.02.2015 a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul C. L. Samarinești.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Samarinești în privința sentinței nr. 3630/20.06.2013, invocată de acesta și în consecință a respins cererea față de acest pârât în privința drepturilor ce decurg din sentința susmenționată.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Văgiulești în privința sentinței nr. 3630/20.06.2013, invocată din oficiu și în consecință a respins cererea față de acest pârât cu privire la aceasta.
A admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, cu sediul în ., Județul Gorj, în numele membrului de sindicat P. D., CNP_, cu domiciliul în com.Broșteni, ., Jud. M., în contradictoriu cu pârâții Școala G. Samarinești și C. L. Samarinești, ambele cu sediul în . Școala G. Văgiulești și C. L. Văgiulești , ambele cu sediul în ..
A obligat pârâta Școala G. Samarinești și C. L. Samarinești la calculul și plata către reclamantă a dobânzii legale aferentă sumelor datorate acesteia în baza sentinței nr. 702/15.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ , începând cu data 12.12.2011 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale .
A obligat pârâtele Școala G. Samarinești și Școala G. Văgiulești la calculul și plata către reclamantă a dobânzii legale aferentă sumelor datorate acesteia în baza sentinței nr. 3630/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data pronunțării titlului executoriu și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale .
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive a C. L. Samarinești, invocată de acest pârât, instanța a constatat și reținut următoarele:
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
In cauza de față reclamantul a solicitat obligarea pârâtei C. L. Samarinești la plata dobânzilor legale pentru sumele datorate conform sentinței nr.3630/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data introducerii cererii și până la data plății efective.
A fost însă respinsă cererea față de pârâtul C. L. Samarinești în ceea ce privește drepturile aferente sentinței civile nr.3630/20.06.2013 cu motivarea că între reclamant și pârât nu există raporturi de muncă, iar calitatea de ordonator de credite pe care o are C. L. Samarinești în raport cu unitatea de învățământ angajatoare nu justifică obligarea consiliului local la plata către reclamant a unor drepturi bănești, astfel că nu a dobândit calitatea de debitor al reclamantului, căruia i s-ar putea imputa neexecutarea/executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor salariale stabilite prin hotărâre judecătorească.
Conform dispozițiilor art.13 din O.U.G. nr.32/2001, H.G. nr.538/2001, art.16 din H.G. 2192/30.11.2004, art.167 alin.1 din Legea 84/1995, art.23 alin.1, art. 36 alin.1, alin.4 lit.a și alin.2 lit.b din Legea nr.215/2001, ce justifică pentru consiliul local calitatea de ordonator de credite față de unitatea de învățământ, unitățile de învățământ preuniversitar de stat sunt finanțate din alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat, din bugetul local și din alte surse, potrivit legii, iar consiliul local aprobă, la propunerea primarului, din bugetul local, virările de credite.
Așadar, nu există niciun raport juridic procesual direct între reclamant si consiliul local, motiv pentru care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Samarinești, și s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta C. L. Samarinești, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă în ceea ce privește drepturile aferente sentinței civile nr.3630/20.06.2013.
Mai mult, prin sentința nr.3630/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost obligată școala să plătească reclamantei diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele primite pe perioada 01.03._10, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective și a respins acțiunea față de C. L. Samarinești.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Văgiulești, în privința sentinței nr. 3630/20.06.2013, invocată din oficiu de către instanță, aceasta a fost admisă pentru aceleași considerente pentru care a fost admisă și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Samarinești, astfel: între reclamant și pârât nu există raporturi de muncă, iar calitatea de ordonator de credite pe care o are C. L. Văgiulești în raport cu unitatea de învățământ angajatoare nu justifică obligarea consiliului local la plata către reclamant a unor drepturi bănești, astfel că nu a dobândit calitatea de debitor al reclamantului, căruia i s-ar putea imputa neexecutarea/executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor salariale stabilite prin hotărâre judecătorească.
Așadar, nu există niciun raport juridic procesual direct între reclamant si consiliul local, urmând a se respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta C. L. Văgiulești, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă în ceea ce privește drepturile aferente sentinței civile nr.3630/20.06.2013.
De asemenea, prin sentința nr.3630/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost obligată școala să plătească reclamantei diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele primite și s-a respins acțiunea față de C. L. Văgiulești.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța a respins-o, cu următoarea motivare:
Potrivit art. 171 alin. 1 din Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
De asemenea, dispozițiile art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii prevăd că acțiunile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Având în vedere că prin prezenta cerere reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale pentru ultimii 3 ani, instanța a constatat că drepturile solicitate nu sunt prescrise, termenul de prescripție fiind de 3 ani în conformitate cu prevederile codului muncii..
Trecând la analiza cererii pe fond, tribunalul a reținut că prin sentința nr. 702/15.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Școala Generală Samarinești si C. L. Samarinești, obligând pârâții la calculul și plata către reclamanți a drepturilor salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii nr.221/ 2008 reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite în conformitate cu prevederile legii, începând cu 01.10._09, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective .
Prin sentința nr.3630/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a admis acțiunea, obligând pârâtele Școala Generală Samarinești și Școala G. Văgiulești să emită decizii privind stabilirea drepturilor salariale începând cu 1.01.2010, care să aibă în vedere drepturile cuvenite acesteia în luna decembrie 2009, conform Legii 221/2008, în conformitate cu prevederile Legii 330/2009, să oblige școlile să plătească reclamantei diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele primite pe perioada 01.03._10, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective și s-a respins acțiunea față de C. L. Samarinești și C. L. Văgiulești.
Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.
Potrivit art.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr. 71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Potrivit dispozițiilor art. 1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art. 1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin urmare, în acord și cu prevederile art.1088 din vechiul Cod civil, reclamanta este îndreptățit la daune interese sub forma dobânzii legale, fără punerea în întârziere a debitorului.
În același sens sunt și prevederile art. 1531 din Codul civil din 2009:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul executării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
De asemenea, conform art. 1535 din Codul civil din 2009, se poate solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
De altfel, prin Decizia nr. 2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Astfel, reclamantei i se cuvine acordarea dobânzii legale pentru nerespectarea de către debitor a obligației de plata a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
În ceea ce privește perioada pentru care se cuvine dobânda legală, s-a reținut că obligația de plată a drepturilor salariale restante s-a născut din hotărâri judecătorești și era scadentă de la data pronunțării acestora, întrucât sentințele au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept.
Prin urmare, văzând și solicitarea reclamantei de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei acțiuni și până la data plății efective a drepturilor salariale datorate, s-a acordat dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr. 702/15.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ , începând cu data 12.12.2011 și până la achitarea integrală a sumelor datorate și prin sentința nr. 3630/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a acordat începând cu data pronunțării titlului executoriu, de la aceasta data si până la data introducerii acțiunii trecând o perioada mai mică de 3 ani, și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, a fost admisă în parte acțiunea, obligând pârâții Școala G. Samarinești și C. L. Samarinești să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței nr. 702/15.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data 12.12.2011 și până la achitarea integrală a sumelor datorate și pârâul Școala G. Samarinești și Școala G. Văgiulești să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței nr. 3630/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data pronunțării titlului executoriu si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel pârâtul C. L.Samarinești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că, în fapt, au fost chemați in judecata de reclamanta pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea paraților la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 702 pronunțata in dosar nr._ si a sentinței nr. 3630 pronunțata in dosarul nr._ .
Învederează că plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești conform sentinței nr. 702 pronunțata in dosarul nr._ rămasa definitiva prin decizia Curții de Apel C. nr. 4798/30.09.2010 este prescrisa întrucât a trecut o perioada de 4 ani.
Solicita admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Invoca de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Samarinești, întrucât Scoală Gimnaziala Samarinești este centru financiar cu contabilitate proprie având CUI separat.
In concluzie, solicita în principal admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune si a excepției lipsei calității procesuale pasive a paratului Consiliului L. Samarinești, iar daca se va trece peste aceste excepții solicita admiterea apelului schimbarea sentinței atacate in sensul respingerii acțiunii.
In drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 466-482 Cod proc. civilă
Intimații nu au formulat întâmpinări.
Apelul este nefondat.
Pentru a fi dezlegată problema calității procesuale pasive a apelantului, trebuie a fi subliniat că prezentul litigiu are ca obiect o creanță accesorie – plata dobânzilor legale – în raport de creanțele constatate prin hotărâri judecătorești, respectiv sentința nr. 702/25.03.2010, pronunțată în dosarul nr._ și a sentinței nr. 3630/20.06.2013, pronunțată in dosarul nr._ .
Ori, prin sentința nr. 702/25.03.2010, pronunțată în dosarul nr._, C. local a fost obligat direct la plata drepturilor salariale către reclamantă, obținând astfel calitatea de debitor în acest raport obligațional, potrivit lucrului judecat, astfel cum este consfințit prin hotărârea judecătorească irevocabilă amintită mai sus.
Prin urmare, fiind debitor în creanța principală, C. local va dobândi în raport de principiul accesorialității sau accesorium sequitur principale calitatea de debitor și în creanțele accesorii, ceea ce justifică calitatea procesuală pasivă a apelantului și în prezentul litigiu.
În raport de aceste argumente juridice, se constată că are calitate procesuală pasivă în cauză C. L. Samarinești, iar motivele de apel urmează a fi considerate ca nefiind relevante prin prisma considerentelor mai sus expuse.
Criticile sunt nefondate și în ceea ce privește modul de acordare a dobânzii legale pe ultimii 3 ani înainte de data introducerii acțiunii, așa cum impun considerentele deciziei nr. 2/2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interesul legii.
Astfel, din conținutul acestei decizii rezultă în esență că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită, de natură a antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației inițiale a cărei încălcare s-a constatat prin hotărârea judecătorească este un contract.
Ori, conform regulilor răspunderii civile delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere, prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, cum s-a reținut în hotărârea primei instanțe.
Potrivit disp. alin. 2 al Art. 1523 Noul C.Civ., debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când:
„...e)obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.”
Ori, o faptă ilicită extracontractuală reprezintă o faptă de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Acordarea de despăgubiri în completarea daunelor-interese moratorii este permisă de lege, întrucât, în cazul obligațiilor bănești, dobânda moratorie are în vedere numai întârzierea în plată, nu și neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor principale. Despăgubirile în completare reprezintă tocmai daune-interese ce sunt menite a compensa prejudiciul suferit prin erodarea monedei naționale, adică sunt daune-interese compensatorii. Or, creditorul poate cere și dobânda moratorie, și obiectul obligației principale, deci acestea se pot cumula. Ca atare, este admisibilă acordarea de despăgubiri în completarea daunelor-interese moratorii, mai ales în cazul devalorizării monedei de plată, creditorul fiind îndreptățit la sporul de inflație, pe lângă daunele-interese moratorii (dobânzi, penalități) cu titlu de despăgubiri.
Aceste argumente sunt întemeiate pe natura juridică a dobânzii, care este diferită de natura juridică a actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plată), iar a doua reprezintă valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății (daune compensatorii), ceea ce conduce la concluzia că este admisibil cumulul acestora și deci nu se ajunge la o dublă reparație, ceea ce ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză a creditorului.
Această obligație de plată a daunelor moratorii este stabilită prin efectul legii, creditorul nefiind ținut să probeze vreun prejudiciu ( acesta este prezumat de lege) și nici debitorul nu poate face proba că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății poate fi mai mic: a) dacă înainte de scadență debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii vor fi la nivelul dobânzii convenționale aplicate înainte de scadență [art. 1535 alin. (2) NCC]; b) în cazul în care daunele moratorii nu au fost convenite de părți într-un cuantum mai mare decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit [art. 1535 alin. (3) NCC].
Prin urmare, dobânda penalizatoare este dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență. Așadar, dobânda penalizatoare are natura juridică de daună moratorie, fiind datorată de către debitor pentru neplata la scadență a sumei de bani pe care trebuie să o remită creditorului.
Astfel, art. 1.535 noul cod civil statuează că, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În completarea acestei reguli, O.G. nr. 13/2011, în art. 2 dispune că, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
Pe cale de consecință, dobânda legală penalizatoare se calculează de la scadență până în momentul plății, pe fiecare zi de întârziere, dar este supusă totodată termenului general de prescripție de 3 ani.
Prin urmare, sumele solicitate prin prezenta hotărâre trebuie acordate în limitele termenului general de prescripție de 3 ani. Cum cererea pendinte a fost promovată la data de 12.12.2014, în mod corect s-a stabilit că dobânda legală se va plăti începând cu trei ani în urmă, deci de la data de 12.12.2011.
Astfel, criticile privind aplicabilitatea instituției prescripției care tratează această instituție dintr-o perspectivă nerelevantă pentru soluționarea litigiului sunt nefondate, întrucât problema acordării de daune-interese sub forma dobânzilor legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a fost tranșată prin decizia nr. 2/2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii.
Sintagma „pot fi acordate” nu este de altă natură decât de a lăsa la aprecierea instanței modul în care reclamanții își probează pretențiile și eventual aplicabilitatea termenului de prescripție, întrucât problema de drept cu privire la îndreptățirea la acordarea de dobânzi legale în astfel de litigii a fost stabilită în mod categoric, cu puterea de lege impusă de disp. art. 517 NCPC.
Față de aceste considerente, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-pârât C. L. SAMARINEȘTI, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.1581/26.03.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ cu sediul în ., Județul Gorj, în numele membrului de sindicat P. D., intimații-pârâți ȘCOALA G. SAMARINEȘTI, cu sediul în ., ȘCOALA G. VĂGIULEȘTI, sediul în . și C. L. VĂGIULEȘTI, sediul în ..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2015
Președinte, I. M. | Judecător, M. C. Ț. | |
Grefier, G. D. L. |
13.07.2015
Red.jud.C.M.Ț.
7 ex/AS
j.f.L.T.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2987/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
