Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din 02-04-2014, Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 5916/1/2012
ROMÂNIA | |
CURTEA DE APEL ORADEA | |
- Secția I civilă - | |
completul II recurs nr. operator de date cu caracter personal: 3159 | |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 567/2014-R
Ședința publică din data de 2 aprilie 2014
Președinte : | D. M. | - judecător |
F. T. | - judecător | |
V. P. | - judecător | |
A. B. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant D. D. I., cu domiciliul în Satu M., M. Stâng S., .. 14, județul Satu M., și cu domiciliul procedural ales în Satu M., .. 2, . M. la „Cabinet Individual D. M.-Ș.”, în contradictoriu cu intimatul pârât M. A. INTERNE, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1/A, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 550/LMA din 22 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Satu M., în dosar nr._, având ca obiect: drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura litigiului dedus judecății, precum și faptul că la dosarul cauzei a parvenit, prin Serviciul Registratură, la data de 1 aprilie 2014, o cerere de judecare a cauzei și în lipsa părților din partea reprezentantului recurentului reclamant, după care:
Având în vedere faptul că părțile au solicitat soluționarea litigiului și în lipsa acestora, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și trece la judecarea recursului de față.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 550/LMA din 22 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Satu M. în dosar nr._, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul D. D. I., în contradictoriu cu pârâtul M. A. INTERNE .
Pentru a hotărî în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Reclamantul a îndeplinit funcția de comisar șef de poliție la data pensionării, respectiv 7.10.2010, fiind beneficiarul drepturilor prevăzute de art.2 alin.1 din anexa IV/2 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art.9 din Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă ” normă care se aplică până la 31 .12.2010. Conform art.13 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea bugetarilor în 2011, dispozițiile privind acordarea ajutoarelor, inclusiv a indemnizațiilor la ieșirea la pensie nu se aplică în anul 2011, măsură menținută și în 2012 prin art. 9 din OUG nr. 80/2010 modificată, la fel și în 2013 conform art. 2 din OUG nr. 84/2012.
Raportat la momentul nașterii dreptului pretins, respectiv data pensionării reclamantului, instanța a constatat că, dispozițiile imperative ale Legii 118/2010 intraseră deja în vigoare la data de 3.07.2010, fiind pe deplin aplicabile.
În consecință, cererea reclamantului a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul D. D. I., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii cu consecința obligării pârâtei la plata drepturilor bănești cuvenite în temeiul anexei IV/2 articolul 2 alineatul 1 din Legea nr. 330/5 noiembrie 2009, constând într-un ajutor egal cu 8 solde/salarii precum și a dobânzii legale aferente de la data scadenței până la plata efectivă.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurentul faptul că s-a pensionat prin decizia de pensionare nr._ din 5 noiembrie 2010, lucrând efectiv în cadrul Ministerului Administrației și Internelor până în data de 7 octombrie 2010, având o vechime în funcție de 16 ani și 20 zile.
Subliniază că îi sunt aplicabile prevederile anexei IV/2 articolul 2 alineatul 1 din Legea nr. 330/2009, privind ajutorul stabilit în raport cu solda lunară netă la încetarea raporturilor de serviciu.
Consideră că din moment ce Legea nr. 330/2009 era în vigoare la momentul pensionării sale, aceasta și-a produs efectele în ceea ce privește dreptul său de a obține la pensionare echivalentul a 8 solde, salarii cu titlu de ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în luna schimbării poziției de activitate.
Referitor la motivarea instanței cu privire la . Legii nr. 118/2010 subliniază că prima instanță nu explicitează care este motivul pentru care acesta nu e îndreptățit la primirea soldelor, câtă vreme Legea nr. 330/2009 era în vigoare în momentul pensionării sale și nu a fost abrogată decât ulterior acestui moment.
În dosarul cauzei a depus întâmpinare intimatul M. Administrației și Internelor solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul declarat prin prisma criticilor invocate instanța constată a fi nefondat urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Nu se contestă faptul că, reclamantul la data pensionării sale a îndeplinit funcția de comisar șef de poliție, calitate în care ar fi fost beneficiarul drepturilor prevăzute de articolul 2 alineatul 1 din anexa IV/2 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Aceste drepturi au fost însă suprimate prin efectul intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care în articolul 9 prevede că începând cu data intrării în vigoare a legii nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori trecerea în rezervă.
Prima instanță contrar celor susținute de recurent, în considerentele hotărârii arată motivul pentru care reclamantul nu este îndreptățit la încasarea acestor solde, făcând trimitere la dispozițiile Legii nr. 118/2010.
Față de cele anterior expuse neputând fi reținut nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie la adresa hotărârii recurate, în temeiul dispozițiilor articolului 312 alineatul 1 Cod de procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurentul reclamant D. D. I., cu domiciliul în Satu M., M. Stâng S., .. 14, județul Satu M., și cu domiciliul procedural ales în Satu M., .. 2, . M. la „Cabinet Individual D. M.-Ș.”, în contradictoriu cu intimatul pârât M. A. INTERNE, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1/A, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 550/LMA din 22 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
D. M. F. T. V. P. A. B.
- judecător fond – M. F.
- redactat decizie – judecător D. M. – 11.04.2014
- dactilografiat –grefier A. B. – 11.04.2014- 2 ex.
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 401/2014. Curtea... | Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 492/2014. Curtea de... → |
|---|
